Page 95 - Drumul_socialismului_1982_12

fi, 28 DECEMBRIE 1982 paq. 3

Preocupări privind Îmbunătăţirea ÎN ÎMTÎMPINAREA
sa
SE
muncii de educare comunistă, ANIVERSĂRII REPUBLICII

nţă : revoluţionară a tuturor
Tom SK
L X
a a- oamenilor muncii Înfăptuirea dezideratelor
’csti-
iu în
în organizarea Secţiei spirit profund ştiinţific de roase ce vizează căile şi raoii revoluţii agrare
mic propagandă a Comitetului partidul nostru, de strălu­ metodele viitoarelor acţiuni
amu- judeţean de partid, cabi­ citul său conducător, secre­ menite să înlăture stările
netul municipal pentru ac­ tarul general al parti­ de lucruri necorespunză­ (Urmare din pag. 1) torii din asociaţiile econo­ complex a pajiştilor pe
anţă. tivitatea ideologică şi po- dului, tovarăşul Nicolae toare. mice intercooperatiste, în­ 41 600 hectare. Importante
Vurel litico-educativă din Hune­ Ceauşescu. Astfel, s-au stabilit mă­ zahăr. în acelaşi timp, treprinderile agricole de sarcini revin şi lucrătorilor
i
doara a găzduit, recent, un Informările prezentate şi suri pentru urmărirea sis­ zestrea patrimoniului po­ stat şi Staţiunea pentru din sectorul zootehnic, cît
i
al util schimb de experienţă discuţiile ce au urmat au tematică şi exigentă a stu­ micol s-a îmbogăţit cu alte cercetare şi producţie po­ şi gospodăriilor populaţiei,
clin cu tema „Organizarea, asi­ vizat, în principal, modul dierii riguroase a biblio­ 450 hectare, iar lucrările micolă Geoagiu. Realizări care vor trebui ca pînă la
gurarea loazei documenta­ în care se acţionează pen­ grafiei recomandate pro­ de ameliorare a pajiştilor notabile s-au înregistrat şi sfîrşitul actualului cincinal
re, funcţionalitatea şi acti­ tru asigurarea condiţiilor pagandiştilor de la cursu­ naturale au cuprins 80 000 în creşterea efectivelor şi să sporească efectivele la
amu- vitatea punctelor de docu­ corespunzătoare pregătirii rile de învăţămînt politico- hectare. a producţiei animaliere, cit peste 202 000 bovine, 355 000
mentare politico-ideologică propagandiştilor, organiza­ ideologic, pentru elabora­ La această oră de bilanţ, şi a înfăptuirii prevederilor ovine, 234 000 porcine şi
îomi- şi a cabinetelor pentru ac­ rea consultaţiilor şi docu­ rea şi actualizarea seturi­ în cinstea aniversării a 35 programelor speciale pri­ 1 400 000 păsări, concomi­
tivitatea ideologică şi poli- mentării pentru cursanţi, lor de materiale din dota­ de ani de la proclamarea vind creşterea iepurilor de tent cu creşterea producţii­
»ătoa- carne, extinderea piscicul­
uzical tico-educativă“. Participan­ dotarea şi funcţionalitatea rea cabinetelor şi puncte­ Republicii, numeroase uni- ~ lor medii şi a greutăţii de
ţii, activişti de partid, se­ lor de documentare — a- tăţi agricole se prezintă cu turii şi cultivarea ciuper­ sacrificare a .animalelor. în
-a a- cretari adjuncţi cu propa­ cestea fiind considerate rezultate demne de evi­ cilor. acest context, ideea subli­
»,* a ganda, responsabili ai co­ Schimb drept principale căi în ve­ denţiat. în întrecerea pen­ Prin valorificarea mai niată la Conferinţa Naţio­
le AI. lectivelor de coordonare a derea eliminării notei de tru sporirea rodniciei pă- 'bună a potenţialului de ca­ nală de secretarul general
rto punctelor de documentare de experienţă formalism manifestate u- mîntului se detaşează coo­ re dispune agricultura hu- al partidului potrivit că­
din marile unităţi econo­ neori. O atenţie deosebită perative agricole cum sînt nedoreană se prevede ca la reia fiecare gospodărie să
