Page 20 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 20
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7825 ® SÎMBATA, 8 IANUARIE 1983
Lucrări ale tovarăşei academician doctor inginer
BiHitaOlD Homânia —■ ampSu bilanţ
Elena Ceauşescu editate peste hotare
0 PRAGA. - Cu prilejul a\ unei politici externe
împlinirii virstei de 70 de
Marea Britanie : „POLIMERIZAREA STEREOSPECIFICĂ ani, tovarăşului Gustav Hu- umaniste (Si)
A IZOPRENULUI'' sak, secretar general al EXIGENŢE ternaţionale a muncii ;
C.C. al P.C. din Cehoslova ALE DEMOCRATIZĂRII — promovarea unei pu
LONDRA 7 (Agerpres) — cianul doctor inginer mai eficiente — un obiec cia, preşedintele R.S. Ce VIEŢII ternice activităţi produc
In Marea Britanie a a- Elena Ceauşescu îşi rezer tiv care poate fi promovat hoslovace, i-au fost atri INTERNAŢIONALE tive în ţările în curs de l
părut un nou volum din vă, în continuare, timpul cu succes într-o lume a pă buite, de către Adunarea Contribuţii substanţia dezvoltare ; i
opera ştiinţifică a tovară necesar activităţii de cer cii, pentru a cărei înfăp Federală a R.S.C., titlul de le a adus România la e- — modernizarea agri- *
şei academician doctor in cetare, în laborator. Dom tuire academician doctor Erou al Republicii Socialis laborarea şi conturarea culturii şi accelerarea in- \
giner Elena Ceauşescu — nia sa este autoarea a inginer Elena Ceauşescu te Cehoslovace şi Steaua de soluţii concrete in ca dustrializării ..lumii a i
lucrarea intitulată „Poli- două cărţi recente, de lar militează în permanenţă". de Aur de Erou, anunţă a- drul procesului de demo treia" ; ’
merizarea stereospecifică a gă cuprindere — „Cerce Apariţia în Marea Bri genţia CTK. Totodată, el a cratizare a relaţiilor in — soluţionarea proble- 1
izoprenului". tări în domeniul sintezei tanie a lucrării „Polimeri- fost decorat cu Ordinul ternaţionale. în viziunea mei energiei pe baza di- l
Apariţia cărţii, editată şi caracterizării compuşi zarea stereospecifică a izo- Klement Gottwald pentru ţării noastre, acest proces versificării resurselor şi a !
în condiţii grafice deose lor macromoleculari" şi prenului", care îmbogăţeş meritele sale în construcţia impune măsuri şi acţiuni unei largi cooperări inter- '
bite, răspunde interesului „Noi cercetări în domeniul te literatura de specialita socialismului în Cehoslova efective pentru : naţionale între ţările pro- ţ
compuşilor macromolecu- cia.
sporit manifestat de oame te în domeniul polimerilor — eliminarea vechilor ducătoare şi cele consu- i
nii de ştiinţă britanici fa lari“. şi elastomerilor cu idei şi m BELGRAD. - La Bel relaţii de inechitate, a re matoare;
După ce îşi exprimă ma
ţă de studiile şi cercetările soluţii noi, în care se îm laţiilor de asuprire şi do — stabilirea unor rapor- \
tovarăşei Elena Ceauşescu rea preţuire pentru „cu bină armonios datele cer grad s-au desfăşurat con minaţie, lichidarea poli turi fundamentate eco- ţ
în domeniile de mare ac prinderea vastă şi deplina cetării fundamentale cu vorbiri între Mitia Ribicici, ticii colonialiste şi neo- nomic între preţurile ma- ,
tualitate şi importanţă ale actualitate a cercetărilor cele aplicative, constituie preşedintele Prezidiului C.C. colonialiste, în paralel cu rilor categorii de produ- '
întreprinse de autoare", dr.
