Page 22 - Drumul_socialismului_1983_01

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7£

Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret

duminica,
de munci şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei 8.00 Consultai
vii curs'
Matcinal
laureat
Eforturi susţinute pentru creşterea Afirmarea multilaterală a personalităţii 8.30 Almanah
9.00 De straj
9.30 Bucuriih
Mareî. 1
la
de
Pornind
producţiei de energie electrică (Urmare din pag. 1) supremă a întregii vieţi şi principii fundamentale, aceste 10.00 Viaţa sa
cel mici
şi
activităţi
social-politice
în
nizare a materiei, acţionînd culturale. Este vorba de un întreaga activitate desfă­ 11,45 Lumea
(Urmare din pag. 1) gura continuitate sistemu­ rea funcţionării instalaţii­ prin toate mijloacele pen­ şurată de partidul nostru, 13.00 Album
lui de preparare a prafului lor — eventualele deranja­ umanism ca problemă a 18,40 Micul ec
ce, prin revizii şi reparaţii de cărbune şi creşterea mente sau avarii. Sîntem tru stimularea însuşirilor vieţii sociale şi individua­ de secretarul său general, mici
de calitate, prin exploata­ cantităţii de energie elec­ conştienţi că depinde în celor mai nobile ale aces­ le, care nu se poate solu­ regăsim o grijă permanen­ 19.00 Telejurn
19,20 Căiătn-- 1
rea raţională, atentă a tur- trică produsă cu cărbune. bună măsură şi de noi să tuia, pentru dezvoltarea ţiona decît progresiv, con­ tă pentru realizarea tutu­
boagregatelor şi a insta­ Ne-am onorat exemplar an­ încărcăm zilnic grupurile sensibilităţii sale, a dorin­ comitent cu perfecţionarea ror acestor împrejurări o-
laţiilor aferente. De ase­ gajamentul. Aseară, grupul energetice cu cîţiva mega­ ţei şi voinţei de autodepă- vieţii sociale în ansamblu ; biective şi subiective, ca
menea, avem in atenţie di­ nr. V a fost racordat la sis­ waţi şi vom munci astfel şire, pentru amplificarea este vorba despre construi­ fac ca omul să intre ;
minuarea consumurilor e- temul energetic naţional. îneît să satisfacem tot mai continuă a cunoaşterii sa­ rea societăţii socialiste mul­ deplin în posesia esenţei
nergetice — şi refolosireâ Nefuncţionarea unei mori din plin necesitatea de e- le, pentru împlinirea visu­ tilateral dezvoltate; este sale umane. Forţa partidu­
eficientă a resurselor se­ înseamnă pierderea zilnică nergie electrică a ţării. rilor sale celor mai cuteză­ vorba de edificarea uma­ lui nostru ne apare cu atît
cundare, noi înţelegînd prin a 20 MW. împreună cu co­ Energeticienii de la Min­ toare de progres, dreptate nismului revoluţionar prin- mai mare cu cît, învingînd
aceasta să asigurăm func­ legii mei Ion Drăgan şi tia şi-au făcut din do­ şi fericire". tr-o strînsă conexiune dia­ toate dificultăţile, a ştiut
ţionarea continuă, la o pu­ Ion Oşan, cu ceilalţi, ne-am cumentele Conferinţei Na­ In aceste idei este sur­ lectică a celor două direc­ să conducă pe un drum as­
noi
construcţia
cendent
tere cit mai ridicată, a angajat să reducem fieca­ ţionale a partidului pro­ prinsă însăşi esenţa politi­ societăţi şi a unui nou r
re raparaţie, dar nu în cii umaniste a partidului ţii fundamentale : pe pla­ ... incliidei
microhidrocentralei de 1,3 grame concrete, zilnice de nostru comunist, a secreta­ nul material al vieţii so­ manism. Umanismul nou, lui.
MW. dauna calităţii. lucru. Ei ştiu bine că ţa­ ciale şi pe plan spiritual revoluţionar, rămîne o ope­
Ştefan Creţu : In ceea ce rului său general. In a- LUNI, 10
Aurel Gherasim: Am avut ne priveşte pe noi, opera­ ra are nevoie de energie ceastă concepţie omul re­ asupra conştiinţei indivi­ ră deschisă, iar ctitorul ei
oprit In revizie tehnică torii din camera de co­ electrică mai multă şi se prezintă scopul şi valoarea duale. este partidul. 15.00 Telex
grupul nr. 5, pe care ne-ara mandă, ne cunoaştem bine străduiesc să împlinească 15,05 Emisiun
ghlară
angajat să-l repunem în atribuţiile profesionale şi tot mai bine acest dezide­ 17,50 1001 de
funcţiune cu patru zile mai depunem tot interesul ca rat. De altfel, rezultatele Ultimul record al... ei, nici ortacii lor nu s-au 18.00 Inchidei
lui.
