Page 28 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 28
pag. 4 DRl'Ml’t SOCI AI ÎSMULUI NR. 7 827 © MARŢI, 11 IANUARIE 1983
Mişcarea pentru pace Miting consacrat Zilei revoluţiei palestiniene
DAMASC 10 (Agerpres). unui stat palestinian in te ştirea, reaminteşte că de
la preluarea puterii, „preşe
informează
—
se extinde considerabil — Luînd cuvîntul la un dependent palestiniană de SyiSlH dintele Reagan a majorat
la
Da
miting
desfăşurat
agenţia
masc cu prilejul celei de-a ştiri WAFA. Evocînd victo substanţial bugetul Penta
WASHINGTON 10 (Ager- mare număr de diverse or 18-a aniversări a Zilei re riile politice înregistrate H BONN. - La 24 de gonului".
pres). — Concomitent cu ganizaţii cu concepţii ideo voluţiei palestiniene, Yasser de revoluţia palestiniană, ore după dizolvarea Bun-
acţiunile fără precedent logice diferite, dar cu a- Arafat, preşedintele Comi Yasser Arafat a subliniat destagului, cancelarul fede Bl CIUDAD DE PANA
ceeaşi dorinţă de a stăvili tetului Executiv al Organi MA. - întruniţi în ultimele
înregistrate în Europa oc necesitatea consolidării u- ral vest-german, Helmut
cursa înarmărilor. Majori zaţiei pentru Eliberarea Kohl, a iniţiat campania e- două zile ale sâptâmînii
cidentală împotriva cursei Palestinei (O.E.P.), a re nităţii naţionale palesti trecute în Panama, miniştrii
tatea populaţiei sprijină lectorală pentru alegerile
înarmărilor şi a pericolu ideea îngheţării arsenale afirmat hotărîrea poporului niene din afara şi în inte generale de la 6 martie, de externe ai Columbiei,
lui de război se extinde lor militare, ca un prim palestinian de a continua riorul teritoriilor arabe o- printr-un atac violent la a- Mexicului, Republicii Pana
considerabil şi mişcarea pas spre realizarea dezar lupta pînă la înfiinţarea cupate de Israel. dresa celor 13 ani de gu ma şi Venezuelei s-au pro
soluţionarea
pentru
nunţat
pentru pace din Statele U- mării, a spus Frank Chap Situaţia din Liban vernare social-democrată. paşnică a problemelor cu
Luînd cuvîntul în cadrul
nite, a declarat Frank man. în ultimul timp, a DAMASC 10 (Agerpres). darmeria) să restabilească unei conferinţe a Partidului care este confruntată Ame
Chapman, membru al Co relevat el, tot mai multe — Primul ministru al gu ordinea în oraşul Tripoli, Democrat-Creştin, cancela rica Centrală şi participa
mitetului executiv al Con organizaţii sindicale ni se vernului libanez, Shafic din nordul Libanului", re rul Kohl a dat semnalul u- rea la realizarea acestui
siliului pentru pace din alătură în presiunile efec Al-Wazzan, şi preşedintele latează agenţia siriană de nei campanii electorale a- deziderat a tuturor părţilor
S.U.A. Această mişcare, a tuate asupra Administraţiei Siriei, Hafez Al-Assad, au presă, SANA, precizînd că preciată ca „dură", in per interesate. Intr-un comuni
forţele menţionate vor tre
hotărît, la Damasc, „să ia
spus el, cuprinde acum pentru a transforma indus măsurile necesare pentru bui să intervină „In coope spectiva unui scrutin în ca cat dat publicităţii la fine
exprimă
reuniunii,
se
re strategii U.C.D. speră ca le
toate păturile societăţii a- tria militară într-o indus a permite forţelor de secu rare cu Comitetul de coor partidul să obţină majorita „profunda nelinişte" faţă
mericane, precum şi un trie de pace. ritate internă libaneze (jan donare al oraşului". tea în Bundestag. de ingerinţele străine — di
recte sau indirecte - în di
TOKIO 10 (Agerpres). — Rata şomajului este în creştere societate „Ford Motor" a m WASHINGTON. - Se sensiunile din această re
Marea companie japoneză făcut cunoscut, la rîndul natorul Paul .Laxalt, preşe giune şi se apreciază drept
,,Tosioku“ a anunţat redu prognozele economiştilor sonal. Astfel, compania ei, că va efectua reduceri dinte general al Comite extrem de regretabilă pla
cerea cu peste 30 la sută americani potrivit cărora „Anaconda" din domeniul de personal, ce vor afecta tului Naţional al Partidului sarea conflictelor locale în
a numărului muncitorilor şomajul din Statele Unite industriei extractive, a a- peste 2 500 de oameni. Im Republican, a declarat, că cadrul unei confruntări Est-
şi funcţionarilor. Totodată, va continua în 1983 să se nunţat că, în curînd, va dacă guvernul nu reduce Vest.
