Page 21 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 21
HOTĂRÎRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI -
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUL
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI \
Eforturi susţinute pentru creşterea
producţiei de energie electrică
Potrivit hotărîrilor adop xemplară a sarcinilor ce Lucia Arhire : Important
tate de Conferinţa Naţio revin energeticienilor din mi se pare că toţi oamenii
nală a partidului, în acest documentele Conferinţei muncii din întreprindere,
OBBflW AL COMITETULUI JUPETEAIU HUNEDOARA Al P C . R . an şi în continuare este Naţionale a partidului nos în frunte cu comuniştii,
necesar să se acţioneze cu tru, din luna decembrie sînt conştienţi de răspun
Ş l A l C O N S I L I U L U I P O P U L O B J U D E T E A N hotărîre şi responsabilita 1982 ? derea patriotică ce ne re
te patriotică pentru creşte leronim Rusan : Hotărî- vine de a da ţării mai
rea producţiei de energie rea este să menţinem per- multă energie electrică,
electrică, în vederea asigu Organizaţiile de partid
Anul XXXV, nr. 7 826 DUMINICA, 9 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 bani rării independenţei ener au datoria să înalţe
getice a ţării mai devreme Masă rotundă ştacheta calităţii mun
decît prevăd documentele la întreprinderea cii, a gradului de con
Congresului al Xll-lea al ştiinţă politică şi profe
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul tovarăşului P.C.R. Pe această temă am electrocentrale sională a întregului perso
Nicolae Ceauşescu Ia Conferinţa Naţionala a partidului — organizat o masă rotundă Deva nal muncitor. Şi nu în ulti
electro-
la
întreprinderea
mă instanţă ne preocupăm,
unitate
generatoare de acţiune revoluţionara în toate domeniile centrale Deva a — energeti manent în funcţiune toate de perfecţionarea pregăti
reprezentativă
rii cadrelor.
cii româneşti, care asigu grupurile energetice şi să Redacţia: Ce măsuri şi
asigurăm o putere constan
ră 12 la sută din produc tă de 900—1000 MW la acţiuni concrete s-au ini
Umanismul nou, revoluţionar ţia anuală de energie elec Mintia şi de 200 MW la noului an ? primele zile ale
ţiat
din
trică a ţării, conferind ju
aceasta,
deţului Hunedoara locul I Paroşeni. Pentru executăm Ioan Damian : Măsurile
străduim
să
ne
pune în prim-plan afirmarea la acest important produs la timp şi de calitate re şi acţiunile întreprinse de
spectaculoase,
al economiei naţionale.
noi
nu
sînt
Au participat : ing. Iero- paraţiile la agregatele de ieşite din comun. Ele sînt
bază, să asigurăm funcţio
urmarea celor de anul tre
multilaterală a personalităţii nim Rusan, directorul în narea în deplină siguran cut, de fapt sînt preocupări
Lucia
treprinderii,
Arhire,
ţă şi a agregatelor auxi
secretar adjunct al comite liare, să sporim necontenit zilnice, statornice ale ener
tului de partid, Ioan Da- producţia de energie pe geticienilor de la Mintia.
mian, maistru la secţia e- bază de cărbune. în acest Este vorba, în principal,
„Noi făurim un umanism nou, revoluţionar care pune pe prim- lectrică, Aurel Gherasim, sens solicităm din nou, şi despre creşterea siguranţei
plan omul, afirmarea multilaterală a personalităţii fiecăruia, neîncu- şef echipă reparaţii mori pe această cale, ca mine în funcţionare a agregate
cărbune, Ştefan Creţu, o- rii şi preparatorii din Va lor prin acţiuni profilacti-
rajînd însă individualismul, ci sporind răspunderea fiecăruia faţă de perator cazane. lea Jiului să nu mai facă Masă rotundă organizată de
colectiv, faţă de societate". Redacţia : Cum acţionea rabat de la calitatea căr DUMITRU GHEONEA
NICOLAE CEAUŞESCU ză colectivele în care lu bunelui pe care ni-1 li
craţi pentru înfăptuirea e- vrează! (Continuare in pag. a 2-a)
Umanismul socialist al despre om, încă din a doua una dintre cele mai con
partidului nostru este deo jumătate a secolului trecut cludente expresii ale uma
potrivă un umanism al Marx a arătat că problema nismului , este societatea IMPORTANTE SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
gîndului şi al faptei, al teo umanismului este o proble oamenilor muncii, în folo
riei şi acţiunii. Marea su mă social-istorică, concre sul lor exclusiv. Caracterul ^ CĂRBUNE gistrează sectoarele II, cu mania. In prezent se află ^
