Page 24 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 24
paq. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 826 © DUMINICĂ, 9 IANUARIE 1983
jDUmimCAL* Hm i
sale cu omul - se arată in
in
al
Oficiului
Partea din Raportul prezentat de tovarăşul DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ tr-un raport pădurilor. Această
dian
al
Dr.
in
Nicoîae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a Hristache Viorel Moraru pa şi siv pentru apărarea me transformare pachidermelor comporta
Sarmize-
dacice
Tatu,
doi
tropolei
este
mentul
sionaţi în studiul istoriei getusa Regia. Constituit creşterea demografică pu
P.C.R. privind activitatea internaţională a neamului, au identificat, într-un complex unitar, ternică, in urma căreia s-au
recent, în urma unor cer pe o suprafaţă de 10 km extins culturile agricole, chiar
partidului şi statului nostru — difuzată cetări de suprafaţă în zo pătraţi, cuprinzînd patru şi pe teritoriile cunoscute ca
na peşterilor Ponorici — castre de marş — trei pe hind străbătute de elefanţi
ca document oficial al O.N.U. Cioclovina, un impunător direcţiile pe care au ope in timpul migraţiel lor perio
complex defensiv dacic rat armatele romane şi
constituit din valuri de unul în interiorul dispo dice. Cum esfe ştiut, aceste
NAŢIUNILE UNITE 8 blicii Socialiste România, cerii bugetelor militare, a- pămînt si piatră, menit zitivului —, toate acestea trasee sint urmate cu fideli
(Agerpres). — La New la Conferinţa Naţională a plicării Declaraţiei O.N.U. să stăvilească accesul ar tate in fiecare sezon de tur
P.C.R., cu privire la acti asupra întăririi securităţii fac dovada că aici a fost me conduse de către un «li
York a fost difuzată ca matelor romane dinspre locul unui mare teatru de
document oficial al Orga vitatea internaţională a internaţionale, reglementă valea Streiului către ce operaţiuni militare în der".
partidului şi statului nos rii paşnice a diferendelor Perioada de repicare a o-
nizaţiei Naţiunilor Unite tru, la obiectivele şi orien dintre state, dezvoltării şi tăţile din Munţii Orăş- timpul. celor două răz
de
partea din Raportul pre tările politicii externe a cooperării economice inter tiei. boaie daco-rdmane (101— rezului şi cu cea sezonul recoltare
migrări
coincide
zentat de tovarăşul Nicolae României. Documentul a naţionale, situaţiei din O- Cotinuînd cercetările 102; lOy—106 e.n.). Iar, ceea ce dă naştere la
Ceauşescu, secretar general fost publicat în legătură rientul Mijlociu, aflate pe iniţiate de reputatul isto Identificarea marelui conflicte intre cultivatori şi
oferă
ric Constantin Daicoviciu, ansamblu
defensiv
al Partidului Comunist cu problemele dezarmării ordinea de zi a Adunării ei au reuşit să stabileas cercetării viitoare posi pachiderme. Se pare că ele
Român, preşedintele Repu generale şi complete, redu Generale a O.N.U.
că dimensiunile exacte bilitatea de a îmbogăţi fantul a căpătat un apetit
ale acestui dispozitiv — cunoştinţele cu privire la deosebii la sape, orez şi bere
înfăptuirea dezarmării — cel mai mare şi mai com această bogată etapă din din orez, spun ţăranii in
plex din sistemul defen istoria patriei noastre. dieni, constatind că rezerve
necesitate de prim ordin le lor sint frecvent afectate
de trecerea acestor vizitatori.
La Somburu Hills — mai mare exactitate a ceea
NAŢIUNILE UNITE 8 aspecte ale dezarmării nu I © BtfiRUT. - La Beirut . Kenyapithecus ce s-a intimplat in Africa Studiul precizează că ele
(Agerpres). - într-o decla- cleare. cu 14 sau 15 milioane de fanţii şi-au pierdut teama de
J a avut loc schimbul in- )
, raţie făcută la postul de ) strumentelor de ratificare t Arheologii kenyeni au ani in urmă, dind, totodată loc şi zgomote. In loc să fu
televiziune ai Naţiunilor LONDRA 8 (Agerpres). — descoperit 22 de fragmente un răspuns la 'întrebarea gă, ei nu ezită să-i atace pe
l a Acordului comercial şi !
