Page 29 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 29
HOTĂRIRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI -
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITf-VA!
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUl
f/<^ M NEÎNTRERUPT AL PATRIEI
Există condiţii propice, dar şi anga tarea fermă
S O d A L I S M lL pentru îndeolinirea ritmică a prevederilor planului
minerii
Pentru
de
gram comun de măsuri —
Barza, luna decembrie la ale noului an n-au mai partid au adoptat un pro
constituit, ca în alte dăţi,
a
fost o lună a rezultatelor zile de tatonare în care, de continuă directorul Nico
ORGAM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL bune în muncă, în care au regulă, rezultatele erau lae Lungu —, întocmit în
: l^UMaSEHmillgBE încercat şi au reuşit — du sub prevederile planului, lumina sarcinilor ce ne re
vin din documentele Con
ci activitatea a continuat
sublinia
cum
inginerul
pă
Nicolae Lungu, directorul ferinţei Naţionale a parti
întreprinderii — sa se ri dului, care, aplicate în
Anul XXXV, nr. 7 828 MIERCURI, 12 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 ban! dice cu realizările fizice la La întreprinderea practică, vor asigura rea
nivelul sarcinilor lunii ia- lizarea integrală a tuturor
nuarie 1983. A fost o lu minieră Barza indicatorilor economici.
nă în care s-au recuperat Este vorba, în principal, de
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul tovarăşului unele restanţe şi s-au obţi orientarea şi intensificarea
nut ritmic producţii spori firesc, sub bune auspicii. activităţii în zonele care
Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională o partidului — te, fapt ce a permis colec Ritmurile de extracţie s-au asigură în mod cert pro
permiţînd
mi
tivului să încheie anul amplificat, să-şi depăşească ducţii sporite, de comple
tarea efectivelor in abata
nerilor
pledoarie responsabilă pentru soluţionarea 1982 cu depăşiri însemnate încă din start sarcinile fi je pînă la nivelul planu
la principalii indicatori fi-
zico-sortimentali: cu 27 la zice planificate. După pri lui, aprovizionarea cores
marilor probleme ale contemporaneităţii sută la cupru, 14 la sută ma decadă din acest an, punzătoare a tuturor locu
la zinc, 15 la sută la sulf, prevederile planului fizic rilor de muncă în subte
ran cu materialele şi scu
au fost îndeplinite la toţi
cu
la
84
peste
procente
Asigurarea păcii — problema bentonită şi aproape 13 indicatorii, la minereu cu lele necesare unei derulări
procente la calcită. De a- prifer au fost chiar depă
semenea, planul producţiei şite cu 150 tone, iar la zinc MIRCEA LEPĂDATU,
centrală a epocii contemporane lizat în proporţie de 172 şi cupru cu cîte o tonă. decembrie, ALEXANDRU JURCA,
de utilaj minier a fost rea
corespondent
încă
—
din
la sută. consiliul oamenilor muncii
Ca urinare, primele zile împreună cu comitetul de (Continuare in pag o 2-a)
„Omenirea a ajuns într-un stadiu cînd nivelul înarmărilor, în
deosebi arsenalul nuclear, pune în pericol însăşi civilizaţia, exis Adunările generale ale oamenilor muncii —
tenţa societăţii omeneşti. De aceea, problema fundamentală a
epocii noastre este problema preîntîmpinării războiului şi asigura expresie a democraţiei noastre socialiste,
rea păcii".
NICOLAE CEAUŞESCU a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti
In fiecare an, în luna angajarea plenară, revolu nomice, astfel îneît nici o
în concepţia partidului cînd problematica a căpă tru că aceasta reprezintă ianuarie încep adunările ţionară pentru înfăptuirea activitate să nu se desfăşoa
nostru despre prezentul şi tat dimensiuni ce amenin una din condiţiile esenţiale generale ale oamenilor neabătută a prevederilor re cu pierderi, fiecare ac
perspectiva omenirii, de ţă cu catastrofa. Ea a pre ale depăşirii crizei econo muncii din întreprinderile celui de-al treilea an al tivitate să fie rentabilă.