mice industriale, instituţii cabinetelor şi punctelor de s-a acordat organizării cele din Rapoltu Mare, Si- sfîrşitul actualului cincinal deţină un număr minim d©
şi institute de învăţămînt documentare în pregătirea a c ţ i u n i l o r de studie­ meria, Romos, Ostrov, Ha­ producţia globală agricolă animale şi că ţăranii pot
superior din municipiile şi şl instruirea teoretică, me­ re de un număr cît mai ţeg, Deva, Hărău şi altele, să ajungă la 4,2 miliarde să se îmbogăţească oricîţ
oraşele judeţului, .au avut todică şl practică a propa­ mare de cursanţi, a litera­ unde în acest an s-au ob­ lei, din care peste 60 la prin muncă, deoarece noi
posibilitatea de a prezen­ gandiştilor. Discuţii utile turii şi publicaţiilor social- ţinut producţii medii la sută să se obţină din sec­
1) Ră­ ta, în acest cadru, cele mal s-au purtat şi referitor la politice, acordarea de con­ torul dc creştere a anima­ construim un socialism nu
ii 6,30 hectar de cîte 3 500—6 500 al sărăciei, ci un socialism
irlcul- semnificative aspecte ce rolul şi sarcinile comisiilor sultaţii, calcule economico- kg cereale, 18—20 tone car­ lelor. al belşugului şi bunăstării
I; 8,00 vizează ridicarea la un ni­ de conducere ale cabinete­ demonstrative, activităţi tofi, 35—50 tone. sfeclă de Pe baza orientărilor şi
Curle- vel mai înalt a conţinutu­ lor şi colectivelor de coor­ legate de metodica învăţă- poporului, deschide largi
uletin zahăr sau 15—20 tone le­ indicaţiilor date de secre­ posibilităţi pentru afirma­
indenl lui şi calităţii întregii acti­ donare a activităţii puncte­ mîntului, care — fapt una­ gume. Producţiile respecti­ tarul general al partidului, rea spiritului gospodăresc,
uletin vităţi ideologice. lor de documentare, ca or­ nim recunoscut — nu este s-a trecut la înfăptuirea u-
itecele Vizitarea punctelor de ganisme specializate pen­ încă ceea ce ar trebui să ve se datoresc hărniciei a hărniciei şi priceperii
celor i cooperatorilor şi mecaniza- " nui amplu program de îm­ ţărănimii.
lulctin documentare politlco'-ideo- tru cuprinderea întregii fie. ' torilor, preocupării con­ bunătăţiri funciare, care
ofonul logică din combinatul side­ activităţi politico-ideologi- Toţi cei prezenţi şi-au secvente a cadrelor tehnice prevede efectuarea lucrări­ Angajaţi plenar pentru
illcita- rurgic, întreprinderea de ce. Aceste dezbateri, desfă­ manifestat deplina încre­ transpunerea în viaţă a o-
ştiri; construcţii siderurgice şi pentru aplicarea tehnologii­ lor de desecare pe cel pu­ biectivelor noii revoluţii
ăreaţă şurate într-un accentuat dere în posibilitatea depă­ lor înaintate specifice fie­ ţin 5 000 hectare, combate­ agrare, lucrătorii ogoarelo*
moara Liceul industrial nr. 1 din caracter de lucru, au rele­ şirii grabnice a acestor ne­ cărei culturi. Cu o contri­
anpre- Hunedoara a fost urmată vat multe realizări notabi­ ajunsuri şi, în acelaşi timp, rea eroziunii solului pe hunedorene acţionează cu
oo De de o dezbatere asupra pro­ le în domeniul analizat, hotărîrea fermă de a ac­ buţie meritorie la înfăptui­ fermitate şi hotărîre în ve­
ClU- rea sarcinilor autoaprovi- 9 950 hectare, afînarea a- derea îndeplinirii neabătu­
lulelin blematicii pe care o impli­ dar, şi mai important, au ţiona în acest domeniu pu- zionării teritoriale se în­ dîneă a solului pe 16 000
im de că buna desfăşurare a a- dezvăluit, în spirit critic şi nînd la baza activităţii lor te a sarcinilor cu care sînt
medi- cestei activităţi, ce consti­ autocritic, unele neajun­ viitoare preţioasele indica­ scriu, de asemenea, lucră­ hectare şi ameliorarea în confruntaţi.