administraţia companiei a menţină la un nivel ridi concedia aproximativ o portante reduceri în rîndul programul de cheltuieli mi
anunţat că sistează pe o cat, un mare număr de mie de muncitori din.între angajaţilor lor au anunţat litare pe anul fiscal viitor Ej TOKIO. — In cursul
perioadă nelimitată anga companii şi firme proce prinderile sale situate în şi cîteva companii aeriene - actualul proiect al Penta anului trecut, 1 374 de com
jarea de noi salariaţi, mo- dează la concedieri de per- statul Montana. Cunoscuta americane. gonului prevede alocarea panii japoneze din prefec
tivînd aceasta prin dificul în acest scop a unor fon turile situate în nord-estul
tăţile financiare cu care duri de 247 miliarde dolari arhipelagului nipon au dat
este confruntată. La înce - deficitul bugetului fede faliment, acest bilanţ fiind
putul acestui an, după cum ral va înregistra în 1984 un cel mai grav înregistrat în
relatează presa niponă, un nivel „intolerabil". respectiva zonă în perioada
mare număr de companii Agenţia AP, care transmi ultimilor ani.
şi firme japoneze au anun
ţat importante reduceri de
personal. Ca rezultat, nu
mărul şomerilor din Japo
nia a ajuns, în prezent, la oraş sud-african. In pofida
peste 1 340 000. manifestaţiilor de protest
-A- ale rasişţilor, scrie revista
BERLINUL OCCIDEN „Jeune Afrique", pină la ur
TAL 10 (Agerpres). — Po mă a trebuit să se partaje
trivit statisticilor oficiale, ze plaja respectivă. Negrii
şomajul continuă să se a- şi albii să facă baie Îm
gravcze în rîndul tinerilor preună ? in ţara aparthei
din Berlinul Occidental. EGALITATE ? ! dului ? Nici chiar aşa I A-
Astfel, în prezent, la ofi lături, nu împreună : plaja
ciile de plasare a forţei de Kurt Kolmlors, locuitor in
împărţită
a
discuţie
fost
muncă din oraş sînt înre din oraşul suedez Horby, a in două — 2 100 de metri
gistrate oficial 5 600 de ce depus o plingere la tribu pătraţi pentru albi şi 650
reri de angajare provenind nal împotriva autorităţilor pentru negri.
de la tineri în vîrstă de municipale, pe care le a-
sub 20 de ani. Aceasta în cuză de infracţiune la prin MARI AVERI ANONIME
seamnă o rată a şomaju cipiul egalităţii intre sexe.
lui de 15 la sută în rîndul Cu citva timp in urmă, el Averile de care dispun
tinerilor sub 20 de ani din îşi prezentase candidatura marii magnaţi ai finanţelor
acest oraş. pentru postul de conducător din Statele Unite reprezintă
ir S.U.A. — Sitlerurgişti de Ia uzinele aparţinînd firmei BETHLEHEM STEEL CORPO al unui serviciu de salubri un secret profesional. Dar,
WASHINGTON 10 (A- RATION din Johnstown, participîud la un miting de protest împotriva hotărîrii patro tate, compus din femei. din cind in cînd, se intim-
gerpres). — Confirmînd nului do a închide uzina. Kolmlors avea o solidă ex plâ ca presa să ridice cite
perienţă in acest domeniu, un colţ al cortinei după ca
7 se comandant armată, recruţilor furnizeze nume şi cifre. De
in
fuse
deoarece,
re ele sint disimulate şi să
al
aproximative
afectaţi
şi
curăţenie. sigur,
\ 1983 - OBIECTIVUL. SUPREM: DEZARMAREA Numai că, pentru pofida unor unele, foarte celelalte. Revista
in
şi
S atit de solide „referinţe“, „Forbes“ (S.U.A.), de pildă,
Aflată în dezbatere per moarte. Din acel tragic Terra va fi transformată a venit cu propuneri con lui Kolmlors i-a fost prefe publică o listă de astfel de
manentă în cadrul Orga moment, în care s-a năs îritr-o planetă fără viaţă. crete, menite să adinceas- rată... o femeie. „anonimi", in fruntea căreia
nizaţiei Naţiunilor Unite, cut „conştiinţa nucleară" Ampla mişcare anti- că şi să accelereze cursul s-ar plasa Daniel K. Lud-
care i-a consacrat, vara a umanităţii, problema ce militaristă a partizanilor destinderii, al negocieri SIMBOL wig (85 de ani), care a'
trecută, o nouă sesiune preocupă întreaga lume păcii arată că oamenii în lor pentru dezarmare. AL SECOLULUI XX făcut avere prin anii '30,
specială a Adunării sale este una şi aceeaşi : pre ţeleg foarte bine pericolul Subliniind p e r m a n e n t vinzind tancuri petroliere.
