Page 32 - Drumul_socialismului_1983_01

paq. 4 DRUMUÎ SOCI A t ISMULUI NR. 7 828 • MIERCURI, 12 IANUARIE 1983

Apel pentru aoărarea păcii 'As îecte ale crize*
în ţările occidentale CLIMA
OSLO 11 (Agerpres). — zaţia „învăţătorii pentru ŞI INTENSITATEA
Organizaţia n o r v e g i a n ă paco“ a adresat Stortingu- BERNA 11 (Agerpres). zează că produsul social SOARELUI
„învăţătorii pentru pace", lui (Parlament) chemarea — în decembrie 1982, şo­ brut al R.F.G. s-a dimi­ Cercetătorii sovietici au
care .reuneşte 2 000 do ca­ de a renunţa la participa­ majul a crescut în Elveţia nuat, în 1982, cu 1,2 la emis ipoteza că nu întot­
dre didactice, a lansat un rea Norvegiei la finanţarea considerabil, fiind cu 15 sută, după ce în 1981 s-a deauna Soarele a strălucit
ane! opiniei publice demo­ programului N.A.T.O. de la sută mai mare decît în redus cu 0,2 la sută. atit de puternic ca acum.
noiembrie — a anunţat te­ Diminuarea realizărilor Ei nu exclud nici alternati­
cratice a Norvegiei de a-şi amenajare a diferite insta­ leviziunea elveţiană, citată va că tocmai pulsaţiile sem­
intensifica eforturile în­ laţii pentru noile raehste de agenţia Associated economice, continuă agen­ COLAC DE SALVARE nalate în strălucirea Soare­
ţia DPA, a fost însoţită, în
dreptate spre apărarea pă­ nucleare americane cu ra­ Press. Se precizează că cel 1982 de creşterea număru­ „Acest om de afaceri vo lui - şi nu „cataclismele“
cii şi securităţii internaţio­ ză medie de acţiune ce ar mai puternic afectate de lui şomerilor cu 44,1 la fi mîncat de peşti, dacă nu terestre, aşa cum se consi­
nale, împotriva cursei înar­ urma să fie amplasate în şomaj sînt cantoanele sută. c u m p ă r ă un ordinator deră de obicei — au fost
mărilor. Anterior, organi­ Europa occidentală. Neuenburg şi Jura, cu o + „Commodore", ultimul mo­ cauza glaciaţiunilor şi mo­
bogată tradiţie în industria BRUXELLES 11 (Ager­ del al CBM“ — afirmă un dificărilor radicale petrecu­
ceasornicăriei. pres). — în anul 1982, în afiş publicitar inserat re­ te de-â lungul mileniilor in
Recesiunea mondială agravează BONN 11 (Agerpres). — Belgia şi-au pierdut locu­ cutei in paginile britanice „Fi- clima planetei noastre. tăcute
★
binecunos­
cent
Potrivit
rile de muncă un număr
calculelor
publicaţii
mai ales situaţia ţărilor Economia R.F. Germania a de 3 000 de cadre didactice nancial Times". Afişul înfă­ de specialiştii de la Insti­
» * înregistrat în 1982 — ca şi din cauza reducerii aloca­ ţişează un foarte tradiţional tutul de fizică tehnică al
în anul precedent — un ţiilor pentru învăţămînt, Academiei de Ştiinţe a
in curs de dezvoltare recul, scrie agenţia DPA. s-a anunţat oficial la businessman englez, cu me­ U.R.S.S., in urmă cu cite-
Citind datele preliminare Bruxelles. Se prevede ca lon şi umbrelă, gata să se va milioane de ani, intensi­
înece. In chip de colac de
BERNA 11 (Agerpres). tuală foarte puţine fonduri publicate de Oficiul fede­ în anul 1983 numărul ca­ salvare, i se propune sus-zi- tatea luminoasă a Soarelui
— Intr-un interviu acordat pentru a putea satisface ral de statistică de la drelor didactice să se re­ sul ordinator. „Cu o cheltu­ a scăzut cu citeva procen­
cotidianului „Tages An- nevoile ţărilor sărace din Wiesbaden. agenţia preci­ ducă cu încă sas» m" ială modică - de la 200 la te, ceea ce a antrenat re­
zeiger“, ce apare la Zu- lume, a spus el. 1 500 lire — vă veţi salva ducerea de intensităţii radiaţiei
emise
coroana
solară.