devreme. împreună cu e- agregatele să funcţioneze bune pe care le-au obţi­ oprit in faţa pereţilor de 20.00 Tclejun
chipa pe care o conduc am normal, să prevenim — nut în 1982 le continuă la piatră. Perforatoarele, mi- 20,20 Orizont
ţific
avut de reparat cinci mori prin controale periodice şi cote superioare din prime­ veteranilor nui-e cu bărbăţie şl price­ 20.45 Tezaur
de cărbune, pentru a asi­ atenţie sporită în urmări­ le zile ale noului an. pere le-au deschis drumul 21,15 Roman-
De 25 de ani, zi de zi, bunăstarea noastră, pentru spre noi şi noi realizări, cheril"
numele maistrului miner Oc- progres şi civilizaţie, Har­ înaintarea prin stincă i-a 21.45 Stui
22.00 Telejur
tavian Todea, a şefului de nici, serioşi, au muncit cu dus pe toţi minerii Teliu­
brigadă Gheorghe lacob, a aceeaşi răbdare, cu aceeaşi cului în faţa unui record:
minerului Ştefan Costin sau tenacitate şi atunci cind la sfîrşitul anului 1982, în
a cuplătorului de la puful munca lor dintr-un şut le secţie se extrăseseră supli­
de extracţie, loan Stăncu- încăpea intr-o riznă şi cind mentar 19 000 tone mine­
BUCUUEŞ’
lea, s-au auzit strigate in efortul lor a prins greuta­ reu de fier... Un ultim re­ Ictin de ştii
sălile de apel ale secţiei tea mai multor tone, greu­ cord pentru cei patru, ca­ tul dimincţ
miniere Teliuc. De fiecare tate dată de metodele de re, după această încleşta­ litatca in i
dată răspundeau prezent şi înaltă productivitate folosite re cu muntele, au lăsat 8.00 Radiop
9,30 M
lor;
porneau, împreună cu orta­ in abatajele Teliucului (me­ lămpile, perforatoarele şi cal. Emisiu
cii, spre inima de fier a maşinile de încărcat pe tăţi şi mu2
masivului Poiana Ruscăi să tode ai căror promotori au mi ini mai tinere, el rămi- toate pentrv
diojurnal;
caute hrană pentru furna­ fost şi aceşti veterani ai nind să se odihnească. In de muzică i
lele hunedorene... Un sfert adîncurilor), de utilajele tot locul lor alte nume se fac televiziunii;
mai
perfecţionate
au
de
în
printre
de secol Un sfert erele geo­ fizic al minerilor. care efortul auzite numele sălile ortacilor apel. folclorice; p l
lă; 14,30 V
considerabil
redus
lui
Sint
logice
— © — • — © — • — • — • — • — • — © — • — © — © — €> — O — O©_ minereului muncii muntele pentru fost ei şi productivitate, Stănculea, care au preluat tiu de ştiri
veac
de
I
romăi
rului
lacob,
Todea,
şl
Costin
de luptă cu muntele I
zică
de
Da,
lupta
cu
pentru
arte
de
Extracţia
Clubul
ştafeta muncii.
fost
scopul
fier
a
o
bătă­
a
sonor; 17,00
lie
U.U.M.R. Crişcior — atelierul electric. Electricienii Virgil Luca şi Ion Luţ — munci­ lor, Cit mai mult minereu femeilor; 17
tori bine pregătiţi profesional — execută panouri de comandă pentru instalaţiile de sem­ de fier pentru ţară, pentru ritmicitate şi calitate. Nici DORIN CORPADE folcloric ; 1
nalizare ale maşinilor de extracţie. Foto: VIRGIL ONOIU ştiri; 18,05 )
Muzicotcca
0 - ® — • — 20.00 Raf.loj
tece, arnint
cu Lucrcţia
dul din satul Cîrneşti,
Calitatea muncii oamenilor hotărăşte soarta ne-au spus că animalele nu Consemnări
(Urmare din pag. 1) Turneul mi
22
tînă (!). Tovarăşii de la primesc decît paie şi siloz. jurnal; 22,
sportiv;
consiliul popular orăşenesc In aceste condiţii nu se dans ; 23,
nu trec pe aici cu săptă- producţiei în sectorul zootehnic! poate obţine o producţie ştiri; 23,30-
mînile. Ieri, trebuia să fie C.A.P. PEŞTIŞU MARE mare de lapte. muzicai.
