Page 15 - Drumul_socialismului_1983_01

GINERI, 7 IANUARIE 1983 paq. 3

Unitatea naţiunii în deplină unitate eu
iuwe
(Urmare din pag. 1) onale este considerată drept oamenii, pentru oameni
una din marile cuceriri re­
:anţă: Ca urmare a creşterii voluţionare ale poporului. Am invitat pe ciţiva intensificat acţiunea de re­
cristal** puternice a forţelor de Plenara C.C. al P.C.R. (Urmare din pag. 1} chiar să depăşească sarcina dintre deputaţii Consiliului cuperare a materialelor re-
î limba din iunie 1982, ca şi Con­ de plan, de 2 000 tone de popular al oraşului Brad folosibile, conlucrînd în a-
producţie, progresul ştiin­
ţei, învăţămîntului, cultu­ ferinţa Naţională a parti­ vind extragerea pe puţul cărbune pe zi. Trebuie să să ne vorbească despre cest scop cu membrii aso­
folcloric rii, o remarcabilă dezvol­ dului au jalonat cu deo­ cu scliip sînt plasate trei precizăm că acest sector modul în care au trecut la ciaţiilor de locatari, cu co­
Petreşti- tare a cunoscut intelectu­ sebită claritate ideea că brigăzi cu experienţă — are capacitatea de a stimu­ realizarea sarcinilor izvorî- mitetele de cetăţeni.
alitatea, îndeosebi cea teh­ dezvoltarea şi înflorirea în conduse de Dionisie Zoia, la ritmul de extracţie pe te din Raportul tovarăşului Mircea Oprişa: Cunosc
•rogramu- nică. Astăzi intelectualita­ continuare a naţiunii noas­ Szilaghyi Ştefan şi Ioan întreaga întreprindere, an- Nicolae Ceauşescu la Con­ bino oamenii din circum­
tea reprezintă cea de a tre socialiste se află într-o Neguţ — care sînt organi­ trenînd şi celelalte sectoa­ ferinţa Naţională a parti­ scripţia în care am fost
* ’ ' ială a socie- strînsă dependenţă de în­ zate astfel incit să realize­ re în întrecerea pentru dului, cum se vor mobili­ ales deputat. Cu majorita­
făptuirea neabătută a ori­ ze vitezele de avansare a- sporirea producţiei de căr­ za în noul an, 1983, pentru tea gospodarilor am stat de
şi profundele entărilor generale date de mintite, de minimum 60 ml bune. a traduce în fapte propu­ vorbă despre problemele
ce au avut Congresul al Xll-lea, pri­ pe lună. Fiecare din cele — Colectivele de muncă nerile făcute de cetăţeni în pe care le au, i-am ascul­
.oltarea econo- vitoare la creşterea pro­ trei formaţii a obţinut în ale minei noastre, mobili­ campania electorală. tat şi îndrumat. în acţiu­
± şi în structura ducţiei materiale în toate decursul anilor depăşiri la zate de organizaţiile de Ioan Ba.şa: Aşa cum a nile gospodăreşti pe care
dus la întărirea domeniile, de sporirea e- lucrările de acest gen. partid — ne-a declarat to­ subliniat tovarăşul Nicolae le-am întreprins — ca ni­
a unităţii dintre ficienţci economice. La activitatea de pro­ varăşul Ioan Sav, secreta­ Ceauşescu în Raportul la velarea străzii Luncii —
.,ri, ţărani şi inte- însuşindu-şi temeinic do­ ducţie, un început bun a rul comitetului de partid Conferinţa Naţională a oamenii s-au dovedit deo­
ii, ridicîndu-se pe o cumentele Conferinţei Na­ înregistrat sectorul IV, al întreprinderii, este pre­ partidului, realizarea pro­ sebit de receptivi, de ini­
’oerioară, consti- ţionale, organele şi orga­ unde se află cele mai mari gătit să înfăptuiască exem­ gramului privind autocon- moşi. Fiecare doreşte să-şi
r. v • înfăptuirii nizaţiile de partid din ju­ abataje ale întreprinderii. plar sarcinile de plan ce ducerea şi autoaproviziona- facă datoria faţă de patrie,
