Page 25 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 25
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI
Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţionala a partidului —
g a pledoarie responsabilă pentru soluţionarea
marilor probleme ale contemporaneităţii
Aprecieri lucide asupra tendinţelor
S W M I S M I I şi proceselor majore actuale
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. „în perioada care a trecut de la Congresul al Xll-lea al parti
dului, în viaţa internaţională au avut loc profunde prefaceri revo
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
luţionare, naţionale şi sociale".
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXXV, nr. 7 827 MARJI, 11 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 bani
Elaborîndu-şi politica in le. S-a prelungit şi s-a a- unor vechi leziuni — de
ternaţională, partidul nos gravat criza economică manifestarea unor expresii
tru ia în considerare ac mondială, se manifestă cu ale politicii de forţă, de
Plenara lărgită a Consiliului judeţean ţiunea simultană, de inten putere vechile contradic amestec şi dictat în trebu
sităţi diferite, a unui com ţii dintre diferite state şi rile altor state. Pe de altă
plex de factori, dar mai a- grupări de state, dintre so parte, se intensifică cursa
al agriculturii, industriei alimentare, les a celor majori, capa cialism şi capitalism, dintre înarmărilor, menţinîndu-se
bili să definească fiziono ţările bogate şi sărace, şi multiplicîndu-se conflic
mia vieţii internaţionale care, prin amploarea şi ca tele militare.
silviculturii şi gospodăririi apelor contemporane. în acest con racterul său, devine cea Pornind de la marile
text, Raportul la* Conferin mai puternică contradicţie schimbări produse în viaţa
ţa Naţională apreciază că a lumii contemporane. internaţională şi de la ra
Ieri, la Deva a avut loc — I-Iotărîrea Consiliului gătirea cadrelor din agri în perioada trecută de la Partidul nostru aprecia portul de forţe în conti
plenara lărgită a Consiliu judeţean al agriculturii, in cultură. Congresul al Xll-lea în ză că climatul politic şi nuă transformare, P.C.R. îşi
lui judeţean al agriculturii, dustriei alimentare, silvi — Programul de măsuri viaţa internaţională s-au economico-social mondial
industriei alimentare, sil culturii şi gospodăririi a- privind îmbunătăţirea acti produs noi schimbări, au actual este viciat în cea reafirmă convingerea că se
menţine în continuare va
viculturii şi gospodăririi pelor. vităţii sanitar-veterinare. avut loc evenimente deo mai mare măsură — cu ac
apelor, la care au partici — Programul de măsuri — Programul de măsuri sebite, care au agravat şi cente agravante, generatoa labilitatea tezei posibilităţii
pat membrii consiliului, pentru pregătirea şi des privind îmbunătăţirea ac complicat relaţiile mondia re de instabilitate si iritarea
secretarii comitetelor co făşurarea campaniei agri tivităţii de reproducţie şi (Continuare în pag o 2-a)
munale de partid, cadre de cole de primăvară. selecţie a animalelor.
conducere din unităţile a-
— Programul de măsuri — Programul de măsuri
gricole socialiste, reprezen privind organizarea în cul privind dezvoltarea indus
tanţi de la organele agri tură intensivă a porumbu triei mici.
cole judeţene, industria a-
limentară, silvicultură şi lui. — Programul de măsuri
gospodărirea apelor, acti — Programul de măsuri privind protejarea, amelio
vişti de partid şi de stat, privind organizarea în rarea şi folosirea fondului
invitaţi din partea minis cultură intensivă a carto funciar în perioada 1983—
terelor de resort, ziarişti. filor de toamriă. 1985.
La ordinea de zi a ple •— Programul de măsuri Raportul asupra activită
narei au fost înscrise pro privind producerea semin ţii desfăşurate şi rezultate
bleme de o deosebită în ţelor şi a materialului să lor obţinute în anul 1982
semnătate privind perfec di tor. în agricultură, industria
ţionarea întregii activităţi — Programul de măsuri alimentară, silvicultură şi
economice a unităţilor a- privind organizarea în cul gospodărirea apelor a fost
gricole, industriei alimen tură intensivă a ciuperci prezentat de tovarăşul
tare, din silvicultură şi Viorel Ocoş, secretar al Co
lor.
gospodărirea apelor, şi în — Programul de măsuri mitetului judeţean Hune
făptuirea neabătută a ho- doara al P.C.R.