chimiei polimerilor şi ob Dorothy Crowfoot Hodg încă o dovadă a viului in al U.C.I., şi Giancarlo Pa- realizarea de noi rapor se (materii primo, cner- ij
ţinerii cauciucului sintetic. teres ce se manifestă pe jetta, membru al Direcţiu turi interstatale, bazate gie, produse agroalimen- i
.Volumul este publicat de kin, preşedintă a mişcării plan internaţional faţă de nii P.C. Italian, aflat in pe egalitate şi dreptate; tare, manufacturate) şi e- ’
internaţionale a oamenilor tr-o vizită în Iugoslavia. Du
1
„Pergamon Press ', prefaţa de ştiinţă pentru pace activitatea tovarăşei acade pă cum relevă agenţia Ta- — înlăturarea oricăror liminarea fluctuaţiilor lor ţ
lucrării fiind semnată de Pugwash, scrie: „Monogra mician doctor inginer Elena niug, au fost discutate pro practici care se opun dez excesive; l
dr. Dorothy Crowfoot fia citează 635 de comuni Ceauşescu, savant de renu bleme ale dezvoltării rela voltării libere a popoare — uşurarea masivei da- /
Hodgkin, laureată a Pre cări ştiinţifice, din întrea me mondial, în domeniul ţiilor dintre U.C.I. şi P.C.I., lor ; torii externe a ţărilor în i
miului Nobel pentru chi ga lume. Ni se creează, atît de important al vieţii precum şi aspecte ale si — asigurarea dreptului curs de dezvoltare, pre- »
mie. astfel, imaginea unei ştiin contemporane — cel al tuaţiei internaţionale, ale tuturor statelor — indife cum şi a condiţiilor lor )
rent de mărime, regim so- de acces pe piaţa credite- t
Evidenţiind că tovarăşa ţe unice, integratoare, ce cercetării ştiinţifice. Eveni mişcării comuniste şi mun cial-politic, nivel de dez lor internaţionale; ?
Elena Ceauşescu are im nu cunoaşte graniţe, a co mentul editorial demon citoreşti. voltare — de a participa, — trecerea urgentă la .)
portante atribuţii pe linie municării fireşti între oa strează preţuirea de care pe bază de egalitate, la stabilirea unor rate raţio- l
de stat, dr. Dorothy Crow menii de ştiinţă. Fără în se bucură în diverse ţări H ADDIS ABEBA. - La viaţa internaţională, la nale ale dobînzilor pe i
foot Hodgkin scrie : „Am doială, este de dorit ca a- contribuţia remarcabilă a- reglementarea marilor plan internaţional, de >
fost impresionată de faptul semenea schimburi inter dusă de tovarăşa Elena Addis Abeba s-au încheiat probleme ce confruntă azi maximum 8 la sută şi mai )
că, îndeplinindu-şi înalte naţionale de cunoştinţe Ceauşescu la progresul chi lucrările celui de-al II-lea omenirea ; mici pentru ţările în curs i
le misiuni de stat ce i-au tehnico-ştiinţifice să devi miei moderne, al ştiinţei Congres al Comisiei de Or — sporirea contribuţiei, de dezvoltare;
fost încredinţate, academi nă mereu mai intense şi în general. ganizare a Partidului celor în toate aceste direcţii, a — liberalizarea corner- )
ce muncesc din Etiopia
Italia : „NOI CERCETĂRI ÎN DOFvlENIUL COMPUŞILOR (COPME). Rezoluţiile adop organizaţiilor internaţio ţului şi utilizarea unor l
tate de acest forum afirmă nale şi, în primul rînd, a noi resurse financiare /
MACROMOLECULARr hotărîrea poporului etiopian O.N.U., prin extinderea pentru dezvoltare şi, în
de a edifica societatea so l colaborării în cadrul a- context, crearea unui fond ţ
ROMA 7 (Agerpres). — ramuri a chimiei în care prof. dr. Vittorio Prescenzi, cialistă şi stabileşte prin | pPfiFnr» nrin rlomnprati'/n- rlo rlownltmv» r*Pnli'/nt 1 realizat i
de
dezvoltare
cestora, prin democratiza
Apărută recent în traduce s-au obţinut produse de o şeful catedrei de speciali cipalele orientări de dez rea structurilor şi activi parţial prin reducerea ’
re italiană, lucrarea tova mare importanţă industria tate a Universităţii din voltare în domeniile politic, î tăţii lor. cheltuielilor militare. \
răşei academician doctor lă. In calitate de biolog, Roma — transmiţînd aca economico-social şi cultural Conceptul românesc a- 1
inginer Elena Ceauşescu — pot afirma că studiul com demicianului doctor ingi a ţării. IMPERATIVUL NOII supra înfăptuirii noii or-
„Noi cercetări în domeniul puşilor macromoleculari ner Elena Ceauşescu ură ORDINI ECONOMICE dini economice interna- 1
compuşilor macromolecu- a deschis noi orizonturi în rile noastre cele mai cor 19 ROMA. - Primul mi INTERNAŢIONALE ţionale evidenţiază cerin- ^
lari" — a fost primită cu interpretarea fenomenelor diale cu ocazia aniversării nistru al Italiei, Amintore Este .meritul istoric ţa ca sistemul instituţio- i
deosebit interes de oame vitale". zilei sale de naştere, îm Fanfani, l-a primit pe mi al tovarăşului Nicolae nai al O.N.U. să consti- '
