Page 30 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 30
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
irîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret
de muncă şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei IC,00 Telex
16.05 Consult;
învăţăm
co-ideol
16,30 Tragere
Există condiţii propice, dar şi angajarea fermă Asigurarea păcii - I.M. Uricani: 3200 tone 16.40 Viaţa c
17.00 Amfitea
pentru îndeplinirea ritmică a prevederilor planului problema centrală de cărbune peste plan 17.40 Ecran d
sene ^
18.00 închitlei
(Urmare din pag. 1) tracţia de minereu prin — Desfăşurăm o susţi a epocii (Urmare din pag. 1) se depăşiri de plan, mai lui
metode de mare producti nută muncă politico-educa- ales dacă vom reuşi să 20.00 Telcjurn
vitate, cum sînt exploata tivă — sublinia Andron contemporane punem în funcţiune, aşa 20,20 Actualiti
ritmice a activităţii. Re rea în subetaje şi cea cu de Aurel Şoşoi şi Eugen cum preconizăm, în luna că
cent, într-o şedinţă lărgi înmagazinare, va cunoaşte Junea, secretar adjunct al (Urmare din pag. 1) Roca. februarie, cel de-al doi 20,35 Flori dc
tă a biroului executiv al o creştere de 15 la sută. comitetului de partid pe — Cum scontaţi să în lea mare complex de sus nesc.
consiliului oamenilor mun în anul curent vom extin întreprindere — pentru ca cheiaţi luna ianuarie şi ţinere şi tăiere mecaniza zical-foli
cii am analizat modul în de tehnologiile de susţine toţi comuniştii să-şi însu primul trimestru al anu tă a cărbunelui. Mai a- 20,50 Occident
le omult
hotărîrile
şească
temeinic
care se desfăşoară activita re prin toreret, care, pe Conferinţei Naţionale a ambele blocuri deţin apro lui ? vem unele greutăţi, dar duire a
tea în acest început de an, ximativ 80 la sută din — Dacă vom lucra în intensificăm cît putem ci ale
cum se respectă programul lingă faptul că duc la în partidului, sarcinile ce ne cheltuieli şi armament. acelaşi ritm ca pînă a- lucrările la montarea lui. 21.05 Teatru
de lucru elaborat pentru semnate economii do ma revin din documentele înal cum şi nu vor interveni Intrarea în funcţiune a „Plicul"
vor
lemnos,
spori
terial
breanu.
luna ianuarie şi am adop randamentele în subteran' . tului forum al comunişti Ţara noastră consideră, probleme deosebite, vom acestui complex şi func 22.00 Telcjurn
1
tat cîteva noi măsuri vizînd lor români. Prin intensifi de asemenea, că reluarea majora zi de zi sporul de ţionarea lui la parametri
introducerea şi folosirea e- Vorbind despre colectivul carea activităţii ideologice, politicii de destindere şi producţie din prima deca ne va asigura o produc
ficientă a mecanizării în minerilor de la Barza, de de educare a oamenilor, vi de întărire a încrederii ar dă a anului. De aseme ţie zilnică în plus de cir By^'smiga
subteran, aplicarea unor spre rezultatele bune ob zăm întronarea la fiecare fi influenţate pozitiv de nea, şi trimestrul I dorim ca 1000 tone de cărbune
metode de lucru de mare ţinute în acest început de loc de muncă a spiritului înfăptuirea altui pachet de să-l încheiem cu frumoa faţă de producţia actuală.