spre însăşi perpetuarea spe zentat o seamă de propu mice mondiale şi relansării industriale, de construcţii, cincinalului, adoptate de în unităţile producătoa
ciei umane, axul central, neri care au contribuit — activităţii economico-so- transporturi şi telecomu Conferinţa Naţională a re de materii prime şi re
structura de rezistenţă o spre mîndria ei — nu nu ciale normale. nicaţii, din institutele de partidului, a îndemnurilor surse energetice (ne refe
formează complexa şi di mai la dezvoltarea con Pornind de la asemenea cercetare şi proiectare, din şi orientărilor date cu a- rim îndeosebi la întreprin
ficila problematică a apă ştiinţei universalităţii pă consideraţii, t o v a r ă ş u l toate domeniile econo cest prilej de secretarul derile miniere din Valea
rării cu maximă răspunde cii, ci şi la construirea Nicolae Ceauşescu a re mice, sociale şi cultura general al partidului, tova Jiului, din Poiana Ruscăi
re a păcii. mijloacelor menite să ba adus în actualitate, în Ra le. Forumuri instituţiona- răşul Nicolae Ceauşescu. şi din Ţara Zarandului, la
Secretarul general al reze calea răului. în ace portul la Conferinţa Na lizate ale democraţiei Este necesar ca materia cele de la Deva, Certej,
partidului, t o v a r ă ş u l laşi timp, ia în considera ţională, principalele pîrghii noastre socialiste, adună lele supuse dezbaterii oa Munccl, Boiţa-Haţeg), a-
menilor muncii să fie te
Nicolae Ceauşescu, atrage re şi susţine alte opţiuni de acţiune. în această vi rile g e n e r a l e ale oa meinic fundamentate pe tenţia principală trebuie
atenţia : „Mai mult ca ori- constructive. Echilibrului ziune este necesar să se a- menilor muncii sînt che acordată realizării şi de
cînd trebuie să facem totul de forţe bazat pe escala dopte măsuri ferme pentru mate să analizeze pe bază realizările concrete, efecti păşirii nelimitate a pro
pentru a bara calea răz darea înarmărilor România diminuarea rolului blocu de bilanţ rezultatele obţi ve din unităţi, să asigure ducţiei fizice de cărbune
boiului, pentru a asigura îi opune un echilibru ce nute în îndeplinirea planu o bază largă de discuţii, să şi minereuri, de alto sub
Pacea. Nu există ţel mai să se realizeze prin redu rilor militare şi trecerea la lui pe anul 1982, a buge ofere celor prezenţi certi stanţe minerale utile, uti
înalt decît dezarmarea, în cerea lor la un nivel cît desfiinţarea simultană a tului de venituri şl chel tudinea înfăptuirii exem lizării la parametri înalţi
primul rînd dezarmarea mai scăzut — idee cu atît N.A.T.O. şi Pactului de la tuieli al unităţilor, să adop plare a măsurilor propuse, a dotării tehnice, a agre
nucleară, asigurarea secu mai valoroasă cu cît echi Varşovia. Pînă la acest act, te cele mai bune măsuri a sarcinilor stabilite, să gatelor şi instalaţiilor de
rităţii fiecărei naţiuni, a librul prin escaladare este care ar deveni istoric, o în vederea realizării sarci conducă la finalizarea ne mare productivitate şi, în
păcii mondiale". permanent însoţit de teorii importanţă deosebită ar a- nilor şl angajamentelor pe mijlocită, eficientă a aces acelaşi timp, diminuării
România n-a privit nici „liniştitoare" care propagă vea reducerea de către anul 1983. în toate unită tora. continue a cheltuielilor de
odată marile probleme ale „supravieţuirea", caracte cele două blocuri a cheltu ţile, adunările generale Pe baza rezultatelor ob producţie, a consumurilor
păcii şl războiului în mod rul „limitat" sau „prelun ielilor militare cu 20 la su trebuie organizate în aşa ţinute in 1982, programele de materii prime, materia
detaşat, ci implicat. Cu a- git" in cazul unui război tă faţă de nivelul anului fel îneît să se constituie în ce vor fi adoptate trebuie le, combustibili şi energie.
