Page 12 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 12
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 823 • JOI, 6 IANUARIE 1983
încheierea -privind retragerea forţelor
rael, cu participarea S.U.A.,
israeliene de pe teritoriul
libanez, in centrul discuţii
lor s-au aflat probleme re
H BELGRAD. — Mitia Ri-
feritoare la agenda nego
PRAGA 5 (Agerpres). — tuire. de D. Spacil, adjunct ca Socialistă Cehoslovacă, DEJUN OFERIT ' bicici, preşedintele Prezi cierilor care nu a fost încă
:
în zilele de 4—5 ianuarie al ministrului afacerilor ca ţară gazdă a Consfătui diului C.C. al U.C.I., a avut .convenită în cele trei' rum
1883, ia Fraga, a avut loc externe al R.S. Cehoslova rii, va asigura difuzarea ÎN ONOAREA o întrevedere cu Rene Mos- de de tratative care au a-
Consfătuirea Comitetului ce. Declaraţiei politice ca do quera, secretar general al vut loc pînă în prezent.
Politic Consultativ al sta Lucrările Consfătuirii au cument oficial al Organi PARTICIPANŢILOR P.C. din Ecuador, aflat în
telor participante la Tra fost prezidate, succesiv, zaţiei Naţiunilor Unite şi vizită in Iugoslavia. După g] BERLIN. - Agenţia
tatul de la Varşovia de de : Wojcieeh Jaruzelski, o va aduce la cunoştinţa PRAGA 5 (Agerpres). — cum informează agenţia ADN informează că în re
prietenie, colaborare şi a- prim-secretar al C.C. al tuturor statelor participan Taniug, cu acest prilej s-a giunile vestice şi nordice
sistonţâ mutuală. P.M.U.P., preşedintele Con te la Conferinţa pentru se Comitetul Central al Parti subliniat importanţa conti ale R.D. Germane s-a pro
nuării
cooperării
dintre
piu partea Republicii siliului de Miniştri al Re curitate şi cooperare în dului Comunist din Ceho U.C.I. şl P.C. din Ecuador, dus, în noaptea de marţi
Socialiste România a par publicii Populare Polone, Europa. Cu această ocazie, slovacia şi. guvernul Repu pe baza principiilor inde spre miercuri, o puternica
ticipat o delegaţie condu Nicolae Ceauşescu, secretar atenţia va fi atrasă asupra blicii ‘ Socialiste Cehoslova pendenţei, autonomiei, e- furtună cu viteze ale vin-
să de tovarăşul Nicolae general al Partidului Co noii propuneri majore de ce au oferit, miercuri, un galităţii, neamestecului în tului de pînă la 150 km/h.
pace^de a se încheia între
Ceauş eseu, secretar gene munist Român, preşedinte statele participante la Tra dejun în onoarea' delegaţii treburile interne şi răspun -în districtele Magdeburg şi
ral ai Partidului Comunist le Republicii Socialiste derii fiecărui partid în faţa Halle s-au înregistrat per
Român, preşedintele Repu România; I. V. Andropov, tatul de la Varşovia şi sta lor participante la lucrări propriei clase muncitoare şi turbări în aprovizionarea cu
blicii Socialiste România. secretar general al C.C. al tele membre ale Tratatu le Consfătuirii Comitetului a propriului popor. electricitate, iar mai multe
P.C.U.S. lui ; Atlanticului de Nord
Celelalte delegaţii ale un tratat cu privire la ne- Politic Consultativ al sta şosele au fost blocate de
statelor participante au fost în lumina actualei situa telor participante la Trata E WASHINGTON. - în- copacii doborîţi de vint. Pe
conduse de : tovarăşul To- ţii internaţionale comple folosirea reciprocă a forţei tr-un interviu acordat revis litoralul Mării Baltice fur
xe, participanţii la Consfă militare şi menţinerea de tul de la Varşovia.
dor Jivkov, secretar gene relaţii paşnice,, deschis tu Au luat parte tovarăşul tei economice americane tuna a determinat între
ral al C.C. al P.C. Bulgar, tuire au examinat situaţia turor celorlalte state. „Business Week", preşedin ruperea temporară a lucră
preşedintele Consiliului de din Europa şi au efectuat Nicolae Ceauşescu, secre tele francez, Franţois Mit- rilor de încărcare şi des
un schimb de păreri cu Consfătuirea s-a desfă terrand, a reafirmat hotărî- cărcare din porturile R.D.G.
