Page 23 - Drumul_socialismului_1983_01

® DUMINICA, 9 IANUARIE 1983 paq. 3

ani m jtaamr a mbbt e jerms m mbmm 4 Mmmm M 0m BOT M jmxmm 0 <■ ■ ■ ■ m hoit m <mii 0 0 *
aflaţi în vacanţă, au sus­
ţinut un emoţionant şi
ZI’JNE j Un om, o brigadă frumos spectacol intitulat
„Te slăvim, patrie iubi­
- Inginerul Serghie Niţă, subteran ?). Dimpotrivă. A- I tă". Locuitorii au fost în-
ANUARIE | setul secţiei mină Deva, ne colo unde este mai greu, | cîntaţi de programul co­ vînzari
J solicita, intr-o scrisoare a- acolo unde alte brigăzi nu | o Vînd Fiat 050 stare per­
pentru cle- o „Românie, plai de me, desfăşoară în această piilor lor — ne scrie Io- fectă de funcţionare. Telefon
or serale : ( dresată redacţiei, să scriem reuşesc să-şi facă planul, « aur". Atelierul fanteziei recreaţie mare a iernii sif Jura — spectacol pre­ 18524, prefix 957. (c. 3)
o Vînd Dacia 1300 neridica­
— Baca- „ceva frumos" despre Ni- oamenii lui Petrescu arată | de la Casa pionierilor şi activităţi de largă audien­ gătit cu mult interes şi tă. Informaţii la telefon 18042.
familiei ( " culaie Petrescu şi brigada că se poate. Puţuri, suitori y şoimilor patriei Hune­ ţă. Pentru fiecare nouă talent de învăţătoarea E- Hunedoara, (c. 2)
suitori
rostogoluri,
|
de
îâtriei sa. Şi pentru că atit gestul şi doara a organizat, la ca­ ediţie, prezentatorul dis­ lena Petruţ. PIERDERI
auzicii. ' - din păcate destul de rar materiale, casa şi suitorii J sa municipală de cultu­ cotecii vacanţei — Genu o Pierdut autorizaţie de
« d pentru | întilnit, cit mai ales cuvin- pentru lift, alte lucrări spe- > ră, un concurs de dese­ Tuţu — găseşte forme a- o „Virsta pionieriei în transport seria B, nr. .03706,
din 1980, cu număr de circu­
« tele pline de căldură din ciale, cu un grad ridicat I lume". Elevii clasei a
ii ne • cu tema „Românie, tractive de manifestări VlII-a A, de la Şcoala laţie 21-HD-2774, pe numele
ilor | cuprinsul scrisorii sale sint, de complexitate executate j plai de aur". Tema a fost care, însoţite de o muzi­ generală Certeju de Sus Rădoi Gheorghe, eliberată de
ti ini cal 5 de asemenea, „ceva fru- de această brigadă demon- | I.T.A. Deva. O declar nulă.
pentru cei ► mos“, publicăm citeva strează că, intr-adevăr, „o- * sugerată ingenios prin că de calitate, oferă du- au desfăşurat o activita­ a Pierdut autorizaţie (3) de
fragmente din respectiva mul sfinţeşte locul". > lucrări în acuarelă, ulei, pă-amieze şi seri distrac- te pionierească cu mul­ transport seria B nr. 198897 din
tiv-educative apreciate.
tuş şi guaşă, care au fă­
:
<rrroare. Deci : Pontajul lunar al acestui I tiple valenţe educative — 1980, cu număr de circulaţie
„Zilele trecute, intr-o colectiv este imaculat in * cut, apoi, obiectul unei • „Te slăvim, patrie ne Informează prof. Va- 21-HD-2774, pe numele Prian
Florin, eliberată de I.T.A. ■ De­
j comună a comite- dreptul rubricilor „absenţe | apreciate expoziţii. iubită". Un mare număr leria Blaj. I n t i t u l a t ă va. O declar nulă. (4)
de partid şi conduce- nemotivate", „Învoiri", „con- * • „Discoteca vacanţei" de locuitori ai satului „Vîrsta pionieriei în lu­ • Pierdut autorizaţie de
cţiei, in care s-a a- cec/// medicale". Şi aceasta, I de la Casa de cultură din Zeicani au fost prezenţi me" acţiunea — la care transport seria B, nr. 198668
t activitatea brigăzilor, în condiţiile carp unii ' Petroşani, care şi-a cîşti- la căminul cultural unde au participat comandanţi cu număr de circulaţie 21-HD-
3948, pe numele Geană Ion, e-
urel Marina, şef sec- ortaci sint foarte aproape | gat un binemeritat renu- copiii şcolii din localitate, instructori de pionieri din liberată e I.T.A. Deva. O de­
:mb, ne-a surprins pe de virsta pensionării ! Re- ' şcoală — a oferit celor clar nulă. (5)
a Pierdut legitimaţie de ser­
jzenfi cu o întrebare : zultă de aici că este vorba j prezenţi date şi imagini viciu pe numele Stanclu Elena,
I - Oare riji dintre noi îl de un colectiv bine sudat, | din viaţa copiilor de vîr­ eliberată de I.C.T.T.P.L.C.I.M.