nii de ştiinţă, de specialiş Adresînd tovarăşei aca preună cu felicitările sin nistrul de externe al Japo Ceauşescu de a fi elabo tuie cadrul de dezbatere )
tii italieni. O mărturie e- demician doctor inginer cere pentru această nouă niei, Shintaro Abe, care în rat conceptul românesc şi soluţionare a probleme- l
locventă a înaltei preţuiri Elena Ceauşescu salutul şi operă a sa, care, sînt si treprinde o vizită la Roma. al noii ordini economice lor complexe alo noii or- /
faţă de personalitatea to omagiul Societăţii de chi gur, va avea un larg suc Au fost abordate probleme internaţionale, care argu dini. în acest spirit, ţara i
varăşei Elena Ceauşescu, mie italiene, prof. dr. ces şi răspindire în Italia". ce privesc modalităţile de mentează' necesitatea şi noastră se pronunţă pen- ţ
înfăptuirii tru lansarea de urgenţă /
posibilitatea
eminent om de ştiinţă, de Francesco Rallo, director Directorul Editurii Di- echilibrare a schimburilor acestui imperativ, precum a negocierilor economice ;
amplă recunoaştere pe plan al Institutului de electro mez, Goffredo Broglio, şi-a comerciale bilaterale. i şi coordonatele, exigenţe- globale, pentru soluţiona
internaţional, a constituit-o chimie al Consiliului Na exprimat satisfacţia de a fi | 1 L! /\ 1 * ■ A1 „ „! ! !1 A A rea eficientă şi echitabilă
InKll «
„Jî, „1 rt i X t, *
manifestarea de prezenta ţional al Cercetării, a ară editorul acestei lucrări de Q PARIS. - Ministrul re le, obiectivele şi mijloa a problemelor grave din ,
re a cărţii, care a avut loc tat : „Progresele realizate mare valoare ştiinţifică, ce laţiilor externe al Franţei, cele practice de realiza
re a şa. în sc.est sens,
la Biblioteca română din în aceşti ultimi ani, în ca se bucură de o recunoaş Claude Cheysson, a plecat România se pronunţă pen economia mondială, pen- j
tru trecerea efectivă la ţ
Roma. re România şi-a consolidat tere unanimă din partea spre Bahrein, unde va efec tru : edificarea noii ordini. i
Accd. r.af. dr. Giuseppe individualitatea şi autono lumii ştiinţifice internaţio tua o vizită oficială. El va — înfăptuirea unei noi
Montalenti a spus : „Am mia şi în domeniul ştiinţi nale, evenimentul editorial fi primit sîmbătă de emirul şi echitabile diviziuni in- EUGENIA MARINESCU \
plăcerea şi onoarea de a fic, apar ca o consecinţă avînd şi o deosebită sem acestui stat, şeicul Issa Bin
reprezenta Academia Na logică a unei orientări a nificaţie culturală. Salman Af-Khalifa, cu care
ţională „Dei Lineei“ la a- cercetării iniţiată acum a- Cu prilejul manifestării va discuta în principal as
ceastă valoroasă manifesta proape 20 de ani şi care a a fost prezentată o expo pecte ale relaţiilor econo „EXAMENUL DE BACALAUREAT — 1983"
re ştiinţifică prilejuită de fost prezentată deja într-un ziţie cuprinzînd lucrările mice şi comerciale bilate
prezentarea lucrării aca volum anterior al acade tovarăşei Elena Ceauşescu rale. Valoarea schimburi A apărut broşura „Exa ciplinelor de învăţămînt
demicianului doctor ingi micianului doctor inginer editate în diferite ţări. lor comerciale dintre cele menul de bacalaureat — la care se susţine exame
ner Elena Ceauşescu. Este Elena Ceauşescu, apărut în Ziarele, radioul şi televi două ţări a fost, anul tre 1983", cuprinzînd regle nul şi precizări privind
pentru a doua oară cînd traducere italiană". ziunea italiană au transmis cut, de 291 milioane franci. mentările referitoare la stabilirea temelor, reali
academia noastră este pre „Sînt convins că voi fi ştiri cu privire la desfăşu Duminică, ministrul fran organizarea şi desfăşura zarea şi susţinerea lucră
zentă la o acţiune menită în asentimentul specialişti rarea manifestării, care s-a cez se va afla în Qatar, rea acestui examen, sta rilor practice de bacalau
unde va conferi cu şeicul
să ilustreze o operă de lor din domeniul chimici bucurat de unanime apre Khalifa Bin Hamad Al- bilite de Ministerul Edu reat. In sprijinul candi
înalt nivel, consacrată unei macromoleculare — a spus cieri. caţiei şi învăţămîntului. daţilor din acest an, în
Thani, emirul Qatarului. Broşura cuprinde, de ase broşură este inclusă şl
menea, graficul privind lista manualelor pe baza
Acţiuni î n îayoarea păcii, denucîearizării y MANAGUA. - Condu desfăşurarea celor două cărora se susţin probele
cătorul delegaţiei militare sesiuni din anul 1983 ale la examenul de bacala
BRUXELLES 7 (Ager făşoare în zilele de 17—18 NATO urmează să desfă americane aflate în vizită examenului de bacalau ureat.