rich, Alden Clausen, pre­ în acest timp însă, a de faliment"... glăsuieşte re­ Ca urmare, s-a Înregistrat o
şedintele Băncii Internaţio­ spus preşedintele Băncii clama. răcire a climei pe Terra.
nale pentru Reconstrucţie mondiale, fonduri însemna­ Numai că acesată tristă Datele respective au iost
şi Dezvoltare (BIRD), a a- te se irosesc pentru înar­ u soartă nu a ocolit, in 1981, comparate cu cele rezultate
mii
rătat că recesiunea mon­ mare, exemplul cel mai e- vreo cinci din de societăţi din studierea gheţarilor an-
economice
şi
Anglia
dială agravează mai ales locvent fiind Statele Unite, alte aproape şapte mii, a- tartici şi groenlandezi, ca­ )
situaţia ţărilor în curs de al căror buget militar este nul trecut. Producţia indus­ re au indicat variaţii in in­
solare,
tensitatea
radiaţiilor
dezvoltare. Banca însăşi, triilor prelucrătoare este cu
prea ridicat. Actuala Ad­ cu o periodicitate de 80
dar mai ales Asociaţia In­ ministraţie ar putea redu­ 15 la sută sub nivelul atins pină la 600 de ani.
ternaţională de Dezvolta­ ce cheltuielile pentru pro­ in 1979 ; numărul şomerilor Pe bază de calcul, cer­
- circa 3 500 000 — esfe de
re (AID — filială a sa) ducerea de noi arme şi re- 2,5 ori mai mare decit cel cetătorii au stabilit, de ase­
are la dispoziţie la ora ac- înregistrat la venirea la pu­ menea, că, intr-o perioadă
orienta fondurile economi­ mai 'îndepărtată, strălucirea
site spre Banca mondială tere a guvernului conserva­ astrului zilei se putea redu­
tor.
sau agenţiile sale speciali­ ce chiar cu 15 la sută la
Ţările A.C.P. zate pentru a se putea a- „Colacul de salvare“ că­ intervale de 200 milioane
corda asistenţă sporită ţă­ ruia ii lace reclamă „Finan­ de ani, ceea ce ar cores­
cer acces rilor în curs de dezvolta­ BELGIA. — Funcţionari comunali din Bruxelles demon- j ( cial Times" va ii, oare, su­ punde, in timp, cu geologice
schim­
scăpa
ficient,
pentru
a
epoci
de
de bările
strînd
la pieţele re, a apreciat Alden Clau­ riilor lor. Împotriva planurilor euvernului de micşorare a sala- [ la înec business-ul britanic ? terestre.
sen.
vest-europene
| PRAGA. - La Praga irrfnptutrîi prevederilor re­ te ale actualităţii interna­ din alte regiuni ale lumii,
BRUXELLES 11 (Ager­ a fost semnat acordul cu zoluţiei 435 a Consiliului ţionale şi, în special, nece­ premierul Robert Mugabe
pres). — Ţările ACP (sta­ privire la schimburile co­ de Securitate ai O.N.U. cu sitatea independenţei Na­ s-a pronunţat împotriva ori­
tele in curs de dezvoltare merciale şi de plăţi dintre privire la Namibia, fiind, mibiei, căror forme de amestec
din Africa, Caraibi şi Pa­ R.S. Cehoslovacă şi R.P. convinsă de faptul că dacă străin în treburile interne
cific asociate la C.E.E.) tre­ Chineză - informează a- s-ar permite organizarea de ■ HARARE. — Intr-un ale statelor suverane.