Stat al R.P.B.; tovarăşul privire la alte probleme şurat într-o atmosferă de. tar general al Partidului
Gustav I-Iâsak, secretar ge internaţionale. în acest prietenie şi înţelegere to Comunist Român, preşedin rea Franţei de a-şi apăra Atit la Berlin, cît şi în alte
neral al C.C. al P.C. din context, ei au luat în dis vărăşească reciprocă. Ea a tele Republicii Socialiste independenţa, respingînd zone, echipe speciale au
Cehoslovacia, preşedintele cuţie direcţiile principale dovedit unitatea de vederi orice încercare de a i se intervenit pentru a înlătura
R.S. Cehoslovace; tovarăşul ale luptei în etapa actua România, membrii delega i dicta politica ei comercia- copacii căzuţi şi a debloca
Erich ITonecker, secretar lă pentru prevenirea peri a statelor participante la ţiei române şi alte persoa i lă — relatează agenţia .şoselele.
Tratatul de la Varşovia în
i France Presse. Afirmînd că
general al C.C. al P.S.U.G., colului unui război nuclear, problemele majore ale po ne oficiale; i N.A.T.O. nu constituie un
preşedintele Consiliului de pentru menţinerea şi con liticii europene şi mondia Dejunul s-a desfăşurat , „directorat economic", şe H BEIRUT. - Luptele în
Stat al R.D. Germane; to solidarea destinderii inter le, care au făcut obiectul într-o atmosferă caldă, to ful statului francez a arătat, tre miliţiile rivale din oraşul
varăşul Wojcieeh Jaruzel- naţionale, pentru întărirea dezbaterilor. vărăşească. , în context, că măsurile de libanez Tripoli au conti
nuat, miercuri, provocînd
ski, prim-secretar al C.C. securităţii şi dezvoltarea co embargo, iniţiate de S.U.A. numeroase victime ome
al P.M.U.P., preşedintele laborării pe continentul eu în legătură cu construirea neşti şi mari pagube ma
Consiliului de Miniştri al ropean. Referindu-se la PLECAREA DIN PRAGA - gazoductului dintre Siberia teriale. De la reluarea in
R.P. Polone; tovarăşul Ja- activitatea alianţei lor po şi Europa occidentală au cidentelor, vinerea trecută,
nos Kadar, prim-secretar litice defensive, ei au a- (Urmare din pag t) tetului Central al Partidu reprezentat o politică ero 61 de persoane şi-au pier
al C.C. al P.M.S.U.; tova preciat pozitiv munca lui Comunist din Ceho nată. dut viaţa şi alte 109 au fost
Comitetul
de
răşul Iuri Vladimirovici desfăşurată afacerilor 'ex a plecat, miercuri după- în altă ordine de idei, rănite. Numărul total al
miniştrilor
Andropov, secretar general amiază, din Praga. slovacia, preşedintele Re preşedintele francez a a- victimelor înregistrate în
terne şi Comitetul miniş preciat că nivelul dobînzi-
al C.C. al P.C.U.S. trilor apărării, în perioada Pe aeroportul internaţio publicii Socialiste Ceho lor continuă să fie prea ri cele şapte săptămîni de
La lucrările Consfătuirii care a trecut de la Consfă nal Ruzyne, conducătorul slovace, Lubomir Strougal, dicat în S.U.A. ciocniri la Tripoli este de
a luat, de asemenea, parte tuirea anterioară de la membru al Prezidiului C.C. 144. De asemenea, se men
mareşalul Uniunii Sovieti Varşovia,' din mai 1980, şi partidului şi statului nos al P.Ci din Cehoslovacia, ţionează că numeroase clă
ce, V. G. Kulikov, coman au stabilit sarcini de vii tru şi persoanele oficiale H TEL AVIV. - So diri au fost devastate de
dant şef al Forţelor Arma tor. care l-au îns#ţit la lucră preşedintele guvernului sit în Israel, trimisul exploziile obuzelor şi de
te Unite ale statelor parti Concluziile şi consideren rile Consfătuirii Comitetu R.S. Cehoslovace, de alţi american Morris Draper a incendiile pe care acestea
cipante la Tratatul de la tele lor au fost prezentate lui Politic Consultativ al membri ai conducerii de conferit cu ministrul israe- le-au declanşat.