Unite, Jan Martensen, ad Partidul Social Democrat 1 de plăţi între Guvernul 1 fosile, a căror vechime este dacă Kenyapithecus a fost proprietarii recoltelor veniţi
junct al secretarului gene din Marea Britanie s-a 1 Republicii Socialiste Romă- ^ apreciată la aproximativ 15 Înaintaşul unei creaturi pa să-i îndepărteze.
ral al O.N.U., a subliniat pronunţat pentru îngheţa ţ nia şi Guvernul Republi- ţ milioane de ani. Fosilele sînt trupede vegetariene, sau a Elefanţii care atacă oame
rea armamentelor nucleare unui biped asemănător omu nii pot fi văzuţi singuri sau
necesitatea intensificării e- în lume — ca un prim pas i cii Liban, semnat la Bucu- > presupuse a fi ale unor in grupuri mici de doi sau
forturilor comunităţii inter spre trecerea la dezarmare I reşti, la 6 decembrie 1980. \ creaturi vegetariene, a că lui, a afirmat Richard Leaky. trei. Turmele variind intre 30
naţionale pentru a se ajun — şi împotriva staţionării ţ Schimbul instrumentelor | ror existenţă ar putea con Localitatea Somburu Hills, şi 200 de exemplare sint incă
ge ia transpunerea în via ţ de ratificare a fost efec- r duce la modificări în teoria din nordul Kenyei, este lo
de rachete americane de cul săpăturilor, in apropie paşnice, deplasindu-se în
ţă a rezoluţiilor O.N.U. în croazieră pe teritoriul bri 7 tuat de ambasadorul Ab- 1 despre evoluţia omului de-a rea cărora, la numai 20 de migraţiile lor fără a repre
problemele dezarmării. El tanic. După cum transmite ) del Rahman Solh, secre- ţ lungul timpului. kilometri, o echipă de ar zenta un pericol pentru om.
a arătat că la cea de-a agenţia Reuter, într-o de ţ tar general al Ministeru- ţ Richard Leaky, directorul heologi japonezi a dat la
37-a sesiune a Adunării claraţie adoptată de P.S.D. r lui libanez al Afacerilor J Muzeului Naţional al Ke- iveală, in scurt timp după O originală
Generale a O.N.U. au fost se subliniază că o decizie > Externe, şi Florea Ghiţu, 1 nyei, a apreciat că frag descoperirea iniţială, alte carte de telefon
adoptate 58 de rezoluţii în finală privind instalarea ţ ambasadorul României la l mentele găsite sini dinţi şi fragmente asemănătoare ce
problemele dezarmării, din rachetelor de croazieră tre ţ Beirut. ţ oase ale maxilarului supe lor găsite de arheologii ke
tre care cele mai impor buie să fie luată de parla rior care au aparţinut unor nyeni. Profesorul japonez O originală carte de tele
tante se referă la diferite ment. \ © WASHINGTON. - \ făpturi consumatoare de ve Hidemi Ishida, conducăto fon a fost întocmită de ofi
^ Preşedintele S.U.A., Ro- 1 getale, numite de arheologi rul lucrărilor, a spus că ciul poştal din Insulele Ber-
Fragmente
Numărul şomerilor este în creştere i nald Reagan, l-a primit .' Kenyapithecus. au fost des mandibula superioară găsi mude. Despre ce este vorba ?
de
J la Casa Albă pe Hans- \
familie
numele
de
Alături
similare
fosile
\ Jochen Vogel, candidat 1 coperite pentru prima oară tă de echipa sa are o ve ale abonaţilor, ghidul telefo
BONN 8 (Agerpres) — ră a crescut cu alte 100 000 ( la funcţia de cancelar al / chime de aproximativ 8 mi nic din arhipelagul Atlantic
Atunci
s-a
in
Numărul şomerilor a cres de persoane, rata şomaju ? R.F.G. din partea Partidu- 1 că 1961. asemănătoare crezut lioane de ani şi ar fi putut indică şi diverse... porecle I
sint
celor
cut luna trecută în R. F. lui ajungind astfel la 10,8 1 lui Social-Democrat. Du- \ ale speciei ramapithecus, aparţine unui predecesor Aceasta mai ales in cazul a-
Germania, atingînd cifra la sută, cea mai mare din \ pă cum s-a precizat, uu l găsită in Pakistan. Mai tir- timpuriu al omului. El a fă bonaţilor care au acelaşi nu
record de 2 223 400 persoa ultimii 42 de ani. Acest fost discutate probleme J ziu s-a demonstrat că rama cut precizarea că nu există me, pentru a putea fi mai
ne, a anunţat Oficiul mun procent fusese anunţat în / ale relaţiilor dintre S.U.A. ţ o legătură directă între ce