Generale, înscrisă pe a- venirea unui război nu ce-i pîndeşte din arsena răspunderea istorică- ce Muzeul de artă modernă Potrivit estimărilor revistei,
genda de lucru a marilor clear. An de an, pe ume lele nucleare diseminate revine maselor largi din louy-en-Josas, situat la bunurile lui s-ar cifra la
conferinţe internaţionale rii planetei noastre au pe glob, precum şi urgen populare, forţelor iubi vest de Paris, a primit re peste două miliarde de do
sau regionale ale lumii, fost aşezate poveri nu ţa adoptării de măsuri e- toare de pace, România, cent o nouă piesă care nu lari. li urmează 'îndeaproa
problematica dezarmării cleare sporite; panoplia nergice pentru a pune p r e ş e d i n t e l e Nicolae şi-a găsit insă locul in pe magnatul petrolului,
se impune tot mai acut lumii s-a îmbogăţit cu noi capăt .acestei ameninţări. Ceauşescu consideră că vreo sală, ci a fost expusă Perry Boss. Cea mai boga
a t e n ţ i e i întregii o- „piese" tot mai ucigătoa Pentru întreaga omenire, ele trebuie să-şi facă au in grădina muzeului. După tă femeie din Statele Unite
meniri. într-o lume ca re, dar „teoreticienii" obiectivul numărul unu zit tot mai puternic gla cum precizează agenţia este Margaret Hunt HUI
re cheltuieşte 650 miliar cursei înarmărilor lansea îl conştituie dezarmarea, sul, determinînd trecerea Reuter, este vorba despre (67 de ani), care „valorea
de de dolari pentru înar ză teorii privind „strate a cărei realizare reclamă neintîrziată la măsuri ca o sculptură înaltă de 18 ză" un miliard de dolari,
mări, care trăieşte perma gia terorii", purtarea u- stoparea cursei înarmări re să ducă la reducerea metri: pe un soclu din be estimează „Forbes".
nent sub teroarea mega- nui război nuclear „limi lor, interzicerea fabricării, înarmărilor şi a cheltuie ton, cintărind 1 500 kg, este
tonelor, insecuritatea şi tat" sau „prelungit". Ei desfăşurării şi amplasării lilor militare, la progrese plasat un eşafodaj de... 60 O ARMATA
pericolul unei conflagraţii vorbesc chiar despre „su de noi rachete nucleare, reale în direcţia dezarmă de maşini. Autoturisme ve DE DROGAŢI
pustiitoare constituie o pravieţuire" după un retragerea şi distrugerea rii. Convingerea fermă a ritabile şi de toate mărcile.
problemă ce se cere ur război atomic : un schimb celor existente. poporului român este că Autorului „lucrării", Arman, Cazărmile „Merrell", din
gent şi radical rezolvată. de lovituri nucleare nu Considerînd că dezar stă în puterea oamenilor l-au fost necesare două luni Nurnberg (R.F.C.), unde
De maximă acuitate, „do ar fi atît de teribil pe cît marea este problema cen ca, acţionînd uniţi, să im de muncă pentru a o rea sint cantonaţi militari ame
sarul dezarmării" nu poa se spune şi nu ar îfhpie- trală a contemporaneită pună renunţarea . la arme liza. El consideră că „ope ricani, au fost intr-o bună
te să nu reprezinte o pre dica un viitor paşnic al ţii, România socialistă a şi arsenale supraucigaşe. ra" sa exprimă „spiritul se zi înconjurate de poliţia mi
ocupare vitală a tuturor umanităţii. Supravieţui desfăşurat şi desfăşoară o Prin glasul ferm al tova colului XX". litară americană, care a
statelor, a tuturor popoa re ? Viitor postnuclear ? acţiune vastă în cadrul-e- răşului Nicolae Ceauşescu, procedat la percheziţii. Cer
relor. Oamenii de ştiinţă sînt fortui'ilor generale între 22 milioane de români îşi SEGREGAŢIE cetările întreprinse au dus
Din momentul în care, categorici — civilizaţia prinse în scopul creării exprimă convingerea că, la descoperirea unei canti
în august 1945, bombele noastră nu va supravieţui unei lumi în care glasul şi în 1983, obiectivul su Consilierii municipali' din tăţi de droguri in valoare
atomice au transformat unui conflict nuclear. armelor să amuţească prem al omenirii .este Durban (R.S.A.) au adoptat de 343 000 dolari. 50 de
în cenuşă oraşele Hiroşi- Războiul atomic nu va pentru totdeauna. în do DEZARMAREA. — cu 18 voturi contra 11 - soldaţi au fost puşi sub sta
ma şi Nagasaki, Pămîn- avea învinşi sau învingă meniul atît de vast al un text de lege care ridică re de arest pentru uz de
tul este în pericol de tori, ci numai victime — dezarmării, ţara noastră EUGENIA MARINESCU măsurile discriminatori! pe haşiş, marijuana, heroină
1 una dintre plajele acestui şl LSD.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucio Elena Liciu, Gheorghe Povel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr 35
Telefoane : 11275, 11585, 12157 Telex 1 72288 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL t Tipografia Deva. str 23 August, nr 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorli voluntari
din întreprinderi şl Instituţii