prezent Nicolae Iordate, c. A. p. partea complexului din O- tri lapte, faţă de 128 cît Trebuie să se treacă ur­
dar nu a venit. Pe la o- BRETEA MUREŞANA răştie pentru ridicarea ce­ s-au obţinut în urmă cu In toate cele trei graj­ gent la procurarea de nu­
rele 8,30, a sosit tehnicia­ Conducerea unităţii a lor 16 viţei. 2-3 zile. întregul colectiv duri, vitele şl viţeii au o treţuri, iar conducerea coo­
nul veterinar Petru Bon­ fost absentă de la progra­ al fermei de animale res­ stare fiziologică bună. E- perativei trebuie să dove­
doc (?) mul de grajd. Ce să zicem C.A.P. LUNCA pectă cu stricteţe progra­ fectivele sînt lotizate, hră­ dească mai multă preocu­
nite la timp, adăpate. Fu­
mul de lucru la grajd, de­
COMPLEXUL DE MIEI atunci de îngrijitori ? Ziua De la 50 de vaci, abia pune eforturi susţinute rajele sînt asigurate. Se pare faţă de r
SIMERIA de efectuare a curăţeniei dacă se adunaseră vreo 90 pentru îngrijirea şi hrăni- administrează conform ra­ vegheze la
în zootehnie nu s-a insti­ strictă a raţiilor u
Programul de lucru se tuit. Personalul veterinar litri de lapte marfă. Dar rea atentă a animalelor. ţiilor stabilite. Igiena mul­ jare, a program-,
desfăşoară după placul şi consideră că prezenţa în starea fiziologică a anima­ sului însă nu se prea res­ grajd stabilit.
inspiraţia îngrijitorilor. sector este facultativă. lelor este bună, ca urmare C.A.P. VILCELE pectă. Halatele sînt facul­
Mieii sînt lăsaţi liberi prin­ a preocupării de care dau Programul de grajd s-a tative pentru îngrijitori. U- C.A.P. DENSU
îngrijitorii
dovadă
Lina
tre tronsoane, apa curge C.A.P. ILIA Oprişa, Catinca Vălean, desfăşurat în bune condi- gerele animalelor se spală Instalaţi p_ . de mulă
şi bălteşte în voie prin Copie fidelă a situaţiei Treja Putuca şi Gheorghe ţiuni, sub supravegherea cu apă rece. Dacă şi cînd foloseşte deoarece p,
complex. O asemenea sta­ de. la Bretea Mureşană în Rupă. Şi aici sînt de ridi­ preşedintei cooperativei, se spală ! ţia de lapte este mi — xviuant
re de lucruri este intolerabi­ ceea ce priveşte participa­ cat 10 viţei pentru comple­ Viorica Ursulescu, a econo­ C.A.P. PEŞTIŞU MIC bia 120 de litri zilni ,________ _ ILONEA: C
lă şi impune măsuri hotă- rea la program a cadrelor xul de la Oi'ăştie. mistei Maria Rusalinescu ce este foarte puţin pen­ | (Minerul) ;
rîte din partea organelor din conducerea unităţii şi şi a tehnicienei Carolina Se făcuse ora 8 şi gu­ tru. o fermă zootehnică cum Cinci pentr
citorcsc);
agricole judeţene. a celor veterinare. Nu s-a C.A.P. ŢEBEA Hulpoi. Deosebit de activi noiul era strîns, dar neeva­ este cea din Densuş, care terloo — si
organizat încă staţionarul au fost îngrijitorii Constan­ cuat, iar animalelor li s-au are furaje suficiente şi de zaţul) ;, E Ri
C.A.P. HĂRĂU banc IS^pc
veterinar, iar raţiile fura­ Animalele au fost lotiza- tin Pălmuş, Elena Anghel, dat doar coceni. Şi aceştia bună calitate. Animalele
Producţia de lapte mar­ jere sînt stabilite formal. te, iar furajarea acestora Augustin Ciuraru şi Ludo­ netocaţi. La fondul de stat sînt bine îngrijite, în adă­ ua roşie) ;
fă - peste 200 1 zilnic — se face diferenţiat, fapt ce vic Ciuraru. se predau zilnic 65—70 li­ posturi şi în incintă este Grăbeşte-te
ncrtil) ; O
poate creşte printr-o mai C.A.P. MESTEACĂN a condus la creşterea pro­ tri de lapte. ordine şi curăţenie. ţul amintiri
bună valorificare a fura­ ducţiei de lapte. Faţă de C.A.P. BRETEA ROMANĂ (Patria); S
jelor, care trebuie tocate şi Dacă în ceea ce priveşte luna decembrie a anului ★ căra); GEO
ordinea şi curăţenia (toţi C.A.P, NANDRU Se desprinde cu acuita­ şl hoţul ((
mai bine gospodărite. In îngrijitorii au fost prezenţi trecut, acum se înregistrea­ Le-am întîlnit la datorie te necesitatea ca organiza­ HAŢEG:N