I cunoaştem \pe şeful de bri- că există o colaborare loar- J 0 nouă unitate comercială sta pionieriei din 46 de Deva. O deolar nulă. (6)
» gadă Niculaie Petrescu ca te bună intre schimburi, o | DIVERSE
propramu- ţări ale lumii. Finaliza­ • Cu ocazia pensionării, du­
I fiind omul care să vină să disciplină desăvirşită şi, in * rea acţiunii s-a concreţi- I pă 35 ani de muncă, lui Bog­
J solicite materiale şi utilaje ultimă instanţă, o adevăra- I Nu după mult timp de în suprafaţă de 500 mp. zat prin întocmirea unui I dan Grigore, soţia şi fraţii fi
fUARIE • in plus faţă de cele repar- tă dragoste de muncă, de * la darea în folosinţă — Este vorba despre restau­ album cu aceeaşi temă. I urează sănătate şi ani mulţi
• ti za te la începutul lunii, sau meseria aleasă. în microraionul 5 din rantul „Traian", cu bar de viaţă. (c. 15)
limba ma- J să reclame că brigada sa Cum s-a ajuns aici ? — I municipiul Hunedoara — de zi, unitate de catego­
I nu poate lucra fiindcă aerul iată o întrebare la care şl ? a cofetăriei „Magnolia", ria I, amplasată la par­ Consecinţele nefaste
•> comprimat nu are presiu- noi, conducerea secţiei, | s-a deschis, în imediata terul unui bloc de lo­
proRramu-
I ne, ori că nu este suficien- /-om căutat răspuns. Pen- J apropiere a acesteia, un cuinţe şi acesta dat re­ ale consumului de alcool
„ fd energie electrică ? tru că, trebuie spus, oriei- | nou complex de alimen­ cent în folosinţă.
înico-ştlin- Liniştea şi buna înţele­ tit a fi mare distanţă între
I Aşa este I Niculaie Pe- ne are ceva de invăţat de «. taţie publică al I.C.S.A.P., Foto: IOAN VLAD
oric J trescu, acest fiu de ţăran la Niculaie Petrescu. Ince- | gere păreau împămînteni- beţie şi omor. în urma an­
:on: „Do- | din Săliştioara, care a ince- pînd de la recrutarea oa- ' te pe meleagurile comunei chetei efectuate, inculpatul
pisoclul 7 I put să lucreze aici, la sec- menilor - cui îi place să | Dobra. De vreo 20 de ani recidivist Aurel Leon Mac­
«leii uşoare
| ţia minieră Deva, în 1960, muncească, rămine — şi pî- * cetăţenii aşezării nu mai ra a fost trimis în jude­
I ca simplu miner, şi care de no la cunoaşterea în amă- > fuseseră martori ai vreunui cată, în stare de arest, ur-
* 12 ani este şef de brigadă, nunt a nevoilor, necazurilor I necaz petrecut printre se­ mînd să-şi primească pe­
I nu a cerut niciodată nimic şi bucuriilor fiecărui ortac, [ menii lor. Iată însă că nu deapsa pentru grava sa
y peste repartiţia lunară. Şi-a şeful de brigadă demon- | de mult timp, Lina Cîmpu- faptă. Celor care prin ati­
| educat oamenii intr-un ade- strează calităţi deosebite... * rean, o femeie de 63 de tudinea lor> creează un cli­
: G,00 Bu- mat de nelinişte şi teamă
J5 Conccr- | vărat spirit gospodăresc. Iar ...Vă rugăm să veniţi la I ani, localnică, a fost omo-
,00 Actua- t planul l-a realizat mereu ; secţia mină Deva şi să J rîtă. Autorul acestui odios în rîndul cetăţenilor cinstiţi
i minute ; I ba mai mult, lună de lună scrieţi „ceva frumos" despre | act Aurel Leon Macra. Un şi paşnici, societatea, legea
mul sate- tînăr de 25 ani, tractorist penală le aplică tratamen­
i (lumini- j l-a depăşit cu peste 12,5 un comunist, un miner, un *
e actuali- ( la sută. Brigăzii sale nu-i specialist, un pedagog şi y de meserie, originar din tul cuvenit.