com-
lescu ; tuie una dintre preocupă­ suri care se mai manifestă ţii, sarcinile de mare răs­
inomi- rile importante ale sec­ în această atît de impor­ pundere formulate de se­
astră ; ţiei propagandă şi a cabi­ tantă activitate de educare cretarul general al parti­
floare netului judeţean de partid Sin nomenclator ie produse in continuă mişcare
doric ; partinică, revoluţionară a dului, tovarăşul Nicolae
rmaţia în direcţia însuşirii de că­ oamenilor. Trebuie subli­ Ceauşescu, în? magistralul
Orele tre comunişti, de toţi oa­ niat faptul că dezbaterile Raport prezentat la Confe­
ira de menii muncii, a probleme­ nu s-au limitat la expune­ (Urmare din pag. 1) utilaj minier Petroşani a în­ rămin mai departe citadele
Jiojur- rinţa Naţională a partidu­ ceput o nouă eră pentru ale luminii, generatoarele
pamln- lor fundamentale ale con­ rea unor carenţe, ci, din lui din 16—18 decem­ turnătorie a Combinatului mineritul in cărbune, era
) zi in­ strucţiei socialiste, promo­ intervenţiile vorbitorilor, brie a.c. de megawaţi din arterele
tui nr. vată consecvent, într-un au fost extrase Ideile valo- siderurgic „Victoria“ Colan mecanizării, timpul produc­ economiei naţionale.
ihcstră MIRCEA DIACONU a trecut masiv la prelucra­ ţiilor record şi al minerilor Nu, judeţul Hunedoara nu
26—6.00
rea unor ansamble destina­ tehnicieni. Acolo, la lumina este numai al locului şi
te cocseriilor de la Galaţi. zilei se prelucrează, piesă metalului sau al cărbune­
Noua calitate în economie De asemenea, in combinat cu piesă, ansamblele com­ lui. Evoluţiile hotărîtoare
La Sala sporturilor
plexelor
ale
mecanizate,
tur­
se
de
realizează
utilaje
pentru progresul economic
de
nare - poduri, pilnii şi lin-
care
abataj,
combinelor
se exprimă prin eficienţă înaltă din Deva gotiere - pentru siderurgie. în rotirea lor perpetuă vor al judeţului au fost deter­
unor
de
alocarea
minate
TURNEU La Călan se toarnă şl se asigura independenţa ener­ importante fonduri de in­
de la (Urmare din pag. 1) industria judeţului nostru, prelucrează cilindri de lami­ getică a României. Dar pă­ vestiţii - de peste 64 mi­
uşa de ţinînd seama de exigenţele DE MINIFOTBAL nor şl se obţine cea mai durea de metal a Vulca­
)ARA : liarde de lei numai in pe­
e (Fla- seamnă, în ultimă analiză, rentabilităţii, a eficienţei Miercuri şi joi, cu în­ mare cantitate de fontă ce­ nului (secţia de stilpi hi­ rioada 1965-1981, din care
— se- exigenţa după care eficien­ arată că în ultimii doi ani nuşie necesară turnătoriilor draulici ?) Dar Orăştia ?
istui) ; ţa trebuie să se realizeze s-a obţinut o reducere a cepere de la orele 17,00, din ţară. aproximativ 70 la sută pen­
i); Le- Sala sporturilor din De­ Oare am uitat că şi de aici tru dezvoltarea industriei.