locul tehnicienei veterinare la program, împreună ză o producţie de lapte pe tehniciană veteri­ Fără să aştepte să li se ţiile de partid din unităţi­ BRAZI :
dineuri ; C
care se afla în concediu, cu .brigadierul zootehnic marfă mai mare cu 50—60 nară Ida Napcea şi pe teh­ spună ce trebuie să facă, le agricole, conducerile trăind in
nu a fost repartizat un alt Gheorghe Groza, inginera litri. Este un semn bun. niciană însămînţătoare Ma­ Mihai Ponţ şi Augustin Şi- cultură);
cadru care să participe la Maria Chiroiu şi tehnicia­ ria Ungureanu, care, îm­ mon, împreună cu soţiile, C.A.P., I.A.S. şi asociaţiilor nlştea din
şui); ILIA
program. nul veterinar Dorin Draşo- C.A.P. RIBIŢA preună cu toţi cei şase în- au pus mîna pe mătură şi intercooperatiste, specia­ (Lumina);
liştii, consiliile unice agro­
grijitori-mulgători
au
a-
lopată, pe ţesală, au făcut
veanu), nu avem obiecţii In dimineaţa zilei de ieri industriale şi organele a- ner fiul (î
C.A.P. BÎRSĂU este şi pentru faptul J că de la 80 de vaci, îngriji­ sigurat buna desfăşurare ordine şi curăţenie. La o-
Aceeaşi situaţie în ceea Marţa Duşan, Sînziana torii au muls 236 litri de a programului de grajd. La rele 7, adăpostul şi anima­ gricole judeţene să fie im­
orele cînd am ajuns aici,
lele erau „ca lacrima". Şi
ce priveşte administrarea Igna, Sofia Hurdca şi-au lapte. Producţia de lapte aici, animalele sînt lotiza­ plicate mai activ în con­
furajelor (în stare netoca­ îndeplinit conştiincios atri­ marfă a ajuns însă doar mulsul, curăţenia şi fura­ te şi, după cum arată, hră­ ducerea şi îndrumarea ac­
tă). Tăbliţele tehnologice buţiile din prima parte a la 176 litri. Nu există nici jarea animalelor erau ter­ nite bine. Furaje sînt sufi­ tivităţii din sectorul zoo­ Timpul
sînt puse doar pentru de­ zilei de muncă. Deşi de un secret al scăderii pro­ minate. ciente pentru stabulaţia pe tehnic, punînd accentul pe azi, 9 ianu
cor. Din 157 de vaci, se mai multă vreme produc­ ducţiei. în sectorul zooteh­ C.A.P. BOŞOROD perioada de iarnă. Singura îndeplinirea exemplară a va fi în (
mai
cerul
mulg doar 34, obţinîndu-se ţia se menţine constantă, nic există mulţi viţei. Vreo problemă, rezolvată însă indicatorilor de plan afe­ alocuri vo
zilnic între 110—115 1 lap­ cei 70 de litri lapte marfă 10 dintre ei consumă şl a- De la cele 167 vaci în cu un efort în plus din renţi fermelor încă din taţii slabe
şl
te marfă. \ obţinuţi zilnic de la 40 de cum o parte din laptele lactaţie, recalculat, 450 li­ partea îngrijitorilor, o con­ primele zile ale acestui an. burniţă slab
sufla
vaci mulse, nu sînt pe muls, pentru că n-au fost tri lapte, înregistrîndu-se stituie apa. Nu este sufi­ Este necesar ca întregul minime vc
C.A.P. ŞOIMUŞ măsura potenţialului zoo­ preluaţi de Complexul de o creştere zilnică, în me­ cientă, de la instalaţie. Se potenţial al fermelor să tre minus
de, iar ct
Maşina de tocat furaje tehnic al unităţii. creştere şi îngrăşare a ti­ die, de peste 15 litri. Toţi mai cară cu bidoane şi gă­ fie integral valorificat, în 3 şi 0 gri
este defectă şi se aşteaptă într-unul din grajduri neretului bovin Orăştie. îngrijitorii sînt oameni de leţi. concordanţă cu hotărîrile seîira, frei
adoptate de Conferinţa Na­
repararea ei. Multe vaci sînt 8 vaci tarate şi pînă nădejde, dar mai ales Su- nala ceaţi
£
condiţii
(372), lapte puţin (150—180 la această dată nu a venit C.A.P. BATIZ sana Jurj, Ioana Onu, Ma­ C.A.P. TOTEŞTI ţională a partidului şi cu cerii V- >le
1 marfă zilnic), deoarece nimeni să le ridice. Au ria Bruzan, Mina Aliones- sarcinile din programul de (Meteorolt
în lactaţie sînt numai 60 fost doar promisiuni. Pro­ De la cele 40 de vaci cu, Nicolae Ocolişan şi Aniţa Hîcă şi Ştefania autoaprovizionare terito­ Oana Val
de vaci. misiuni s-au primit şi din mulse, s-au realizat 137 li­ alţii. Pirv, îngrijitoare la graj­ rială.