randament. an, nu putem face abstrac de ordine desăvîrşită, în BUCUREŞTI
Iată, aveam să aflăm, că ţie de activitatea politlco- tărirea disciplinei, mobili propuneri: retragerea tru dioprogramul
una dintre pîrghiile asupra organizatorică şi educati zarea- întregului colectiv pelor celor două blocuri de La ordinea zi
cărora se acţionează la I.M. vă ce se desfăşoară aici cu la realizarea ritmică a sar pe alte teritorii, desfiinţa Depăşiri la desfacerea mărfurilor tură; 7,00 Ra
Revista
prese
Barza, în vederea creşterii intensitate. Avînd drept cinilor de plan, la creşte rea bazelor militare de pe rul melodiilot
productivităţii în abataje, jaloane ale muncii impor rea producţiei fizice. teritoriile altor state, ne- de ştiri; 9,0
a eficienţei muncii, este tantele sarcini reieşite din amplasarea de arme nu- Prin buna organizare a nului trecut, magazinul ascultătorilor;
de ştiri; 10,05
modernizarea procesului de raportul prezentat de to în încheiere, mal subli ■ clcare în alte ţări, precum muncii şi servirea opera ,,Azur“ şi-a triplat desfa muzică popul,
producţie. Şi, intr-adevăr, niem că opiniile tuturor şi acordarea garanţiilor ţă tivă a. cumpărătorilor, co cerea de mărfuri, iar u- ţările socialist
lectivele de lucrători din nităţile
„Corina",
„Ro-
după cum menţiona Octa- varăşul Nicolae Ceauşescu, celor cu care am stat de marta“, „Ferometal", „Că- Filarmonicii „
CU“; 11,00 Bu:
vian Popa, şeful serviciu din celelalte documente a- vorbă la întreprinderea rilor care renunţă la arme cadrul întreprinderii co 11,05 Radiocai
lui plan, la Barza se acor doptate la Conferinţa Na minieră Barza converg nucleare că împotriva lor merciale de stat mărfuri minul“ şi raioanele „Bi lor... la festiv;
dă credit tot mai mare me ţională a partidului, comi spre aceeaşi concluzie: „A- nu vor fi folosite mijloace industriale Deva conti juteria", „Ciorapi", „Cos 11,35 Publicita
canizării, tehnologiilor mo tetul de partid, birourile vem condiţii asigurate şi similare. nuă seria succeselor din metice" şi „Lenjerie" din letin de ştiri;
folclor;
moara
derne de exploatare. „Faţă organizaţiilor de bază, toţi sîntem hotărîţi să ne reali Credincioasă cauzei pă anul precedent, obţinînd cadrul complexului co rizont ştiinţific
rezultate
frumoase
încă mercial „Ulpia" au înre
de 1982 — relevă interlo comuniştii de aici acţionea zăm ritmic, incepînd din premieră radi
cutorul — încărcarea me ză în aceste zile hotărît ianuarie, planul la produc cii, România îşi exprimă din prima săptămînă a a- gistrat creşteri la acelaşi De la 1 la 3;
16,
invitaţilor;
canizată în galerii va creş pentru traducerea lor în ţia fizică, la ceilalţi indi convingerea că în cele din nului. Astfel, comparativ indicator între 17 şi 64 ştiri; 16,05 Cil
te cu patru la sută, iar ex viaţă. catori' . urmă raţiunea va învinge. cu aceeaşi perioadă a a- la sută. ton Zcman;
1
medicului; 16
succese: Nico
cu; 16,40 Coo
nomicc; 17,00
ştiri; 17,05 Tr
17,30 Din eînte
românesc conte
a ies Odă limbii ro
Orele serii; 19
ra de la A la
diojurnal; 22,0
oră; 23,00 Pag
„Bărbierul dl)
Rossini; 23,30—
muzical.
(Urmare din pag. 1) an — să amintim numai o-
biectivele din minerit, si
derurgie şi energetică —
nomiei naţionale cantităţi
sporite de energie electri accentul trebuie pus pe DEVA : Zbo
că. în acest sector, toate finalizarea integrală a o- tria); Noile
IV
preocupările să conducă la biectivelor cu termen de căpitanului nuţEr
ta);
sporirea producţiei de e- predare în acest an. Să nu spunea Bnidc
nergie pe bază de cărbu se scape nici un moment ra); Acel blc
ne şi la diminuarea con din vedere calitatea lu blindat (Sider
crărilor, folosirea şi gospo
cîir
sumului propriu tehnologic. cântă cu ghir.
Poliţistul
în metalurgie, la com dărirea cît mai atentă a structorul);
binatele siderurgice de la materialelor, întărirea sub I.M.M.R. Sîmeria, sectorul II vagoane marfă. Aspect de la linia de montare a lagărelor de rostogolire pe osii Misterele de 1
r
Sub
Hunedoara şi Călan, să se toate aspectele a organiză le montate. Aici lucrează echipa de lăcătuşi condusă dc comunistul Miron Ungur, secretarul organizaţiei de bază nr. 7. rea); Noiembrie)
rii şi disciplinei muncii.