— se- ca efect imediat, nu întîr- ponderii cheltuielilor la va va găzdui un atrac­ Dar Valea Jiului, cu lu­ Explicabil de ce Hunedoara
torul) ; ziat, al efortului; orice a- 1000 lei producţie marfă mina „neagră" din adin- demarează autoturismele şi ocupă acum un loc de pri­
iele lui mînare în acest domeniu cu 3,7 la sută. în prezent, tiv turneu de minifot- curl ? Acolo, pentru a spori autocamioanele româneşti ?
ne iu- este profund păgubitoare; un număr de 73 întreprin­ bal. Vor participa echi­ mă însemnătate în angre­
nbrle); pe selecţionate ale divi­ intensitatea luminii ţării, a- Este cetatea noastră a chi­ najul tot mai complex al e-
(Cul- întrucît între intervalul e- deri industriale şi-au înde­ zionarelor hunedorene. colo, la Întreprinderea de miei. Mintia şi Paroşeniul conomiei naţionale.
entrala fortului şi obţinerea efec­ plinit planul la beneficii,
ifărul); tului apar factori conjunc- iar 29 se încadrează în vo­
ntirilor — — ® — ® — ® — ® — o - ® — o — o — © — a — « — ® — ® — e — • — ® — « — •
ierul) ; tuali întotdeauna cu ac­ lumul cheltuielilor planifi­ — e — o — • — q
saltim- ţiune devalorlzantă asupra cate. Prin reducerea nor­
(Mun- eficienţei. melor de consum în acest
Regl- an s-au economisit 85 tone 0 competiţie cu un tel fundamentali formarea omului nou
•zatul); Viziunea partidului nos­ •>
aerului tru asupra eficienţei are, de metal, 2 500 mc lemn
ĂŞTIE: de asemenea, caracter in­ de mină, aproape 2 500 to­ Terenul fertil de afirma­ întrecerii din „Cîntarea cii oamenilor, răspunde de Baranga) şi in L. maghiară
Medicis ne combustibil convenţio­ României". Tăioasă, muzi­ rosturile cu care sînt in­ („Familia" — de Dan Tăr-
n pier- tegrator, promovînd ideea nal, energie termică. re pe care Festivalul na­ vestite aceste genuri. Cu chilă) şi-au etalat, în faza
0AGIU- că macroeficienţa este, ţional „Cîntarea Româ­ cală, susţinîndu-şi punctul
lă (Ca- schematic vorbind, suma în acest domeniu însă niei" l-a pus în valoare şi de vedere cu aplomb, bri­ ,.N-avem probleme" (text municipală, locul pe care
AŢEG rentabilităţii fiecărui pro­ există multe neajunsuri. în Valea Jiului este preg­ gada artistică de la Prepa- şi regie George Negraru), îl ocupă în viaţa spirituală
ordubal raţia cărbunelui Coroeşti „La-pomul lăudat" (Mircea a localităţilor. Iar ceea ce
mţie la dus, iar acest rezultat se Datorită nerealizării pro­ nant reliefat în această
ALAN : obţine prin conjugarea ducţiei fizice şi depăşirii nouă ediţie a întrecerii se poate alătura, cu suc­ Bujorescu), „La pescuit" a adus în scenă Casa de
> nefa- factorilor de aprovizionare nivelului planificat al chel­ cultural-artistice. Din faza ces, formelor educative, de (Dan Bălan), brigăzile ar­ cultură a sindicatelor din
ultură); modelare a omului. Nici tistice ale clubului Lonea, Petroşani cu piesa „Vespa-
(Mure- tehnico-materială, proiecta­ tuielilor materiale se înre­ de masă, desfăşurată pînă
— se- re, execuţie şi desfacerea gistrează mari restanţe fa­ zilele trecute, s-a desprins cele de la întreprinderea I.M. Petrila şi Preparaţia sian al doilea" de Ion Di-
producţiei, care să deter­ ţă de planul producţiei ne­ o concluzie îmbucurătoare: de confecţii, I.C.S. mixt, cărbunelui Petrila şi-au nescu, cu teatrul folcloric
mine încadrarea strictă în te. Se depăşesc consumuri­ numărul formaţiilor artis­ spital sau mina Paroşeni conturat, o notă specifică, „Păcală argat" de Petre
normele de consum, adap­ le mai ales la materiile tice, mai cu seamă la anu­ Dulfu, şi cu spectacolul
tarea producţiei la cerin­ prime, materialele şi com­ mite genuri, a crescut cu pentru copii „Fotbal cu pe­
ţele desfacerii, ridicarea bustibilul provenite din mult faţă de ediţia ante­ ripeţii" de George Negra­
gradului de competitivitate import, ceea ce a determi­ rioară. Şi în mod deosebit ru, se ridică la nivelul tea­
pentru din punctele de vedere ca­ nat importuri suplimentare. la acele formaţii cu reale trului profesionist — şi ca
ie 1982 : litativ şi costurilor. Se acţionează încă insu­ valori educative: brigăzile interpretare, şi ca regie.