buie să aibă liber acces pe genţia CTK. Documentul alegeri libere, patrioţii or discurs rostit la Harare,
pieţele vest-europene şi să ■ MOSCOVA. - luri An* prevede creşterea cu 50 la ieşi net învingători. primul ministru al Republi­ B£ CANBERRA. - Mai
se bucure de preţuri re­ dropov, secretar general al sută a schimburilor de măr­ cii Zimbabwe, Robert Mu­ multe unităţi de pompieri,
munerative pentru produ­ C.C. al P.C.U.S., l-a primit, furi între cele două ţări, ■ HARARE. - Premierul gabe, şi-a exprimat încre­ ajutaţi de echipe de volun­
sele lor, a declarat secre­ la 11 ianuarie, pe Hans-Jo- comparativ cu anul 1982. Consiliului de Stat al R.P. derea in victoria finală o tari, acţionează de citeva
tarul general al A.C.P., chen Vogel, candidat la Chineze Zhao Ziyang, şi-a luptei de eliberare naţio­ zile pentru controlarea unor
Thomas Olcelo-Odongo. funcţia de cancelar al El LAGOS. - Intr-un in­ incheiat marţi vizita oficia­ nală desfăşurată de forţe­ incendii izbucnite in pădu­
i n cadrul unei conferin­ R.F.G. din partea Partidului terviu acordat ziarului ni­ lă efectuată timp de trei le patriotice din Africa rile din apropierea localită­
ţe do presă desfăşurate la Social-Democrat, care în­ gerian „Sunday Times", zile în Zimbabwe. La Hara- australă. El a denunţat po­ ţilor australiene Sydney,
Bruxelles în ajunul re- treprinde o vizită la Mos­ preşedintele Organizaţiei re - relatează agenţia Chi­ litica de agresiune arma­ Canberra şi Melbourne. Cu-
negocierii Convenţiei de la cova la invitaţia Uniunii a- Poporului din Africa de na Nouă - premierul chi­ tă, şantaj, sabotaj şi pro­ prinzînd un front de 16
Lome, secretarul general sociaţiilor sovietice de prie­ Sud-Vest (SWAPO), Sam nez a avut convorbiri cu vocări promovată de regi­ kilometri, incendiile au dis­
al A.C.P. a subliniat că re­ tenie şi relaţii culturale cu Nujoma, a declarat că sco­ preşedintele Republicii Zim­ mul de la Pretoria faţă de trus pină în prezent 2 000
înnoirea prevederilor docu­ străinătatea. După cum re­ pul principal al luptei con­ babwe, Canaan Banana, şi statele africane din prima de hectare de păduri, şase
mentului de asociere la latează agenţia TASS, în­ duse de SWAPO este eli­ cu primul ministru Robert linie, precum şi represaliile locuinţe şi au provocat
Piaţa comună trebuie să a- trevederea a prilejuit un a- berarea deplină şi obţine­ Mugabe. Au fost. examinate puse la cale de regimul ra­ moartea a oatru persoane.
jute statele respective să-şi mănunţit schimb de opinii rea independenţei poporu­ probleme referitoare la dez­ sist sud-african împotriva
dezvolte agricultura, rcdu- în probleme actuale ale si­ lui din Namibia. Sam Nu­ voltarea relaţiilor de coope­ taberelor de refugiaţi de la
cînd astfel dependenţa lor tuaţiei internaţionale, pre­ joma a precizat că Repu­ rare bilaterală pe plan po­ Maseru (capitala statului
crescândă faţă de importu­ cum şi ale relaţiilor dintre blica Sud-Africană se opu­ litic, economic şi tehnic, african Lesotho).
rile de produse agroali- cele două ţări. ne prin toate mijloacele precum şi o serie de aspec- Referindu-se la situaţia
mentare.
• - n j _ © _ e _ e _ G > — o — o — c — < » — - © _ o _ ® _ o _ ® _ © _ o _ < s O _ « _ _ V
DIN PRESA STRĂINĂ
Cînd unui preşedinte al au refuzat să se pripeas­ îndeosebi ieşirile masive octombrie 1982, 4,2 la sută
Statelor Unite i se refuză că să producă MX-ul „au — n.tr.). Domnul Reagan Cu toate că relativ mo­ anticipate la pensie, forţa­ erau şomeri.
un sistem de arme nuclea­ optat să păşească în viitor este un strălucit promotor derat în comparaţie cu ce­ te de patronat, politica La sfîrşitul lui 1982, şo­
re, despre care el spune ca nişte somnambuli", dău- al reducerilor de taxe, însă lelalte ţări vest-europene, restrictivă faţă de munci­ majul parţial a cuprins a-
că este vital pentru secu­ nînd ţării şi favorizîndu-i acest talent nu poate fi re- şomajul s-a agravat simţi­ torii străini şi şomajul proape 15 000 de persoane.