ou , o,IU ..cabamie a Programului deţul nostru au datoria să Pe parcursul anului trecut, ne revin din documentele rea — una din cerinţele e- să muncească pămîntul,
mânesc — partidului. asigure mobilizarea largă sectorul s-a confruntat cu Conferinţei Naţionale a senţiale ce stau la baza ri­ să-şi asigure produse agro-
00 Buletin Abordînd vasta proble­ a oamenilor muncii, indi­ dificultăţi de natură tehni­ partidului, îndemnurile şi dicării nivelului de trai alimentare, să-şi sporească
ăspundcm ferent de naţionalitate, la
)0 Buletin matică a dezvoltării şi în­ că şi din lunile noiembrie orientările pe care ni le-a
as folclo- floririi continue a naţiunii realizarea sarcinilor de şi decembrie a început re­ dat anul trecut, în vizita Deputaţii in fruntea obştii
şi viaţa; noastre socialiste partidul plan, în strînsă legătură dresarea activităţii, prin in­ pe care a făcut-o la mina
ma tării ; a aplicat, în acelaşi timp, cu o bogată activitate de trarea în funcţie a abataju­
jîtiri; 11,05 Lupeni, secretarul general material şi spiritual al po­ numărul de animale din
,35 Publi- cu înţelepciune o politică educaţie multilaterală, în lui condus de sing. Paul al partidului, Minerul de porului — presupune creş­ gospodăria proprie şi să li­
letin de naţională profund marxist- care un loc important tre­ Grasu. în prezent, după onoare al ţării, tovarăşul terea răspunderii în înde­ vreze la fondul de stat.
comoara leninistă, asigurînd în toate buie să-l ocupe cultivarea
Avanpre- cum ne-a relatat tehnicia­ Nicolae Ceauşescu. Vom plinirea sarcinilor în toate Herta Faur: încă do la
13,00 De domeniile deplina egalita­ sentimentului de prietenie, nul Aloxe Furdui, cunoscu­ acţiona în aşa fel incit să domeniile, întărirea ordinii începutul acestei legislaturi
Student te în drepturi, participarea de mîndrie patriotică, de tele brigăzi conduse de ne realizăm ritmic, lună de şi disciplinei. în calitatea am mobilizat cetăţenii cir­
a de ştiri; egală ia conducerea socie­ preţuire a tuturor valori­ Teodor Boncalo, Constan­ lună, planul, să asigurăm
itico-ideo- pe care o am, de vicepre­ cumscripţiei Gurabarza la
:hestra de tăţii a tuturor cetăţenilor, lor create de poporul nos­ tin Popa, Aurel Manda şi economiei naţionale canti­ şedinte al biroului executiv acţiuni de curăţare şi de
a ansam- indiferent de naţionalitate. tru. Aceasta constituie te­ Paul Grasu dispun de efec­ tăţi sporite de cărbune al consiliului popular oră­ înfrumuseţare a zonelor
„Rapsodia De aceea, soluţionarea şti­ melia sigură a consolidării tive cu un grad corespun­ cocsificabil, să ne sporim
oordonate unităţii şi coeziunii naţiu­ şenesc şi de deputat în- verzi din cartierul munci­
3uletin de inţifică de către partidul zător de calificare şi sînt contribuţia la dezvoltarea tr-una din circumscripţiile toresc. Cetăţenii din Criş-
u patrie ; nostru a problemei naţi­ nii noastre socialiste. mobilizate să realizeze şi economico-socială a patriei. electorale acţionez, alături cior au răspuns, de aseme­
ulare n u de colectivele constituite nea, chemării de a finali­
Şi
•ele sl , pe străzi şi grupuri de ca­ za lucrările la sala de
20,30 Din se pentru înfăptuirea aces­ gimnastică a şcolii genera­
:oată dra- tui program, pentru ca în le nr. 1, făcînd posibil ca,
tal literar-
zi intr-o acest an, pe baza contrac­ începînd cu trimestrul al
» mai fru- telor încheiate cu gospodă­ II-lea, elevii să-şi desfă­
23,30—3,00 riile populaţiei, să crească şoare activitatea sportivă
I.