Varşovia. Atribuţiile secre în Declaraţia politică a statelor participante la Tra partid şi de stat cehoslovace. iian al aface'rilor externe, Din pricina faptului că
tarului general al Comite statelor participante la tatul de la Varşovia au Pionieri cehoslovaci şi Yitzhak Shamir, şi cu alte au fost întrerupte legături
tului Politic Consultativ al Tratatul de la Varşovia, a- oficialităţi ale Israelului în le cu Beirutul,' oraşul duce
statelor participante la doptată în unanimitate, fost salutaţi cu căldură de români au oferit tovarăşu legătură cu negocierile des lipsă de alimente şi medi
Tratatul de la Varşovia au care se publică separat. tovarăşii Gustav Husâk, lui Nicolae Ceauşescu bu făşurate între Liban şi Is camente.
fost îndeplinite, la Cbnsfă- S-a convenit că Republi secretar general al Comi chete de flori.
România — amplu bilanţ al unei politici externe umaniste (1)
Acesto zile poartă pecetea adîncă a unui eveni rirea unei noi ordini econo te, cît şi de perspectivă. Izvorîtă dintr-o înţelegere năm pe cele ce se referă
ment deosebit de semnificativ în viaţa întregului mice mondiale — iată di Pentru a se face paşi con profundă a mersului istoriei, la :
nostru popor — Conferinţa Naţională a partidului. recţiile majore de acţiune creţi, efectivi pe drumul dominantă este convingerea — convocarea Conferin
Desfăşurată sub semnul ataşamentului ferm al celor în care România, tovarăşul dezarmării, în primul rînd al ţării noastre că popoarele, ţei pentru creşterea încre
ce muncesc faţă de conducătorul partidului şi statului Nicolae Ceauşescu au in celei nucleare, ROMÂNIA a acţionînd unite şi solidare, derii şi dezarmare în Eu
nostru, această reuniune istorică a prilejuit o analiză vestit valenţe creatoare, in propus : pot opri cursul spre prăpas ropa ;
cuprinzătoare, în profunzime a vieţii politice interne tens efort diplomatic, înal - încetarea producţiei de tia războiului, pot asigura — transpunerea efectivă
şi internaţionale. O analiză ce poate fi considerată, tă responsabilitate faţă de arme nucleare şi trecerea la pacea, dreptul fundamental în viaţă a principiului ne- .
în bună măsură, şi ca un strălucit bilanţ al neobo destinele umanităţii, lată reducerea stocurilor exis al oamenilor la existenţă şi recurgerii la forţă şi la a- \
sitei activităţi politice, pe tărim intern şi extern, cîteva dintre principalele tente, pînă la lichidarea lor independenţă. meninţarea cu forţa ; î
desfăşurată de România socialistă în 1982. demersuri politice româ completă şi interzicerea de — asigurarea continuităţii /
neşti, a căror valoare o a- finitivă a tuturor armelor PENTRU O EUROPĂ procesului C.S.C.E. ; j
i De 38 de ani încoace, şi de cuprindere a politicii testă cuprinderea lor în nucleare, ca şi a oricăror UNITA — dezvoltarea cooperării ţ
mai ales în ultimii 17 ani, externe româneşti îşi au numeroase documente e- arme de distrugere în în domeniile economic, teh- i
de cînd în fruntea partidu •suportul într-o concepţie a- laborate în forurile inter masă ; Ca ţară e u r o p e a n ă , nico-ştiinţific, al educaţiei ■
lui şi a ţării se află tova supra lumii şi istoriei care naţionale : r- îngheţarea bugetelor România se pronunţă şi şi culturii etc. \
răşul Nicolae Ceauşescu, îi conferă o autentică sub militare la nivelul anului acţionează consecvent pen Subliniind pericolul grav l
România a demonstrat, în stanţă umanistă, spirit anti DEZARMAREA - ACUM ! 1982 şi reducerea lor cu tru realizarea unei Europe ce decurge din sporirea ar- }
teorie şi practică, impor cipativ, forţă de mobiliza 10-15 la sută pînă în 1985 ; unite - o Europă a păcii senalelor, inclusiv nucleare, 1
tanţa şi posibilitatea unei re a energiilor, în funcţie România se preocupă şi utilizarea fondurilor astfel şl colaborării, fără arme şi România se pronunţă pen- ţ
angajări active, în . eforturi de obiective a căror priori acţionează consecvent pen eliberate, în proporţie de fără războaie. în concepţia tru oprirea amplasării de i
noastre,
edificarea
ţării
le de soluţionare a proble tate se evidenţiază printr-o tru găsirea celor mai po 30-50 la sută, pentru spri securităţii europene trebuie noi rachete cu rază medie J
jinirea ţărilor în curs de
melor internaţionale, de în minuţioasă şi ştiinţifică ana trivite căi şi mijloace de a* dezvoltare ; să aibă la bază un sistem de acţiune şi retragerea ţ
făptuire a unor obiective liză a fenomenelor epocii, bordare frontală a .proble clar de angajamente, apte celor existente, pentru eli- l
- oprirea amplasării şi
de Care depinde viitorul în înţelese în cauzalitatea şi melor dezarmării, fiind a- dezvoltării de rachete cu ra să ofere fiecărui stat ga minarea oricăror arme nu- ?