pres). — Partidul Socialist ianuarie la Bonn. şoare în Belgia 48 de ra la Managua, general de reat, lista probelor si dis Agerpres
din Belgia s-a pronunţat într-un comunicat dat chete de tipul „Cruise". divizie William E. Odom,
pentru denuclearizarea ţă publicităţii. Partidul Socia adjunct al şefului Statului
rilor Europei unde nu list din Belgia subliniază ★ Major al forţelor armate de
sînt instalate arme nucle că „nu se poate accepta DELIII 7 (Agerpres). — uscat ale S.U.A., a avut DE LA INSPECTORATUL GENERAL
are şi care nu produc ast să se dea curs pregătirilor „Arsenalele armelor nu convorbiri cu ministrul ad
fel de arme, transmite a- de desfăşurare a eurora- cleare continuă să crească, junct al apărării şi şef al AL MILIŢIEI — DIRECŢIA CIRCULAŢIE
genţia France Presse. chetelor (americane — n.r.) cursa înarmărilor amenin- Statului Major al armatei In zilele de duminică în mod frecvent suprafa
In cadrul unei conferin atîta vreme cît nu a avut ţînd omenirea cu distru nicaraguane, comandantul ale lunii ianuarie 1983, ţa drumurilor devine a-
ţe de presă desfăşurate la loc o largă dezbatere de gerea totală", a declarat Joaquin Cuadra - s-a anun autoturismele proprietate lunecoasă, scăzînd ade
Bruxelles, conducători ai Satyanarayana Rao, secre ţat oficial la Managua. .Au personală vor circula du renţa pneurilor Ia sol, se
partidului socialist au de mocratică a acestei pro fost abordate aspecte ale pă cum urmează: 9 şi 23 recomandă conducătorilor
bleme în parlament, iar la tar general al Partidului
clarat că vor propune ce Congresul Naţional Indian. situaţiei din regiune şi po ianuarie, cele cu nume auto să utilizeze perma
lorlalte partide socialiste negocierile de la Geneva, sibilităţile de a se face noi re cu soţ; 16 şi 30 ianua nent viteze moderate, co
care trebuie să se desfă Ceea ce se întîmplă în
din grupul Scandilux (Bel şoare în ritm susţinut, nu eforturi în vederea realiză rie, cele cu numere fără relate cu starea drumu
gia, Danemarca, Luxem au fost examinate încă toa lume nu poate să nu ne rii şi consolidării păcii în soţ. lui, şi să acţioneze co
burg, Norvegia şi Olanda) te soluţiile posibile". stîrnească neliniştea, a spus zonă - a precizat un pur Ţinînd cont de condi menzile autovehiculelor
adoptarea acestei propuneri Agenţia France Presse el, pronunţîndu-se în fa tător de cuvînt al armatei ţiile meteo-rutiere speci în aşa fel îneît să evite
în cadrul reuniunii grupu menţionează că în caz de voarea înfăptuirii dezarmă nicaraguane citat de agen fice acestei perioade, cînd deraparea.
lui, programată să s,e des eşec al acestor negocieri, rii. ţia France Presse.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza. nr. 33
Telefoane : 11275 11585 12157 Telex i 72288 78 lei: anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
T I P A R U L i Tipografia Deva, str 23 August, nr 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorll voluntari
din întreprinderi şl Instltutll