Page 97 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 97
încheierea lucrărilor Plenarei lărgite
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei
fS>j Alimentare, Silviculturii şi Gospodăriri Apelor
Marti, 28 decembrie, în cartofului — Braşov, Gheor- niei socialiste, pentru ridi
S O C I A L I S M U L munist Român, preşedintele nii solului — Perieni, ju a poporului.
carea bunăstării generale
ghe Stoian, director al Sta
prezenţa t o v a r ă ş u l u i
ţiunii centrale de cercetări
Nicolae Ceauşescu, secretar
Vorbitorii au dat o înaltă
pentru combaterea eroziu
general al Partidului Co
apreciere Raportului pre
Republicii Socialiste Româ
Nicolae Ceauşescu la Con
leţ, prim-secretar al Comi
nia, au continuat lucrările deţul Vaslui, Vasile Bărbu- zentat de t o v a r ă ş u l
Plenarei lărgite a Consiliu tetului judeţean Sibiu al ferinţa Naţională a parti
lui Naţional al Agricultu P.C.R., Floarea Crişan, ţă dului şi cuvîntării pe care
rii, Industriei Alimentare, rancă cu gospodărie in a rostit-o la încheierea lu
Silviculturii şi Gospodăririi dividuală din comuna Zag- crărilor forumului comu
Apelor. ra, vicepreşedintă a Birou niştilor români, analizînd
Anul XXXIV, nr. 7 818 MIERCURI, 29 DECEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani T o v a r ă ş u l Nicolae lui Executiv al Consiliului în spiritul orientărilor şi
Ceauşescu a fost întîmpi- judeţean al agriculturii tezelor de excepţională va
nat, la sosirea în Sala Pa Bistriţa-Năsăud, Ion Radu, loare teoretică şi practică
latului, cu multă căldură prim-secretar al Comitetu cuprinse în aceste docu
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi însufleţire, cel prezenţi lui judeţean Dolj al P.C.R., mente — munca desfăşura
scandînd îndelung, cu dra Maria Ştefan, secretar al tă pe ogoarele ţării şi sta
s-a întîlnit cu cadre de conducere goste şi stimă, ..Ceausescu Comitetului judeţean Pra bilind, totodată, căile şi
modalităţile concrete de
— P.C.R. !“.
hova al P.C.R., Glieorghe
Reluîndu-se dezbaterile Istrate, prim-secretar al acţiune pentru îndeplinirea
şi specialişti din domeniul în plen, în cursul dimine Comitetului de partid al integrală a prevederilor
ţii au luat cuvîntul tova sectorului agricol Ilfov. planului pe 1983 în agri
materialelor de construcţii răşii : Teodor Roman, prim- terile au pus pregnant în mentară, în silvicultură şi
Şi în această zi, dezba
cultură şi industria ali
secretar al Comitetului ju
T o v a r ă ş u l Nicolae toare s-a desfăşurat în ca specialiştii din centralele deţean Teleorman al P.C.R., lumină sentimentele de gospodărirea apelor.
Ceauşescu, secretar general drul unei expoziţii de pro de profil, din unităţile de Ion Catrinescu, prim-sc- profundă dragoste, stimă şi Participanţii la discuţii
al Partidului Comunist Ro fil, organizată intr-unui din cercetare, proiectare şi pro cretar al Comitetului jude recunoştinţă pe care ţără au relevat că lucrătorii o-
mân, preşedintele Republi pavilioanele Complexului ducţie pentru modul res ţean Brăila al P.C.R., Ion nimea, toţi oamenii mun goarelor, muncind cu pri
cii din agricultură, întrea
cepere şi hărnicie, au obţi
cii Socialiste România, a expoziţional din Piaţa ponsabil în care au acţio Necula, director adjunct la ga noastră naţiune, le nu
avut, marţi după-amiază, o Scînteii. nat în vederea găsirii de Direcţia mecanizării din nut in 1982 producţii mai
nouă întîlnire de lucru cu In faţa unor panouri şi soluţii pentru reducerea cadrul Ministerului Agri tresc faţă de secretarul ge mari deeît în anul prece
cadre de conducere ale grafice, tovarăşul Nicolae consumurilor de materii culturii şi Industriei Ali neral al partidului, pre dent. Bune rezultate au fost
Ministerului Industrializării Ceauşescu a fost informat prime, materiale, combus mentare, Ion Pismac, pre şedintele Republicii, tova înregistrate, de asemenea,
Lemnului şi Materialelor asupra acţiunilor şl măsu tibili şi energie, pentru şedinte al Consiliului u- răşul Nicolae Ceauşescu, în industria alimentară, în
domeniul silviculturii şi
pentru activitatea consacra
nic agroindustrial de stat
de Construcţii, cu specia rilor întreprinse sau în realizarea unor produse ca tă cu abnegaţie şi dărui
lişti din unităţi de cerce curs de aplicare pentru di re să satisfacă într-un şi cooperatist — Călugă- gospodăririi apelor. Tot
reni, judeţul Giurgiu, Cice
tare, proiectare şl produc minuarea accentuată a con grad tot mai înalt cerinţe re revoluţionară înfloririi odată, s-a arătat că în u-
ţie din aceste ramuri. sumurilor de masă lem le şi exigenţele în conti rone Stanciu, secretar al continue a patriei, pentru nele unităţi agricole au e-
împreună cu conducă noasă, de materiale de con nuă creştere ale beneficia Comitetului comunal do grija statornică manifesta xistat neajunsuri în organi
torul partidului şi statu strucţii, celuloză, metal, de rilor interni şi externi. To partid — Costache Negri, tă faţă de dezvoltarea in zarea producţiei, în folosi
lui nostru, la acest dialog energie şi combustibil, în varăşul Nicolae Ceauşescu judeţul Galaţi, Tiberiu Mu- tensivă şi modernizarea a- rea forţei de muncă, a ma
griculturii, care, alături de
de lucru au participat to condiţiile realizării produc a indicat să se treacă de reşan, preşedinte al Aca şinilor şi utilajelor, a pă-
varăşii Constantin Dăscă- urgenţă, la aplicarea noilor demiei de ştiinţe agricole industrie, reprezintă un mintului.