(7
insiste pe realizarea ritmi Foto : VIRGIL ONOIU Mireasa cu
că a producţiei fizice de Ţinînd cont de puterni (Cultural); VI
cocs, fontă, oţel şi lamina ca criză de combustibil şi ţuri pe înălţir
te, pe realizarea sortimen energie pe care o traver A.E.I. BĂRĂŞTI: Ordinea şi disciplina rul); LONEA:
AN
(Minerul);
telor de metal programate, sează si ţara noastră, oa lele (Muncite
pe ridicarea necontenită a menii muncii din unităţile CÂNI: Răsun
(Retezatul);
calităţii produselor, pe rea de transporturi şi teleco la temelia întregii activităţi de naştere a I
lizarea unor înalţi indici municaţii să dezbată cu varşovian (S
tehnico-calitativi şi onora discernămînt problemele Ridicarea eficienţei în însemnate depăşiri la prin ridicării potenţialului pro producţie a primei ferme. "UR-MSARZA
rea exemplară a prevede actuale şi să găsească cele tregii activităţi desfăşurate cipalii indicatori de plan. ductiv al pămîntului s-a Exemple demne de urmat tatăiul meu r
rilor de plan la export. mai bune căi şi modalităţi în agricultură reprezintă Pe lingă livrarea a 1 200 făcut o serie de lucrări de oferă, intre alţii, Ion Re- RAŞTIE: Fron-
Billy
Bronco
La unităţile industriei de optimizare a transpor una din cerinţele priorita viţele şi juninci pentru re îmbunătăţiri funciare. Gri sedea, Ion Tănăsoni, Cor GEOAGIU-BA',
chimice („Chimica" Orăş- tului, de îmbunătăţire a re pe care Conferinţa Na producţie în scopul popu- jă sporită a existat şi faţă nel Belea, Vasile Ciocan, BlUy (Casa
Unde
HAŢEG:
tie şi „Vîscoza" Lupeni), regularităţii şi siguranţei ţională a partidului le-a lării noilor complexe din de apărarea sănătăţii ani Ioana Mihăilesc, Anuţa te (Dacia); E
dezbaterile şi programele circulaţiei, de reducere a pus în faţa tuturor lucră judeţ, s-au predat la fon malelor, fapt demonstrat Furdui, Paulina Tăuresc, na zburătoare:
de măsuri să vizeze asigu consumului de . combusti torilor de pe ogoare. Abor- dul de stat animalele în şi de reducerea pierderilor care dovedesc înalt profe gina din Tîrm
rarea produselor şi sub bili, lubrifianţi şi energie dînd această problemă, la grăşate, ceea ce a permis prin mortalităţi la mai pu sionalism şi răspundere cultură); SIMI
de zbor (Mur
stanţelor de care economia electrică, de recuperare şi Plenara C.C. al P.C.R. din unităţii să realizeze o de ţin de 0,3 la sută. deosebită faţă de îndepli
naţională are nevoie, eli- recondiţionare a pieselor 1—2 iunie 1982, secretarul păşire valorică de peste Prin intrarea în funcţiu nirea sarcinilor încredinţa
minînd în tot mai mare şi subansamblelor, a altor general al partidului, to 200 000 lei a beneficiului ne a noii ferme, care a te. S-au format chiar fa
măsură importurile, iar în materiale refolosibile. varăşul Nicolae Ceauşescu, milii de lucrători aici, cum
cele ale industriei uşoare Adunările generale ale a subliniat că este necesar este cazul soţilor Adrian
(întreprinderile de tricotaje oamenilor muncii trebuie „...să lichidăm cu subapre Asociaţiile economice intercooperatiste — şi Ioniţa Botoroagă (el în Timpul pri
din Hunedoara şi Petro să asigure — aşa cum a cierea agriculturii, nu nu unităţi de elită ale zootehniei hunedorene, echipa de furajare, iar ea ziua de 12 ir
şani, cea de confecţii din indicat secretând, general mai teoretic, nu numai Ia înălţimea dotărilor tehnice şi a posibilităţilor îngrijitoare de animale), Vremea se m
Vulcan, cea de încălţămin al partidului, t o v a r ă ş u l prin investiţii şi alte mă Ştefan şi Mariana Oancea Cerul va fi '
Fotul izolat
te din Hunedoara, Ţesătoria Nicolae Ceauşescu — afir suri, dar şi prin felul cum de care dispun (el strungar şi ea îngriji burniţe slabe,