închisă, artistice şi echipele de tea­
icoperit. Pornind de la asemenea ficient de hotărît pentru — toate din oraşul Vulcan mobilă şi critică, coerentă Nivelul calitativ — iată
iţii mai exigenţe secretarul gene­ îmbunătăţirea randamente­ tru. La Lupeni, de pildă, — nu stau departe de ade­ şi îndrăzneaţă, cu ţintă principalul criteriu pe ca­
burniţă ral al partidului, tovarăşul lor termoenergetice, pre­ în faza orăşenească a în­ vărul relevat de brigada precisă, cu destinaţie con­ re formaţiile de teatru ale
t sufla trecerii, s-au prezentat 20 casei de cultură petroşăne-
i sccto- Nicolae Ceauşescu, aprecia­ cum şi în direcţia valori­ de la Coroeşti. Saltul pe cretă. Aşa, şi numai aga,
nperatu- ză că noul mecanism eco- ficării superioare a resur­ de brigăzi artistice! Aşa­ care l-au făcut aceste ge­ aceste forme îşi relevă sta­ ne l-a avut în vedere (du­
:u prin se nomico-financiar trebuie nu selor energetice secundare. dar, în faza de masă a noii nuri de formaţii este rele­ tutul şi eficienţa. pă alegerea repertoriului),
rade, iar numai aplicat mai ferm, ci Recenta Conferinţă a or­ ediţii, aceste formaţii mo­ vant şi la Lonea şi Petrila. Comunicînd textul cu a- criteriu confirmat pe de­
1 «1 4 bile, propagandistice, cu plin. Dînd gir calităţii s-a
ă di: ,ii- şi perfecţionat — .orienta­ ganizaţiei judeţene de Tradiţia Clubului muncito­ curateţe şi profesionalita-
re cuprinsă în programul partid a adoptat măsuri mare forţă de influenţare, resc din Lonea — deţină­ te, aducînd în scenă piese creat premisa unei selecţii
special privitor la reduce­ care, pe baza orientărilor şi-au validat' statutul şi ac­ tor al laurilor în preceden­ cu adine mesaj educativ, riguroase — de conţinut şî
inchisă, ţionează cu eficienţă în co­ formă — condiţii esenţiale
acoperii, rea suplimentară a costu­ date de Conferinţa Naţio­ ta ediţie a „Cîntării Româ­ formaţiile de teatru ale
aţii sub rilor şi cheltuielilor mate­ nală a partidului, vor an­ lectivităţile pe care le re­ niei" — nu e dezminţită. Clubului muncitoresc Lo­ pe care întrecerea din
şi nin- riale, perfecţionarea siste­ trena mai viguros toţi fac­ prezintă. Grupul satiric, brigada ar­ nea („Nu ne naştem toţi „Cîntarea României" io are
prezenta în vedere spre a-şi împlini
■are din mului de planificare, evi­ torii chemaţi să determine La Lonea, Lupeni, Vul­ tistică de aici se afirmă la aceeaşi vîrstă", de Tu- 1
10 km/h. denţă şi calculare a costu­ creşterea continuă a ren­ can, Petrila, brigăzile ar­ ca formaţii cu certă va­ dor Popescu, „Idee“ de Pe­ ţelu ; fundamental: forma­
erviciu : rilor de producţie şi de tabilităţii producţiei, a efi­ tistice şi-au argumentat loare educativă, problema­ tru Bărbulescu), cel mun­ rea omului nou.
stabilire a preţurilor. cienţei economice în toate valorile educative şi în re­ tica abordată, ancorată în citoresc de la Lupeni („O-
Analiza activităţii din domeniile. centele faze municipale ale actualitatea vieţii şi mun­ pinia publică" dc Aurel LUCIA LiCIU