12,00 De * sint repartizate lucrări sau un foarte bun tovarăş, pe I comuna Pui, care, împreu­ Faptele care pun în pe­
; 13,00 Ra-
Orcliestra I locuri de muncă mai uşoa- nume Niculaie Petrescu". J nă cu mama sa, se stator­ ricol sau suprimă viaţa
i a Raclio- y re. (De fapt, unde sint Semnează : ing. Serghie | nicise în aceeaşi localita­ unei persoane constituie un
Varietăţi | locuri uşoare de muncă in Niţă, şef secţie. « te cu Lina Cîmpurean. pericol nu numai pentru
în da vese- existenţa individului izolat,
ale şlagă- 0 1IW t .11 nir r mânam 0 tuamr 0 mr 0 mama Despre firea impulsivă,
14,45 Mu- APARTAMENTE de a scurta durata de răzbunătoare, dar mai cu dar şi pentru întreaga co­
laciă; 15,00 PENTRU OAMENII execuţie a noilor blocuri seamă despre deprinderea lectivitate. Desfăşurarea
0,00 Bule- normală a relaţiilor socia­
Almanah MUNCII de locuinţe (prin indus­ făptaşului cu darul beţiei
(magazinul Valoric şi fizic, planul trializarea activităţii din nu s-ar zice că prietenii le, fără ocrotirea acestei
vertisment constructorilor de la şan­ construcţii). şi colegii de muncă nu a- valori sociale, nu ar fi po­
iuletin de sibilă.
Itatc; 18,30 tierul IV al întreprinderii Desigur, succesul repur­ Atitudine demnă, corectă veau habar. Ba, mai mult
ttru toţi ; de construcţii siderurgice tat îşi are semnatarii săi. chiar, unii ştiau şi despre Cazul lui Aurel Leon
2C,15 Cin- Hunedoara, pe anul tre­ La şantierul IV, de aceas­ „Am citit în mal multe mărfii a uitat să-şi pună în anul de închisoare (cu exe­ Macra precum şi altele, si­
confesiuni cut, a fost îndeplinit la rlnduri despre unii lucrători sacoşă cumpărăturile. L,a cutarea pedepsei prin mun­ milare lui, îndeamnă la o
anu; 21,00 tă dată, ei sînt Ştefan Fi- din comerţ care au dat cin­ puţin timp după această în- mai mare cumpătare din
or; 21,30 finele lunii decembrie, ra, şeful lotului I, zidarii stea pe ruşine. Alţii, colegi tîmplare, reîntoreîndu-se la că corecţională) care tre­
K) Uadio- cum era şi firesc să fie. Vasile Faur, Ioan Licel, de meserie cu primii, se a- magazinul alimentar, cumpă- buia să constituie un se­ partea celor deprinşi cu
P& nojamic Numai că acei ce înalţă Ioan Galiş, zugravii Iosif chită conştiincios, demn de rătoarea a putut intra în rios avertisment pentru viciul beţiei şi, în acelaşi
izica de posesia tîrguielilor. timp, cheamă la o şi mai
letin de mereu Hunedoara au pre­ Biro, Constantin Sălăjan, sarcinile lor. Intre aceştia Aurel Leon Macra, pentru
urmă
Nou stop dat tot atunci şi primele parchetarul Ioan Popa, din vinzătoarea trebuie amintită „Este^o faptă obişnuită! comportarea lui în socie­ severă atenţie a opiniei pu­
Lioara
şi
Ghior- — veţi zice. Şi eu, la fel
8 apartamente în contul fierarul-betonist Petru ghinoi, de la magazinul a- cred. Dar gestul femeii vîn- tate. blice pentru a putea pre-
lunii ianuarie a anului Iloca, dulgherul Peteo limentar nr. 3 din Hunedoa­ zător m-a impresionat. Cin­ Sfidînd şi legea şi buna întîmpina asemenea tragi­
1988. Laurenţiu, tîmplarul Kiss ra" — ne scrie o cititoare a stei şi corectitudinii sale do­ cuviinţă a sătenilor Dobrei, ce situaţii.