lescu, alţi tovarăşi din con ţiei prevăzute în planul norme de consum, elaborîn- şi silvice, Tănase Gorea, sector hotărîtor pentru pro Examinînd cu exigenţă
ducerea do partid şi de pentru anul viitor, ridică du-se în acest scop normati director a! Institutului de gresul neîntrerupt al eco
stat. rii parametrilor calitativi ve obligatorii pentru toate cercetări pentru cultura nomiei naţionale, al Româ (Continuare în pag o 4-a)
In centrul analizei e- ai produselor şi creşterii unităţile producătoare şi
fectuate în cadrul acestei productivităţii muncii. introducerea în fabricaţie Ideile şi orientările cuprinse în Raportul
întîlniri s-au situat proble Secretarul general al industrială a noilor sorti
mele reducerii consumuri partidului a apreciat stră mente de produse ale a- tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului
lor de materii prime şi dania specialiştilor din a- cestor sectoare.
materiale, energiei şl com cest sector economic de a Cei prezenţi au mulţumit generatoare de acţiune revoluţionară în toate domeniile
bustibilului, gospodărirea găsi căi şi m e t o d e de secretarului general al
şi valorificarea superioară încadrare a consumurllor partidului pentru grija ma
a acestora, recuperarea şi în normativele stabilite nifestată faţă de bunul Amplă activitate teoretică, ideologică consacrată
refolosirea materialelor, în pentru anul viitor, ceea ce mers al activităţii din a-
lăturarea oricăror risipe — dovedeşte rezervele ce exis ceste ramuri industriale şi
l-au asigurat că vor acţio
probleme de deosebită ac na în continuare cu toată transformării revoluţionare a societăţii româneşti
tualitate, ce stau în aceas tă din acest punct de ve
dere în' toate ramurile in
tă etapă in faţa fiecărui dustriale. energia pentru îndeplinirea
colectiv de oameni ai mun exemplară a sarcinilor ce
cii. La încheierea vizitei, le revin din hotărîrile re ,,!n întreaga sa activitate teoretică, ideologică, politico-educativă,
Dialogul de lucru cu fac conducătorul partidului şi centei Conferinţe Naţionale partidul nostru se bazează pe concepţia revoluţionară a materialismu
torii de răspundere şi statului nostru a felicitat a partidului, ale celui de-al
specialiştii din aceste sec conducerea ministerului, XH-lea Congres al P.C.R. lui dialectic şi istoric, pe ideile înaintate ale socialismului ştiinţific".
NICOLAE CEAUŞESCU
Marile realizări obţinute a societăţii româneşti, în lui socialismului ştiinţific,
de România socialistă în desluşirea şi definirea pro a patrimoniului cunoaşterii
perioada, inaugurată prin ceselor soeial-politicc ale şi creaţiei istorice a epocii
alegerea în fruntea parti contemporaneităţii, în con noastre cu noi idei, teze şi
dului a tovarăşului Nicolae ducerea operei de construc concepte.