contribuţia lor la fondul în şcoală. Cu aceeaşi hăr­
$,00 Infor- centralizat al statului. nicie au acţionat şi cei din
Priorităţi Livia Fumurescu: Sînt satul Zdrapţi, prestînd nu­
naiului în
şi de ca- deputată intr-un cartier meroase ore de muncă pa­
1 pentru nou de blocuri, un cartier triotică la lucrările de fi­
il“ Lugoj; în plină construcţie. îm­ nalizare a noului local al
ară nouă** preună cu cetăţenii, alături magazinului sătesc.
româneas-
Timisoara de ei, doresc să transfor­ în acest an vom da în
cultătorii : măm acest cartier într-o funcţiune în Gurabarza 32
civică în perlă, care, asemenea celor­
aii laţilor ; de apartamente cu complex
rbinle fe- lalte, prinse în mărgărita­ alimentar la parter. Cei
rul oraşului, îi va da o care se vor muta în noile
personalitate distinctă. Am locuinţe vor fi mobilizaţi
acţionat, încă de la înce­ să ajute constructorii, e-
putul noii legislaturi, pen­ fectuînd munci care nu cer
tru amenajarea aleilor şi o calificare specială. Vom
nea ,,Bul- spaţiilor dintre ansambluri­ avea totodată în atenţie
; Olcula- le de locuinţe, reuşind ca traducerea în fapte, cu a-
2 'Arta) ; pe strada Moţilor să fina­ portul cetăţenilor, şi a
apillon —
Tir a); Nea lizăm căile de acces. Ace­ altor propuneri menite să
(Sid leaşi lucrări le-am început dea un chip nou străzilor,
şle şi şi sînt în stadiu de execu­ să aducă confort şi bună­
iNI: z.es-
alu (Uni- ţie pe Aleea Poştei şi stra­ stare în fiecare casă.
ricanul — da Cuza Vodă. Din prime­
oiembric); Magazinul universal „Jiul** Petroşani. Foto: CRISTIAN ŞTEFAN le zile ale acestui an am ESTERA SiNA
ba si cei
aţio economică in- rît, cu mai multă vreme în
>peratistâ de la Chi- A.E.i. CHIMINDIA: Început d© buri augur, dar urmă, să se facă zilnic cură­
• ’ a încheiat anul 1982 ţenie în incinta unităţii şi, un
realizat la aproape paşii următori trebui© să fie mai ferma timp, hotărîrea s-a respectat.
ii. Astfel, în pri- La ora raidului era complet
id ~ r~T|i t un mindia se manifestă şi o dar tărăgănează din nou lu­ direcţie anume, pentru solu­ abandonată, de aceea în ju­
za
zţie, nu- seamă de neajunsuri ce tre­ crurile. Or, nu sînt atît de colţ de grajd, prin faţa se­ ţionarea unei situaţii cum ar rul adăposturilor, chiar în
*> a fost ocupaţi îneît să nu le poată diului asociaţiei, fără să le fi de pildă modernizarea a- faţa birourilor asociaţiei este
. n i efecti- buie înlăturate. Cu toate că executa, fiind ades văzuţi pese de nimeni şi de nimic. tot timpul noroi adus de ro­
a a- a trecut destulă vreme de la stînd fără treabă prin incin­ Unul dintre ei a rupt o poar­ dăposturilor de la Banpotoc. ţile tractoarelor, bălteşte apa.