cii din Nurenberg. Creşte că din luna noiembrie, dar, 1 şi R.F.G., precum şi une- l pithecus a fost un descen le două descoperiri, care lesne deosebiţi. Aşa se face
rea numărului şomerilor, după o serie de revizuiri ^ le aspecte actuale ale vie- i dent al urangutanului şi nu se referă la epoci diferite, că, in dreptul numelui Smith,
care reprezintă 9,1 la sută tehnice anuale, el a fost / ţii internaţionale, în spe- 1 al omului, ceea ce a făcut indicind deci etape de evo de pildă, in această carte de
din populaţia activă sala redus la 10,7 la sută. 1 cial cele privind cursa ţ ca arheologii să sugereze luţie diferite. telefon se poate citi: Smith-
riată vest-germană, faţă de Cea mai recentă previ ţ înarmărilor. I ideea existenţei complet Lunganul, Smith-Norocosul,
8,4 la sută în noiembrie şi ziune economică a Casei diferite a Kenyapithecului Elefanţii Smith-Timidul şi mulţi alţi
7,3 la sută în decembrie Albe anticipează o uşoară \ • BEIRUT. - Libanul a \ şi ramapithecului, chiar da se „înrăiesc“ ? Smith ce se deosebesc între
1981, se accelerează, men redresare a activităţii in ^ informat pe Brian Urgu- || că provin dintr-o specie si ei prin anumite particulari
ţionează oficiul. i hart, adjunctul secretaru- r milară. Paşnicul elefant asiatic tăţi, mai mult sau mai puţin
dustriale in acest trimes este pe cale să devină un a- măgulitoare. De la Smith la...
★ J lui general al O.N.U., ca- l „Descoperirea poate face
WASHINGTON 8 (Ager tru, dar insuficientă pentru \ re a făcut o vizită la Bei- \ posibilă determinarea cu nimal agresiv in contactele Smith I
pres). — Ministerul muncii a stopa tendinţa de creşte i rut, câ doreşte reînnoirea l
al S.U.A. a anunţat că în re a şomajului, care spre ? mandatului Forţei Interi- ’ CEL MAI, CEA MAI! in 1985. Ba va avea o capa tute de două specii de păsări
migratoare americane.
citate de 100 kilowaţi.
luna decembrie, numărul mijlocul anului va atinge mare a Naţiunilor Unite
şomerilor din această ţa 11 la sută. în Liban (U.N.I.F.I.L) şi CEL MAI lung roman este CEI MAI mari consumatori CEA MAI veche companie
extinderea zonei de ope „Oameni de bună credinţă“, de Îngheţată sînt... suedezii. Ei aeriană naţională aflată în ac
kilo
mănîncă, în medie, 12,5
raţiuni, relatează agenţia scris de Jules Romains intre grame de îngheţată pe an. tivitate este Koniltlijke-Lucht-
anii 1932—1946. Acţiunea roma
France Presse, citind sur nului se desfăşoară In 27 de vaart-Maatschappij N.V., mai
pe scurt KLM, din Olanda. Ea
P R O G R A M U L se autorizate libaneze. volume. In zilele noastre, ja CEA MAI mare ecluză din a fost înfiinţată la 7 octombrie
ponezul Soiiaki Yamouko pare lume, dintr-un sistem portuar, 1919 şl şi-a început curselr
depăşi
Universităţii politice şi de conducere Deva • JAKARTA. - Rece- că va intrucît această perfor va fi construită la Anvers. 17 mai 1920, pe ruta Ai
manţă,
romanul
său
dam—Londra.
siunea economică mon „Tokuga—Waleyasu" ar urma CEL MAI mare automobil din
Anul I, grupele 1 şi 2, zator al procesului eco- dială şi cursa înarmărilor să fie tipărit in... 40 de volu lume a fost produs de firma CEL MAI marc obiect vindut
luni, 10 ianuarie 1983, o- nomico-social al patriei. nucleare au fost cele mai me. americană „Ultra Limos Ine.“ ; vreodată a fost podul London
este
un
de
vorba
„Cadillao“
rele 17, sala mare a Co Sarcinile organelor şi or grave probleme ale anu CEA MAI veche sculptură din lung de 10 m, dotat ca o ade Bridge. In 1968, „McCulloch Oii
mitetului municipal de ganizaţiilor de partid în lui trecut, a declarat la lume este socotită a fi aceea vărată locuinţă pe roţi. Ne- Corp.' 1 , din Los Angeles, l-a
de
fiind
solicitată
partid Deva. promovarea progresului Jakarta, ministrul indone descoperită recent pe malul de dat fiind consumul cumpărători, cumpărat cu 2,46 milioane do
de
lari. Cele 10 tone ale faţadei
mare
vest
a
al
Nilului.