tărîrilor Conferinţei Naţio privind producerea plan Pe marginea materiale
nale a partidului, a sarci telor medicinale şi aroma lor prezentate au luat cu-
nilor desprinse din cuvîn- tice. vîntul tovarăşii : Ioan Du
tarea secretarului general — Programul de măsuri
al partidului, tovarăşul privind producerea furaje mitru, Elena Gros, Cornel
Nicolae Ceauşescu, la Ple lor de către unităţile agri Tărăpoancă, Ionel Voica,
nara lărgită a Consiliului cole socialiste şi gospodă Petru Radu, Trandafir Mi-
Naţional al Agriculturii, riile populaţiei. hoc, Eugenia Lazăr, Maria
Industriei Alimentare, Sil — Programul de măsuri Popa, Petru Cealma, Ma I.M.M.R. Simeria, sector I Importante succese în întrecerea socialistă
viculturii şi Gospodăririi rin Constantinescu, Ioan cisterne. Atelierul mecano-
Apelor din decembrie 1982: privind ameliorarea pajiş cncrgetic. Şeful echipei de PRODUCŢII constituie îndeplinirea rit
tilor naturale şi amenaja Fulea, Emil Szekely, Ana la maşini-unelte Vasilc SUPLIMENTARE mică a sarcinilor de pian
— Raportul cu privire la rea pădurilor păşunabile. Toma şi Emil Maiorescu. Marcu, strungarul Petrisor
activitatea desfăşurată şi Oană, lăcătuşul Viorel Su DE CĂRBUNE Ia toţi indicatorii de pro
rezultatele obţinute în a- — Programul de măsuri Materialele prezentate şi san şi strungarul Mi hai Cri- Minerii de la Vulcan ducţie. Mobilizîndu-se e-
grieultură, industria ali privind dezvoltarea pro participanţii la dezbateri şan sînt patru comunişti ca şi-au pregătit cu temeini xemplar şi beneficiind de
re se străduiesc să îndepli
mentară, silvicultură şi ducţiei agricole la gospo au relevat preocuparea şi nească cit mai bine pro cie şi răspundere produc o bună aprovizionare teh-
gospodărirea apelor în dăriile populaţiei. gramul de nutouiilare al ţia pe acest an, hotărîţi nico-materială, colectivul
eforturile oamenilor mun- întreprinderii. de aici a reuşit, în scurta
1982 ; măsurile ce trebuie — Programul de măsuri să materializeze exemplar perioadă trecută din an,
întreprinse pentru îndepli privind organizarea învă- Foto: VIRGIL ONOIU documentele Conferinţei să-şi depăşească prevede
nirea integrală a sarcinilor ţămîntului agrozootehnic Naţionale a partidului, să rile Ia producţia fizică cu
de plan pe 1983. de masă, instruirea şi pre (Continuare in pag. a 2-a) extragă cantităţi sporite peste 1 000 bucăţi tricota
de cărbune. După cum
ne-a comunicat ieri dimi je, în valoare de circa
neaţă tovarăşul Crişan 180 000 lei. De menţionat
Hotarîriie Conferinţei Naţionale a partidului—program concret Arpad, secretarul comite că 35 din cele peste 60
tului de partid al între de articole lansate în fa
prinderii, după prima bricaţie de Ia începutul
de munca şî iypfiă perats’y progresul neîntrerupt ai patinei săptămină de lucru din anului sînt noi, de clase
an mina Vulcan înregis superioare.
trează o depăşire a pre DIVERSIFICAREA
Ridicarea calităţii produselor — preocupare permanentă vederilor de plan, cu per DE REFRACTARE ţ )
PRODUCŢIEI
spective de majorare con
sistentă pînă Ia sfirşitul
Scurt dialog, după pri se întreprinde în cadrul le prealiaje. Folosim o se Centrul de greutate al Dacă la finele anului ^
ma decadă a anului, cu uzinei pentru creşterea ca rie de modificatori indi pieselor de mare complexi lunii. Cele mai mari spo 1982 colectivul de muncă i
ing. Leontin Mateşoi, di lităţii pieselor turnate, în geni pentru obţinerea fon tate rămîne tot la turnă ruri de producţie „Ia zi" de la Fabrica de produse 1
rectorul uzinei de turnăto general, a utilajelor tehno telor cu grafit lamelar, de toria nr. 1. Dar, în acelaşi le au colectivele sectoare refractare Baru a obţinut \
rii din cadrul Combinatu logice destinate siderurgiei, înaltă rezistenţă. Desigur, timp, se remarcă şi impor lor I, cu aproape 1 200 o depăşire de 100 tone Ia l
lui siderurgic „Victoria" în’ special ? . dacă aceste tehnologii nu tante modificări în struc tone de cărbune peste plăcile termoizolante, a-
plan, V — cu 300 tone