,___ Hiioaucţia începerea activităţii, încă nu tă care împiedica accesul a- Dar acest fapt nu se produ­ lucruri ce nu s-ar întîlni dacă
:a din a- totală de lapte s-a ridicat la s-a reuşit să se alcătuiască tă. nimalelor în baza furajeră. ce, deoarece fiecare îşi ve­ — aşa cum îi stă bine unui
: Un om 5 350 hi. Singurul indicator un colectiv de mecanici buni, Colaboratorii de bază, me­ Faptul nu l-a durut nici pe de strict de treburile lui şi bun gospodar — îngrijitorii,
(Casa ele ce nu s-a realizat este cel legaţi strîns de interesele u- canizatorii S.M.A. Deva deta­ cel în cauză, nici pe condu­ nu vrea să se uite în jur.
RIA : Li- nitâţii. Nu este vorba de şaţi la asociaţia din Chimin- cerea unităţii - astfel că stri­ Conducerea asociaţiei nu do­ mecanicii, mecanizatorii chiar,
ri (Mure- al producţiei de lapte pre­ faptul că aceşti oameni nu dia, nu se ridică nici ei la căciunea se menţine şi acum. vedeşte spirit de iniţiativă, nu personalul TESA, pe baza u-
ii 'Arilor dat la fondul de stat, dar şi nei repartizări precise, ar pu­
AP V : Ră- aici cantitatea livrată se a- intervin suficient de operativ înălţimea sarcinilor ce le re­ in general mecanizatorilor şi se străduieşte permanent
(Minerul). pentru înlăturarea defecţiu­ vin unor meseriaşi conştiin­ mecanicilor le lipseşte grija să-şi perfecţioneze pregăti­ ne mina pe mătură în fie­
propie mult de cifra planifi­ nilor ce se înregistrează, ci care zi.
cată. de lipsa lor de iniţiativă în rea politico-profesionalâ, nu Ceea ce se cere cu cea
Merită remarcată în mod • soluţionarea unor probleme Asociaţiile economice intercooperatiste - ţine pasul cu rezultatele cer­ mai mare necesitate - pe
deosebit mecanizarea pen­ ii cetării ştiinţifice, prea aşteap­ fondul unei activităţi bune în
tru asigurarea unei baze legate de perfecţionarea unităţi de elită ale zootehniei hunedorene, tă idei şi iniţiative dinafară, anul 1982 — este întronarea
1 pentru furajere bogate şi diverse, procesului de producţie, in­ iar atunci cînd i se dau nu
83: Vre- tr-un timp, încărcarea a- la înălţimea dotărilor tehnice dovedeşte perseverenţă in a- în activitatea fiecărui om, de
teral £ru- unitatea depăşind cantităţile şi a posibilităţilor de care dispun plicarea lor. Unele unităţi la director şi pînă la pazni­
varlabil. de fin planificate, dispunînd nimalelor în mijloacele de cul de noapte, a unui spirit
frecvent de furaje de calitate supe­ transport se făcea în fe­ similare au mai multă expe­
va fi In- lul următor : vaca sau rienţă, au deja rezultate, dar de strădanie perpetuă, exi­
i slabă, rioară, ca şi cea acordată cioşi, disciplinaţi. Nu este faţă de baza materială a u- genţă şi autoexigenţă faţă
ab la mo- procurării de nutreţuri cu va­ viţelul erau căţărate mal aici vorba de lipsă de pri­ nităţii, faţă de ceea ce s-a cu toate acestea conducerea de propria activitate şi de
emperatu- loare nutritivă ridicată. S-au întîi pe siloz şi de acolo, pe cepere, de insuficientă stră­ creat, care trebuie apărat, A.E.I. Chimindia rămîne pasi­ munca celor din jur, impli­
or: noap- o punte, erau împinse în re­ vă, nu preia nimic. Sigur,
jr fi cu- stabilit ioturi de animale în danie în vremea campanii­ dezvolta* şi nu distrus. carea deplină a tuturor in