Lucrarea,
Se va dezbate tema: tehnico-ştiinţifie în toa zian de externe, Mochtar cărei vechime este apreciată benzină, supermaşina este a- de piatră au fost reasamblate,
„Centralismul democratic te domeniile de activi Kusumaatmadja. la 7 000 de ani, reprezintă un cum închiriată la preţul de... cu un cost de 2,46 milioane
Havasu
Lake
la
100 dolari ora.
dolari,
City,
— principiu fundamental tate". Referindu-se la prezen cap de femeie. în Arizona (S.U.A.). Podul a
al structurii organizatori Anul III, grupa 1, ţa militară străină în O- CEL MAI bun cunoscător de CELE MAI lungi drumuri fost redeschis circulaţiei, în
ce şi al activităţii parti marţi, 11 ianuarie 1983, ceanul Indian, ministrul limbi străine a fost considerat (6 000—12 000 km) sînt străbă- Arizona, în 1971.
dului. Documentele Con sala mare a Comitetului t de externe indonezian şi-a cardinalul Giuseppe Mezzofanti
(1774—1849), custode al Biblio
gresului al XH-lea despre municipal de partid De i exprimat speranţa că vii tecii Vaticanului. El vorbea Mat în trei mutări
sarcinile organelor şi or va; grupa 2 .— sala Bi toarea conferinţă din 1984 curent 39 de limbi şi putea tra
Controlul
ganizaţiilor de partid în bliotecii judeţene. privind Oceanul Indian se duce din 114 limbi. In prezent, poziţiei :
Schmldt
Georges
francezul
pa
promovarea democraţiei Se va dezbate tema: va încheia cu declararea re să se apropie de acest re
interne de partid, stimu „Ţărănimea — forţă a acestei regiuni ca zonă a cord : el vorbeşte curent 30 de Alb : Re3,
progresului social în con păcii. limbi şi traduce din 66. Db7, pd7.
larea participării comu diţiile evului mediu. Răs Negru: Re7.
niştilor la dezvoltarea şi coalele ţărăneşti din se CEL MAI zgomotos oraş din
elaborarea hotărîrilor, în • PARIS. - La Paris a fost lume este Rio de Janeiro, po SOLUŢIA
colele 15—16. difuzat un apel semnat de trivit aprecierii participanţilor PROBLEMEI
tărirea răspunderii şi dis Anul IV, grupele 1 şi 2, 24 de reputaţi jurişti din la cea de-a X-a Conferinţă in DIN ZIARUL
ciplinei în îndeplinirea marţi, 11 ianuariă, 1983, diferite oraşe ale Franţei, ternaţională de acustică. In 95 NR. 7 816 :
11
hotărîrilor adoptate . „„ sala Cabinetului judeţean în care se subliniază câ de puncte de pe cuprinsul ma 1. NcO — b5
rii
braziliene,
metropole
nive
Anul II, grupele 1 şi 2, de partid. lul poluării sonore este de Re7 - d8.
luni, 10 ianuarie 1983, o- Se va dezbate tema: „iraţionala cursă a înar 75—85 decibeli, cu 5 mai mult i. DI6 — d6 +
Rd8 — c8.
rele 17, sala Cabinetului „Noi contradicţii econo mărilor, acumularea de deoît în 1980, ceea ce comportă s. Nb5 — a6
riscuri
sănă
serioase
arme de exterminare în
asupra
judeţean de partid. mice şi sociale în lumea masă şi proliferarea siste tăţii locuitorilor : provocarea mat.
Se va dezbate tema : contemporană. Contradic melor pentru lansarea u- surdităţii, tahicardie etc. In i.
„zonă neagră" se află şi ce
Re 7 —
„Creşterea mai puternică ţia dintre ţările bogate şi i nor asemenea arme con- lebrul cartier Copacabana (85 1 . Rh5 — £7
R5
a rolului ştiinţei şl teh cele sărace — contradic i stituie o sfidare la adresa decibeli). Rf7 — e7
nologiei, al cercetării ori ţie fundamentală a vieţii \ principiilor Cartei Naţiu- sau g8.
CEA MAI mare centrală so
ginale, ca factor dinami internaţionale". ţ nilor Unite". lară fotovoltaică din lume va 3. DhG — 16
sau Nb5 *»
fi construită în Spania, plnă c4 mat.
COLEGIUL DE REDACJIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). *- uc 'o Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct) Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei} pe 6 Iun! —
REDACŢIA 51 ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr. 35.
Telefoane s 11275, 11585, 12157. Telex i 72288 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. m
TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August, nr 257 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şi dlfuzortl voluntari 1
din Întreprinderi şi Instituţii Kt