La baza acestui avans Kclemen, maiştrii Con­ ziarului nostru, relatînd în resc să le-aduc vorbe de dar mai ales devenind un
stat preocuparea con- stantin Raicea şi Ioan Va- continuare că după ce achi­ mulţumire l“. Consemnăm cu nedespărţit prieten al pa­ PETRU DAMIAN
tase la casă contravaloarea
plăcere aceste cuvinte.
nlă a constructorilor silica. harului, făptaşul n-a soco- procuror
Jintcm proprietari a tot sura nevoilor şi aspiraţiilor
eea ce s-a construit şi Tripla postură a răspunderii pentru administrarea poporului român.
■ntinuă să se zidească în C. B. în grija oamenilor
istă ţară. Prin munca muncii au fost date valori
■tră, a fiecăruia, pro- şi dezvoltarea proprietăţii socialiste care în nici un chip nu
*m bunuri care sînt ne- trebuie să fie risipite. Va­
e traiului. j_,-ineficient ciuc, secretar adjunct al lot refuzat, o returnare a turi. Dar sînt de ajuns mul ţesăturii de la urzeala lori de a căror măsură cu
.... . JJCS- de roadele trudei noastre, comitetului U.T.C., Elena ţesăturilor trecute odată şi doar ele singure ? Să ana­ ei pînă la produsul finit, toţii sîntem conştienţi. în
ceafilrul); noi, cei care le făurim. Be­ Goia, firăreasă şi Lucian prin mîinile noastre, în­ lizăm următorul aspect i în ultima fază a procesului această privinţă aş aminti
i fericită neficiem pentru a satisface Gheară, maistru în cadrul strădania cu care au acţio­
CNOASA : seamnă deja o muncă în în ţesătoria noastră vine tehnologic am analizat ca­
:n (Mun- cerinţele unei vieţi civili­ atelierului mecanic al ţe- plus, înseamnă consumuri materia primă şi... pleacă litatea muncii depuse. Ei, nat oamenii întreprinderii
MI : Wa­ zate. Proprietari, producă­ sătoriei. şi mai mari de curent elec­ produsele finite. Utilajele bine, semnele neglijenţei, noastre pentru a chivernisi
ll (Reto­ tori, beneficiari. Iată cele cît mai bine cu putinţă
ri «uţim- C. B. Asemenea tuturor tric, de apă, de combusti­ însă rărnîn. Ele imal au ale neatenţiei nu au fost
ra (ritea- trei atribute care definesc oamenilor muncii din în­ bil; nu in ultimul rînd, încă de produs. „Hărnicia" greu de descoperit. Şi a- materia primă sau energia
lBARZA : demnitatea de astăzi a treaga ţară şi ţesătoarele, muncă mai multă, investi­ lor trebuie să dureze. E un tunci a apărut întrebarea ! electrică. Iată, de pildă,
ît (Mi- oamenilor României socia­ tă într-o producţie mai mi­ lucru dureros atunci cînd ce impresie lasă cumpără­ un rezultat care ne face
S : Lnn- liste. firăresele, vopsitorii, cei­ onoare : reducerea greută­
eriile I-II lalţi membri ai colectivu­ că, înseamnă deci, inefi- maşinile şi războaiele pe ca­ toarelor ţesăturile purtînd
nciţ (Fla- In raportul prezentat lui nostru sînt conştienţi cienţă. împotriva ei lup­ re le avem în dotare sufe­ marca întreprinderii ? ţii produselor noastre. Fa­
5Al : Ana de t o v a r ă ş u l Nicolae de importanţa răspunderii ţă de greutatea iniţială a
cultură); Sînt sigură că asemenea
i (Dacia); Ceauşescu la Conferinţa ce le revine ca proprietari constatări au fost, pentru ţesăturilor, la sfîrşitul a-
j din a- Naţională a partidului se ai mijloacelor de produc­ un moment semnale de... nului 1982 am putut reali­
: Un om spune : „Se vor aşeza pe ţie, producători de bunuri Proprietari, producători, beneficiari alarmă. Spun pentru un za materiale mai uşoare
(Casa de norme juridice noi relaţiile cu 7,5 la sută. De aseme­
UA : Li- materiale, beneficiari ai a- moment, deoarece şi-n alte