s 4 şl mi- funcţie de virstă şi produc­ morcă sau camion. Astfel că lor agricole cînd tractoriştii Cauzele lipsurilor le găsim nimeni nu s-a născut condu­ realizarea exemplară - în lu­
ziua, ma- ţie, se realizează o bună fu­ o .bună cantitate de siloz s-a se achită, în general bine, în stilul de muncă al con­ cător, dar omul trebuie mina documentelor Conferin­
6 grade, degradat. A fost adus mate­ să evolueze, funcţia, răs­
nea va fi rajare şi îngrijire a acesto­ de sarcini ci, mai ales, de ducerii unităţii, mai precis, ţei Naţionale a partidului,'
noasă, cu ra, programul de grajd se rial din belşug pentru a sa absenţa interesului pentru lu­ al directorului Gelu Popescu, punderea ce i s-a în­ a Cuvîntârii t o v a r ă ş u l u i
in. Vfntul respectă cu tot mai multă crea o rampă de încărcare, crări de calitate, pentru bu­ al şefilor de fermă Almăşan credinţat trebuie sâ-l mo­ Nicolae Ceauşescu la Plena­
t, cu in- stricteţe. S-a format un co­ dar meseriaşii au tărăgănat nul mers al treburilor în a- bilizeze la stăruinţă în for­ ra lărgită a Consiliului Na­
de 60—70 multă vreme construirea a- şi Ioan Răspop. Există pla­
:ăpada. lectiv bun de îngrijitori, ca­ soclaţie. Un mecanizator nuri lunare de activitate bine marea sa ca om învestit cu ţional al Agriculturii, Indus­
ircle trei re munceşte cu hărnicie şl cesteia. Au fost procurate, n-ar coborî în ruptul capului gîndite, în analizele ce se puterea de decizie. Gelu Po­ triei Alimentare, Silviculturii
fi relativ dragoste faţă de animale. de asemenea, materiale din de la volanul tractorului, ori­ fac periodic se Iau măsuri pescu depune puţin interes şl Gospodăririi Apelor - a
:riabil. Se
i frecven- In adăposturi şi în celelalte care s-ar putea confecţiona ce necesitate stringentă s-ar judicioase, necesare, dar nu în acest scop şi, sub pretex­ sarcinilor de importanţă ma­
care izo- amenajări — maternitate, şoproane şi magazii pentru ridica. Mai concret, n-ar pu­ se urmăreşte traducerea lor tul că trebuie să fie bun cu joră ce se pun în faţa uni­
i de bur- profilactoriu, creşă etc. - depozitarea îngrăşămintelor, ne mina să ajute la o treabă îri viaţă. Chiar conducătorul oamenii, admite să se întîm- tăţilor agricole în anul 1983
' .tfla este ordine şi curăţenie «• ple sub ochii lui tot felul de şi în perspectivă, pentru ca
„. rîpe- acoperişuri pentru a nu se — Ia încărcat, descărcat, la de unitate uită de o măsură
Intre 2 şl cei ce muncesc aici dove- ţine sub cerul liber tractoa­ adunarea furajelor tot de ei sau hotărîre luată cu o zl abateri nepermise de la dis­ Asociaţia economică inter-
minime dind strădanie pentru înfăp­ rele, maşinile agricole sau risipite din remorcă, nici să-l două în urmă. Se întîmplă, ciplina şi ordinea ce ar tre­ cooperatistă de la Chimindia
7-ero gra-
e serviciu: tuirea sarcinilor ce le revin. furajele. Mecanicii com­ pici cu ceară. Aşa că şi ei de asemenea, multe situaţii bui să guverneze orice acti­ să fie o unitate de frunte a
o). Pe fondul activităţii, în plexului s-au angajat să stau mult cu braţele încruci­ cind trebuie unite eforturile vitate. Avem un exemplu şi zootehniei hunedorene.
general pozitive, la A.E.I. Chi- realizeze aceste amenajări, şate, sau la taclale pe ia cadrelor de conducere într-o în acest domeniu ; s-a hotă- TRAIAN BGNDOR