Călan, despre calitatea — Ne-am ' preocupat şi sînt bine cunoscute şi stă- tura de producţie. Creşte cum, numai în primele 1
muncii şi a producţiei, de ne preocupăm de introdu pînite, ele nu vor avea e- producţia de lingotiere, du de cărbune în plus şi VI trei zile, sporul de pro- J
spre eficienţa întregii ac cerea în fabricaţie a unor fectul scontat. Pentru a- pă cum ne spunea şeful — cu 280 de tone extrase ducţie este de 26 tone de,
tivităţi productive. tehnologii de lucru mai efi ceasta noi am iniţiat, la ni secţiei, tovarăşul Gavrilă suplimentar. în fruntea plăci, spor a cărui valoa-i
— A lucra bine, a pres ciente, care să crească atît velul personalului munci Budiu. Calitatea producţiei hărniciei minereşti se si re depăşeşte 130 000 lei. 1
ta o activitate de calitate productivitatea muncii, cît tor, cursuri de perfecţiona este dată şi de utilizarea tuează brigăzile conduse
înseamnă şi pentru colec unor noi metode de lucru, de Mihai Neştian, Mihai Dar, pe lingă realizarea ^
tivul nostru valorificarea promovate chiar la acest Dudescu, Gheorghe Sava unor ritmuri superioare t
mai accentuată a întregu în turnătoriile C.S. „Victoria" Călan loc de muncă: folosirea ră şi Florin Şerban — de Ia de lucru, colectivul de}
lui potenţial material şi a şinilor furanice la prepara sectorul I, Traian Başa şi aici este preocupat şi de)
îmbună-J
şi
diversificarea
Ioan Bud — de Ia secto
energiilor creatoare, găsi rea amestecului de for rul V, Mihai Posch şi Con tăţirea calităţii produc- 1
rea celor mai eficiente so şi calitatea produselor, să re pe baza unor tematici mare.
luţii în vederea înlăturării contribuie la reducerea im cu aplicabilitate practică, La turnătoria nr. 2, in stantin Ciocan de la sec ţiei. Incepînd cu acest an /
neajunsurilor existente, e- porturilor. Acum intenţio iar la nivelul maiştrilor, ginerul Mihai Demidov, torul VI. După cum ni se extinde fabricaţia că-1
liminarea rutinei, imobilis năm să extindem tehnolo tehnicienilor şi inginerilor ne-a făcut cunoscută prin s-a spus, din această săp- rămizilor refractare de ţ
mului şi automulţumirii. A gia de fabricare a lingotie- cursuri cu caracter teore cipala preocupare a aces tămînă şi sectoarele II şi calitate superioară desti- 1
lucra bine este o necesita relor cu grafit nodular tic şi practic. Ţot în do tui colectiv de muncă: îm IV se vor situa la nive nate podurilor de turna- J
te permanentă, pentru că (pentru turnarea directă), meniul ridicării nivelului bunătăţirea calităţii utila lul planului şi peste plan. re a otelurilor speciale. \
înaltul nivel tehnic atins iar la’ turnătoria de cilin de calificare, la noua tur jului de turnare. Acesta DEPĂŞIRI DE PLAN De asemenea, în următoa- ţ
de economia naţională im dri, unde mai avem unele nătorie a fost deschis un trebuie să răspundă unor LA PRODUCŢIA FIZICA rele zile, se preconizează t
pune o nouă calitate, o probleme, studiem posibi curs de instruire practică cerinţe actuale puse în faţa în aceste zile de înce introducerea în fabricaţie
înaltă calitate a produc litatea de solidificare diri la locul de muncă pentru siderurgiei: creşterea coefi put de an — al treilea ai a noilor tipuri de plăci l
ţiei şi a muncii, aşa cum jată a cilindrilor prin mo personalul redistribuit din cientului de scoatere de cincinalului calităţii şi e- termoizolante (LC 35), so- \
de altfel sublinia tovarăşul dificarea tehnologiei de alte activităţi. metal în oţelării şi lami- ficienţei —, preocuparea licitate de Combinatul si- t
Nicolae Ceauşescu la Con formare-turnare a fusului Cum este văzută calita de ba^ă a oamenilor mun derurgic Hunedoara, pen- /
ferinţa Naţională a parti inferior. în ceea ce pri tea muncii şi a producţiei DORIN CORPADE cii a* la întreprinderea tru lingotierele cu carac- 1
dului. veşte importul, pînă la a- de la nivelul secţiilor dc de tricotaje Hunedoara o teristici îmbunătăţite. \
— Tovarăşe director, ce. ceastă dată am redus une- turnătorii ? (Continuare in pag. a 2-a) -L