•1 (Mure- de proprietate, crescînd vuţiei noastre naţionale. ocazii am făcut observaţii nea, prin măsurile stabili­
1 mărilor răspunderea fiecărui colec­ Odată dobîndite aceste similare. Grija temeinică te pentru reducerea consu­
RI : Bon- tiv de oameni ai muncii în atribute trebuie să ne asu­ tăm noi acum. Să vă ofer ră ; nu sînt" îngrijite aşa pentru lucrul bine făcut, mului de energie electrică
şi o altă dovadă i dacă oa­
cum trebuie de cei care le
administrarea şi dezvolta­ măm cu toţii răspunderi şi menii nu s-ar simţi pe de­ folosesc. Tocmai de aceea lucrat ca pentru tine însuţi, am acţionat fructuos, rea-
rea proprietăţii socialiste". mai mari în rce priveşte plin proprietari, atunci consider că Legea privind e o problemă care ţine în lizînd în două schimburi
Cum se manifestă aceasr buna gospodărire a părţii care ar fi motivul determi­ participarea cu părţi so­ primul şi în primul rînd aceeaşi producţie pe care
tă răspundere, ce ecouri din avuţia naţională care nant pentru efortul lor su­ ciale a oamenilor muncii de conştiinţa fiecăruia din­ o puteam obţine lucrînd
are ea în conştiinţa şi In ne-a fost încredinţată. Tre­ plimentar de gînd şi fap­ din unităţile economice de tre noi. şi în schimbul trei. Ce
pentru
: Vremea modul de a acţiona al oa­ buie, de asemenea, să asi­ tă ? Prin strădanii proprii stat la constituirea fondu­ Raportul prezentat la vreau să dovedesc cu aces­
caldă, cu menilor muncii ? Pornind gurăm o legătură şi mai am înlocuit toţi coloranţii lui de dezvoltare economi­ Conferirîţa Naţională a te exemple ? Nimic altceva
loros. Pe de la aceste întrebări am strînsă a fiecărui om al decît faptul că resurse, po­
precipi- aduşi din import, toate că va fi un motiv în plus partidului de tovarăşul
ormă de organizat o masă rotundă muncii cu unitatea în care substanţele care ne ajutau pentru a întări răspunde­ Nicolae Ceauşescu subli­ sibilităţi pentru a ne spori
Vintul va la care au participat cîţiva lucrează. să dăm paleta coloristică rea tuturor ca proprietari, niază că în activitatea de răspunderea de proprietari
peraturile ai unei părţi din avuţia
>rlnse In- dintre cei care-şi desfăşoa­ N. T. în mare măsură a- a ţesăturilor realizate aici. va fi dezvoltată grija faţă educaţie politică, de for­ naţională există. Ele tre­
rs 2 gra­ ră activitatea în cadrul Ţe- cest climat este deja clă­ Or, pentru a face acest lu­ de avutul obştesc. mare a omului nou, cu o
me Intre sătoriei de mătase Deva. dit, această relaţie există. cru au fost necesare zeci, L. P. Şi în ce priveşte conştiinţă înaltă trebuie să buie mai stăruitor puse în
ilneaţa şl între cei care şi-au expri­ evidenţă şi aplicate cu
va sern- Ca dovadă aş oferi exem­ sute de probe, de încer­ calitatea de beneficiari ai punem un accent deosebit consecvenţa celei mai fi­
t vor £1 mat opiniile cu această o- ple din secţia unde mun­ cări, de multe, de foarte muncii noastre mai sînt de pe creşterea răspunderii,
produ- cazie se numără : Cornelia cesc eu. La noi există o multe ceasuri „furate" corectat nişte mentalităţi. tocmai faţă de proprietatea reşti deprinderi a exerci­
Bălan, inginer şef, Nicolae vorbă : „trebuie să mun­ timpului liber. Am urmărit împreună cu socialistă, pe care trebuie ţiului cotidian.
serviciu :
el). Tofan, ajutor de maistru cim în aşa fel, îneît marfa L. Gh. Sînt de necontes­ citeva din muncitoarele s-o apărăm cum ştim mai CONSTANTA POPESCU
la secţia finisaj, Lia Pin- să meargă înainte". Un tat toate aceste mari efor­ din secţii şi ateliere dru­ bine, s-o dezvoltăm în mă­ CORPADE