cleare din Europa. în acest \
pace al întregii omeniri. Fă- devenirea lor. De aici, ju nimată de dorinţa de a se ză medie de acţiune în ranţia că împotriva sa nu context, ţara noastră se pro- ţ
cînd corelaţia necesară în dicioasa ierarhie a priori ajunge la rezultate concre Europa, retragerea şi dis se va recurge la forţă şi la nunţă pentru transformarea i
tre obiectivele dezvoltării tăţilor de acţiuni şi a va te. în cadrul acestor pre trugerea celor existente, e- ameninţarea cu forţa. De Balcanilor într-o zonă lip- J
interne şi contextul interna lorilor ce trebuie afirmate ocupări, un loc de seamă liminarea tuturor armelor aceea, România a acţionat sită de arme nucleare, o ţ
ţional, ţara noastră a fost cu tărie. Dezarmarea şi, în îl ocupă ideea fundamen nucleare de pe continent ; şi acţionează pentru ca re zonă a prieteniei, păcii şi 1
permanent preocupată de primul rînd, dezarmarea nu- tală anunţată de preşedin - crearea de zone denu- uniunea de la Madrid să bunei vecinătăţi. în acest .'
crearea acelor condiţii ex ^cleară, securitatea şi coo tele Nicolae Ceauşescu pri clearizaţe în diferite regiuni se încheie cu rezultate po sens, tovarăşul Nicolae t
terne de natură să favori perarea în Europa, primatul vind stabilirea unei strate ale lumii ; zitive, să ducă la însănă Ceauşescu a reafirmat pro- l
zeze propăşirea nestingheri absolut al negocierilor, ca gii globale şi a unui pro - adoptarea, cu partici toşirea şi dezvoltarea rela punerea privind convocarea ^
tă ă poporului român, în unică modalitate realistă şi gram concret şi cuprinzător parea tuturor statelor, de ţiilor dintre toate statele unei conferinţe la nivel înalt ;
consens cu idealurile de durabilă de soluţionare a de dezarmare, care să con măsuri eficiente pentru con semnatare ale Actului fi a statelor balcanice, care 1
progres pe care le împăr diferendelor, afirmarea de fere procesului dezarmării solidarea încrederii ; nal. Dintre numeroasele să adopte noi măsuri vizînd ^
N
tăşesc toaţe popoarele lu mocraţiei reale. în aborda un caracter unitar, conti - creşterea rolului şi res propuneri formulate de întărirea cooperării, încre- i
mii. rea, dezbaterea şi regle nuitate, obiective clare, ponsabilităţii O.N.U. în România şi luate în dezba derii şi bunei vecinătăţi.
l
Dinamismul şi\aria largă mentarea problemelor, fău bine precizate, atit imedia realizarea dezarmării. . tere la Madrid le mentio-' EUGENIA MAR1NESCU j
.OLEGIUl DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Lici.u, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr. 35. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane : 11275, 11585. 12157. Telex 1 72288 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl dlfuzorii voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August, nr 257 din Întreprinderi şl Instituţii.
i