generos,
profund
uman
al
perioritate a socialismului tă, că ea nu poate fi rezol socialismului se încarcă cu 1 ENERGETIC un spor de producţie de în lucru un alt Iot de l
constă tocmai în această vată decît pe calea trans PESTE PLAN aproape 300 tone de căr produse din lemn caro /
s> consecventă promovare a formării radicale, revolu noi valenţe umane şi prin bune, şi V, cu 250 de urmează a fi livrat în j
unei politici care să ducă ţionare a societăţii în an faptul că îşi propune nu tone. începînd de săptă- cursul acestei luni. ţ
la realizarea unui om şi a samblul său. El a arătat că numai transformarea struc ^ După cum ne-a comu- mîna viitoare şi celelalte
unei societăţi cu trăsături demnitatea umană, liber turilor materiale ale so I nicat de curînd ing. sectoare se vor situa cu PRODUCTIVITĂŢI \
profund umanitare, gene tatea şi valoarea persona cietăţii, ci şi a omului în- t Benone Costinaş, directo- realizările la plan sau SPORITE \
roase, cu o vibrantă ade lităţii omuţui au fost în suşi, un om de, o. mare \ rul minei Petrila. coiec- peste nivelul planului.
ziune la ideile nobile ale grădite, de-a lungul isto bogăţie morală, intelectuală i tivul acestei unităţi car- Continuînd seria rezul- )
progresului, binelui, bună riei, de doi factori esen şi psihică, un om al drep ? bodifere din Valea Jiului PRIMUL LOT ţaţelor bune obţinute în )
stării. ţiali : de legarea destinu tăţii şi adevărului, al bi I a păşit în anul 1983 cu DE L itODUSE LIVRATE producţie în anul trecut, ţ
lui omului de un creator nelui şi hărniciei, al abne ţ hotărîrea fermă de a-şi LA EXPORT colectivul de muncă de la
Umanismul a fost un secţia Veţel, a Întreprin
ideal care a însoţit mulţi şi,, pe de altă parte, de ex gaţiei şi răspunderii în îndeplini în mod ritmic derii de prospecţiuni şi
gînditori. Ei au dorit, poa ploatarea lui crîncenă, de toate împrejurările. sarcinile de plan, răspun- Oamenii muncii de la explorări geologice Deva,
te chiar cu patos, făurirea transformarea lui din scop Vorbind despre aceste zînd astfel obiectivelor Secţia de mobilă Brad, a
prelu
întreprinderii
de
unei societăţi a oamenilor în mijloc, în societăţile valenţe, tovarăşul Nicolae stabilite de Conferinţa a păşit cu bine în noul
pentru oameni. Nu a fost împărţite în clase antago Ceauşescu arăta că forma Naţională a partidului. crarea lemnului Deva, an, înregistrînd din pri
vina lor că aceste idealuri niste. Pornind de la aces rea omului nou constituie Prin organizarea temeini s-au mobilizat puternic mele zile de activitate
n-au fost înfăptuite. Senti te condiţii înrobitoare ale cea mai mare şi complexă că a lucrului în abataje, din primele zile ale anu productivităţi sporite Ia
mentele umanitare au îna existenţei umane, lupta sarcină, îndatorirea revolu Prin construirea do tava lui pentru realizarea rit principalele lucrări. Ast
ripat gînditori, oameni ai pentru eliberarea omului, ţionară de onoare a parti ne de rezistenţă în blo mică şi de calitate a pro fel, pînă în prezent, aici
muncii, dar ele au rămas pentru înfăptuirea umanis dului nostru comunist. In curile II şi O, prin uti ducţiei destinate expor s-au săpat 36 ml de ga
lerie, peste 40 ml de fo
simple deziderate, pentru mului, pentru ca omul să esenţă, „noi, comuniştii ne lizarea raţională a utila tului. Ca urmare, Ia ju
că societăţile în care au devină uman, se confruntă propunem, de fapt, să ve jelor din dotare şi a tim mătatea primei decade a raj şi se află în curs
trăit, şi-au împărţit oame cu lupta pentru construi nim — dacă se poate spune pului efectiv de lucru, anului, de aici s-a livrat de finalizare betonarea
nii în săraci şi bogaţi, rea celei mal înalte şi e- astfel — în sprijinul natu primul iot de produse la tronsoanelor excavate de
în exploatatori şi exploa chitabile societăţi: societa rii, care a sintetizat în om minerii de Ia Petrila au export. Este vorba de 100 Ia puţurile de explorare
taţi. tea socialistă şi comunistă. forma superioară de orga- debutat promiţător în a- piese mobilier, solicitate de la Vorţa şl Tina Nea
Situindu-se la antipodul Aşadar, prin esenţă şi cest an. Cele mai bune în Danemarca şi R.F. Ger gră — Măgura.