de mătase Deva), activita trebuie înţeleasă şi reali toare de animale). sufla slab. t
tea să fie direcţionată marea tot mai puternică a zată o agricultură de înal planificat. Fireşte, acest re fost populată în luna de minime vor fi
prioritar, de asemenea, democraţiei şi autocondu- tă productivitate". Pătrunşi zultat se datoreşte şi pre cembrie a anului trecut, Sarcinile economice din tre minus 2
iar cele max’
spre realizarea ritmică a cerii muncitoreşti, pentru de însemnătatea deosebită ocupării permanente dove asociaţia dispune acum de acest an sînt abordate cu şl 7 grade,
planului fizic, cit şi pe întărirea răspunderii, ordi pe care o prezintă ridica dite pentru reducerea chel un efectiv de 5 500 anima maximă răspundere de că seara şi dtmi
îmbunătăţirea calităţii pro nii şi disciplinei în activi-. rea la cote tot mai înalte tuielilor de producţie, pen le de reproducţie şi la în tre întregul personal mun Timpul prt
duselor şi livrarea lor ope tatea tuturor colectivelor de eficienţă a activităţii tru folosirea cu eficienţă grăşat. citor al asociaţiei, ceea ce următoarele tr
mea va fi
rativă către beneficiarii in de mumjă. Să se analizeze sectorului zootehnic şi de ridicată a bazei tehnico- De remarcat că în cadrul oferă garanţia înfăptuirii temporar norc
terni şi externi. temeinic activitatea desfă necesitatea sporirii contri materiale. acestei asociaţii sarcinile lor cu succes. Una din pro cădea precLpit,
şurată de consiliile oame blemele care trebuie însă formă de ploa:
Aceleaşi direcţii trebuie nilor muncii, să se asigure buţiei la realizarea obiec O deosebită atenţie s-a de plan sînt abordate cu Vlntul va suflr
«vute în vedere şi în ca o participare largă la dez tivelor din programul ju acordat asigurării bazei fu deosebită răspundere înce- soluţionate priveşte între derat din vest.
drul adunărilor generale bateri şi la luarea decizii deţean de autoconducere şi rajere, unitatea avînd în pînd de la directorul uni girea suprafeţei afectate rile maxime v
se între 2 şî
din unităţile economiei fo lor de către oamenii mun autoaprovizionare terito stoc peste 7 000 tone siloz, tăţii, Emil Jeldujer, şefii producerii furajelor, în ra cele minime 1
restiere, prelucrării lemnu cii, să se adopte măsuri rială, lucrătorii de Ia Aso 950 tone fîmiri, 300 tone de ferme, mecanici, meca port dc creşterea efective şl 2 grade,
intercoo-
produce
lui, cimentului şl materia^ care să conducă efectiv la ciaţia economică depun e- grosiere şi 200 tone con nizatori şi pînă la fiecare lor, astfel incit încă de pe mineaţa. ceaţă
Bărăşti
peratistă
Or
centrate. De remarcat fao-
lelor de construcţii. eliminarea lipsurilor şl ne forturi stăruitoare In sco tul că prin aplicarea unei îngrijitor şi de animale. repre acum să se poată trece şi La munte, '
pregătirea
disciplina
temeinică
dinea
a
la
în activitatea de inves ajunsurilor, la creşterea pul îndeplinirii în cele mai agrotehnici corespunzătoa zintă comandamentul ma condiţiilor necesare obţi caldă cu cer
ros. Vintul va
tiţii şi construcţii-montaj, competenţei şl exigenţei în bune condiţii a Indicatori re, producţia medie de po jor pentru toţi lucrătorii nerii unei bogate şi echi rat cu intensi.
domeniu In care judeţul întreaga activitate, pentru lor de plan. Edificator In a- rumb siloz realizată la hec din complex, mulţi dLntre librate baze furajere. rare de 00—60
nostru are sarcini deosebit asigurarea unei maxime e- cestsens este faptul că în tar a depăşit 40 de tone. el desfăşurîndu-şi activita teorolog de s
Pronccnco).
de mobilizatoare în acest ficienţe economice. anul trecut s-au înregistrat De asemenea, în vederea tea aici de la intrarea în NICOLAE TÎRCOB