tît mai mult este implica atomic. 1982. Şi aceasta, pentru că momente de puternică să cuprindă măsuri care Energeticienii de la Min
tă în soluţionarea raţională România militează ferm autoanaliză a muncii şi să asigure îndeplinirea rit tia si de la Paroşeni să a-
a acestei probleme azi, pentru dezarmare şi pen (Continuare In pag. a 2-a) realizărilor obţinute, de mică şi integrală a pro corde o atenţie cu totul
ducţiei fizice, în paralel cu deosebită activităţii de re
reducerea continuă a chel vizii şi reparaţii a agrega
tuielilor de producţie şi în telor şi menţinerii acestora
primul rînd a celor materia cît mai mult timp în func
le, să pună accent pe spori ţiune, pentru a livra eeo-
rea tot mai accentuată a
beneficiilor, a eficienţei eco (Continuare in pag. o 2-a)
I.M. Urlcani: 3200 tone Mereu la datorie:
de cărbune peste pian tt constructorii" de lumină
Deşi abia început, nouţ a anului se intenţionează
an de muncă pregăteşte -străpungerea tronsonului
Dialog telefonic, ieri vederile de plan aproape citeva evenimente pe Ame Riuşor-Nucşoara de pe a-
dimineaţă, cu ing. Caroi 3 200 tone de cărbune najarea hidroenergetică ducţiunea secundară. Pen
Schreter, directorul în cocsificabil. Rîu Mare-Retezat. Bătălia tru aceasta, încă din pri
treprinderii miniere Uri- — Ce sectoâre, brigăzi, pentru lumină, pentru inde mele zile de muncă ale a-
rica ni. înregistrează cele mai nului, s-au reorganizat for
— Cum au debutat în bune rezultate ? pendenţa energetică a ţă maţiile de lucru in vederea
noul an minerii din Uri- — Se cuvine remarcat rii continuă in ritmuri ac
cani, tovarăşe director ? faptul că toate cele 3 celerate. In toate şantiere sporirii avansamentelor zil
— Cu încredere în pro sectoare de producţie au le amenajării constructorii nice. Acum, cei ce lucrea
priile forţe si cu hotărî- realizat şi depăşit preve acţionează să transpună ză in acest punct al ame
rea fermă de a înfăptui derile de plan „la zi" la neabătut in practică hotă- najării avansează zilnic cu
neabătut sarcinile ce ne extracţia de cărbune. în ririle Conferinţei Naţionale 4 ml.
revin din documentele frunte se situează, deo a partidului, indicaţiile şi Echipele de lierar-belo-
Conferinţei Naţionale camdată, sectorul III, din orientările date de secreta nişti şi dulgheri de la şan
partidului. Ne-am pregă cadrul căruia se eviden tierul IV işi intensifică rit
tit temeinic producţia din ţiază brigăzile conduse de rul general al partidului, to murile de lucru pentru rea
ultimul trimestru al anu Constantin Sorescu şi Şte varăşul Nicolae Ceauşescu, lizarea unui volum cit mai
lui trecut, atît privind fan Baciu, urmează sec cu prilejul vizitei din sep mare de betonări la cen
cercetarea geologică, cît torul II, avînd în frunte tembrie 7982 pe Rîu Mare- trala Oslrovu-Mic, centrală
şi activitatea de deschi formaţiile lui Ilie Amo- Retezat. care are ca termen de pu
deri a noi fronturi de lu răriţei — care lucrează ă i Astfel, colectivul de mun
cru, astfel incit să ne a- cu „complexul mare" — că de la maşina de forat nere in funcţiune trimestrul
sigurăm îndeplinirea rit şi Dumitru Nicolae, apoi la secţiune plină s-a mobi IV al anului in curs.
mică a planului, din pri sectorul I, cu sublinieri ii lizat pentru finalizarea lu Toate aceste intensificări
mele zile ale anului. pentru brigăzile conduse crărilor de reparaţii a aces de ritmuri au un singur
— Care este bilanţul Trustul de construcţii Hunedoara, grupul de şantiere teia şl începerea forajului scop: să apropie cît mai
după prima decadă a lu DUMITRU GHEONEA rîu Mare-Retezat, secţia de producţie industrialii Haţeg. In Intr-un nou front de lucru : mult ziua în care, pe ma
foto : strungarul Aurel Chlriac, şeful unei echipe care işi în
nii şi a anului ? deplineşte lună de lună sarcinile de plan, executlnd numai Valea Jurii - Valea Mare. gistralele aeriene, vor porni
— Am extras peste pre (Continuate in oag c 2-a) lucrări de calitate superioară. primii kilowaţi de,., Riu
Foto : V. ONOIU La jumătatea primei luni Mare.