concepţiilor individualiste structură, socialismul este (Continuare in pag. o 2-a) rezultate „la zi“ le înre
Calitatea muncii oamenilor hotărăşte soarta
producţiei în sectorul zootehnic !
Ieri dimineaţă, din ini FERMA DE STAT C.A.P. OHABA pletat cît mai repede defi
ţiativa Biroului Comitetu LAPUŞNIC citul de furaje.
lui judeţean de partid a Se menţine aceeaşi stare
fost organizată o acţiune Producţia marfă zilnică deplorabilă a situaţiei în C.A.P. SIMERIA
de control şi îndrumare a livrată Ia fondul de stat zootehnie. Furajarea vaci
activităţii din sectorul zoo depăşeşte 720 litri, ceea ce lor se face unilateral, doar Starea fiziologică preca
tehnic. Iată, succint, prin denotă că animalele sînt cu fin de slabă calitate. ră a animalelor, nerealiza-
cipalele aspecte întîlnite. îngrijite şi furajate în con In efectiv există 336 de rea cu 140 de vaci a efec
formitate cu programul şi vaci, în lactaţie sînt doar tivului matcă, dezordinea
COMPLEXUL GRIND din baza furajeră, faptul
nţg, ■Â că gunoiul stă în platfor
Este de apreciat stră BRIGADA „FULGER** ÎN ZOOTEHNIE me, că nu se toacă nutre
dania întregului colec ţurile sînt elemente care
tiv pentru întărirea spi tehnologiile stabilite. Fura 35, iar producţia de lapte atestă lipsa de interes şi
ritului de ordine şi jele sînt tocate şi ameste ce se dă zilnic la' fondul preocupare a tovarăşilor
disciplină în muncă. E- cate. De menţionat că de de stat încape într-un sin de la consiliul popular o-
forturile depuse se concre aici s-au transportat în gur bidon (!). răşenesc şi a consiliului de
tizează în obţinerea unei conducere al C.A.P. pentru
producţii medii de 3,3 1 cîmp peste 3 600 tone gu realizarea sarcinilor de
noi de grajd. C.A.P. DOBRA
lapte marfă de la fiecare plan aferente sectorului
vacă. O bună preocupare Alături de ceilalţi îngri zootehnic. Colac peste pu
pentru valorificarea poten C.A.P. LAPUŞNIC jitori, Maria Holdean şi păză, de 4 luni de zile de
ţialului complexului se re Maria Lupulescu se preo
Se obţine zilnic o pro aici nu s-a predat la fon
marca la lucrătorii Gheor- ducţie marfă de 2,2 1 pe cupă să îngrijească anima dul de stat nici un litru
ghe Moldovan, Marius Dan- cap de vacă. îngrijitorii de lele cit mai bine pentru ca de lapte, în afară de 2 bi
clu, Vasile şi Ioana Ivăn- sectorul zootehnic să re doane şi jumătate de smîn-
cuş, Vasile Dorog, Ioan animale se preocupă să prezinte, într-adevăr, o-
menţină ordinea şi curăţe
George, Silviu Olaru, A- glinda unităţii. O problemă Brigada „Fulger":
nia în fermă. Un necaz
drian Macavei şi alţii. Se ce trebuie rezolvată este N. TÎRCOB, V. PÂŢAN,
impune în continuare gri mai vechi care nu este încă preluarea grabnică şi în T. BONDOR, D. CORPADE.
I.M. Orăştie, secţia sculărie. Rectificatorul Ioan Gridan e- jă faţă de mai buna gos soluţionat priveşte valorifi locuirea din efectiv a ce L. BRAICA
xecută lucrări de foarte bună calitate şi depăşeşte planul podărire a furajelor, evi- carea mai bună a furajelor lor 22 vaci neprodiţetive.
tunar cu X0 la sută. Foto: VIRGIL ' ONOiu
tînd orice risipă. prin tocare. De asemenea, trebuie com (Continuare in pag. o 2-a)