Ceauşescu, sînt indisolubil ţie socialistă, a politicii in Credincios gîndirii dina
legate de activitatea sa terne şi externe a ţării. To mice, profund ştiinţifice,
teoretică şi practică, carac varăşul Nicolae Ceauşescu în deplină concordanţă cu
terizată prin spirit ştiinţi a adus şi aduce o contri spiritul materialismului
fic creator, gîndire nova buţie de inestimabilă va dialectic şi istoric, partidul
toare cutezătoare, de rolul loare la înnoirea şi dina nostru a desfăşurat o labo-
C.S, Hunedoara. Echipa de oţelari, de la O.S.M. 1, condusă de Ştefan Cozma, In său decisiv în fundamen mizarea gîndirii şi practi
acest an a depăşit planul cu 350 tone oţel. Foto : VIRGIL ONOIU tarea căilor de dezvoltare cii revoluţionare, a tezauru (Continuore in pag a 2-a)
ÎN ÎNTÎMFINAREA ANIVERSĂRII REPUBLICII I n d u s t r i a m u n i c i p i u l u i D e v a
a î n d e p l i n i t p i a n u l a n u a l
Ramuri, unităţi, meserii noi în economia judeţului Hotăriţi să înfăptuiască trială pentru construcţii
neabătut prevederile Con căi ferate, ţesătoria de
„Proclamarea Republicii utilaje miniere şi siderur
Populare Române, la 30 De gice — au cunoscut ritmuri gresului al Xll-lea al mătase, tipografia, între
partidului, mobilizatoare prinderea de morărit şi
cembrie 1917 — sublinia to Din cronica spectaculoase de dezvolta le sarcini de plan din a- panificaţie — toate din
varăşul Nicolae Ceauşescu re, fiinţînd astăzi în unităţi
în Raportul prezentat la mari, moderne şi desfăşu- cest cincinal al calităţii şi Deva.
Conferinţa Naţională a marilor rîndu-se la nivelul tehni eficienţei, oamenii mun Rezultatele bune obţi
cii din industria munici
partidului — a constituit cii celei mai avansate. Ma piului Deva raportează un nute în acest an de că
un eveniment revoluţionar re parte din produsele rea succes deosebit : îndepli tre colectivele de muncă
de importanţă deosebită în împliniri lizate aici sînt destinate nirea în cursul zilei de din municipiu] Deva do
istoria poporului român şi vedesc capacitatea lor de
a deschis o eră nouă, mar- azi exportului, pe multe ieri a prevederilor de mobilizare şi de acţiune,
cînd de fapt trecerea Româ socialiste meridiane ale globului, pian anuale Ia principalii abnegaţia şi dăruirea pa
niei la construcţia societă bucurîndu-se de unanimă indicatori. Astfel, Ia pro triotică, dorinţa de a-.şi
ducţia marfă s-a înregis
1
ţii socialiste* . Sînt 35 'dc apreciere. trat o depăşire de 27 mi aduce mai din plin con
ani de la marele eveniment Dar mutaţiile cele mai lioane lei, Ia producţia tribuţia la dezvoltarea e-
din istoria ţării noastre. nicie, abnegaţie şi patrio triale tradiţionale — mi spectaculoase din întreaga netă de 5 milioane lei, conomico-socială a jude
Sînt trei decenii şi jumă tism. S-au făcut paşi uriaşi neritul şi siderurgia îndeo perioadă a construcţiei so s-au obţinut economii de ţului, a ţării.
tate de urcuş neîntrerupt, în toate sectoarele vieţii e- sebi — s-au extins şi mo cialiste în România s-au 12 milioane lei la cheltu De ieri, deci, oamenii
viguros, pe drumul progre conomice şi sociale. dernizat, s-au perfecţionat ielile materiale şl s-a de muncii din municipiul
sului şi dezvoltării multila Asemenea întregii ţări, şl înnoit continuu, menţi- produs, şi în judeţul nos păşit productivitatea mun reşedinţă a judeţului nos
terale a patriei. Ampren nîndu-.şi supremaţia în eco tru, pe un alt plan şl anu cii cu 1,5 la sută. tru lucrează în contul a-
tele acestor ani de con Hunedoara a înscris în a- nomia naţională. Alte acti me pe acela al NOULUI. între unităţile cu cele nului 1983. în timpul ră
strucţie socialistă avîntată ceştl ani cele mai bogate vităţi, prezente altădată Politica partidului de dez mai mari contribuţii la a- mas pînă Ia sfîrşltul anu
sînt pregnante pejiarta în pagini din istoria sa de doar prin cîteva secţii şi cest frumos succes se nu lui, ei sînt hotărîţi să
tregii ţări. S-a construit veacuri, situîndu-se între voltare continuă, armonioa mără întreprinderea e- amplifice realizările de
mult, bine şl frumos. S-au ateliere modeste — ener să a ţării, de repartizare lectrocentralc, exploata pînă acum, să înceapă do
pus în evidenţă multiplele judeţele ţării cu cea mal getica, chimia, exploatarea echilibrată a forţelor de rea minieră, întreprinde pe o bază solidă produc
virtuţi ale geniului româ dinamică şi complexă dez şi prelucrarea lemnului, rea de producţie indus ţia anului 1983.
nesc, tradiţiile sale de Hăr voltare. Ramurile indus- construcţia de maşini, de (Continuare în pag. a 2-a)