ritatea naţională şi stăvi­ duşmanii. Acum el „are aplicat ca să vinzi un ar­ tor în 1982 în Austria, iar parţial. Potrivit experţilor, De la sfîrşitul anului şco­
lirea înarmărilor nucleare, să aducă lucrurile în fata mament costisitor şi doc­ previziunile pentru 1983 nu nivelul şomajului „camu­ lar 1982, şomajul loveşte
ol îşi pierde în măsură ţării". trine strategice inadecvate inspiră decît slabe speran­ flat" ar putea fi de ordinul tot mai mult şi în tineri :
considerabilă din autorita­ însă preşedintele n-a pu­ unei ţări care se clatină, ţe. Potrivit statisticilor Mi­ a 2,2 la sută. Un tînăr din cinci, sul) 24
te pe -plan intern şi extern. tut să analizeze exhaustiv ameţită sub cea mai grea nisterului pentru Proble­ de ani, nu are un loc dc
Acesta şi este motivul pen­ implicaţiile acestei reacţii. recesiune din ultimii 40 mele Sociale al Austriei, în cursul ultimilor zece muncă asigurat, iar 18,3 la
tru care aşa ceva nu s-a Mărşăluind în fruntea co­ de ani. publicate la începutul lui ani, numărul celor care au sută din şomeri sînt între
mai intîmplat ca in Came­ loanei de somnambuli — şi Slăbiciunile Americii nu ianuarie 1983, numărul ce­ ieşit la pensie anticipat, si­ 20 şi 24 de ani.
ra Reprezentanţilor să fie acoperindu-i pe acaştia de sînt, în primul rînd, mili­ lor fără lucru a atins în liţi de companiile şi firme­ Numărul ofertelor de
blocată, racheta MX. A- acuzaţiile de trădare — se tare, cum susţine preşedin­ decembrie 1982 un total de le austriece, a crescut cu locuri de muncă a scăzut
cesta este, de asemenea, află trei dintre cei cinci tele. Ele sînt, mai presus 155 G69 de persoane, adică 60 la sută, atingînd în 1981 cu aproximativ 30 la sută
motivul pentru care reac­ membri ai comandamentu­ de orice, economice şi, sub 5,4 la sută din populaţia un total de 78 500 de per­ în 1982, iar perspectivele
ţia cântărită a preşedinte­ lui Marelui Stat Major aspecte pe care el le-a în­ activă a ţării. Guvernul soane. pentru 1983 nu sini deloc
lui în săptămînile viitoare Mixt al forţelor armate. răutăţit, ideologice. Dispu­ austriac este neliniştit de Politica de restricţii a- mai bune. Creşterea şoma­
va marca profund preşedin­ Cît despre ţară, cu care a- ta privind MX este un sim­ situaţia forţei de muncă, plicată dc guvern faţă de jului corespunde unei re­
ţia sa. meninţă preşedintele Rea- bol al acestui dezacord a- deoarece actualul nivel al muncitorii străini a dus la duceri serioase a produc­
Prima reacţie a domnu­ gan — tocmai de ţară au supra pericolelor cu care şomajului este cel mai ri­ diminuarea cu aproxima­ ţiei industriale în cursul
lui lleagan a fost — este fost recent mandataţi aceşti ne confruntăm. („New dicat din ultimii 20 de ani. tiv 10 la sută a numărului celui de-al doilea semestru
de înţeles — de mîndrie legislatori recalcitranţi (este York Times"). Totodată, nivelul oficial acestora faţă de 1981. Din al anului 1982.
rănită şi ameninţare. -El vorba de alegerile legisla­ al şomajului nu ţine sea­ cei 155 600 muncitori străini
spune că legislatorii care tive de la 2 noiembrie ’82 („Agerpres") mă de mai mulţi factori, înregistraţi în Austria, în („Agenţia France Presse")
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodef, Tiberiu Istrate (redacto şef) Lucid Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 leii trimestrial — 39 leii pe 6 luni —
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr Petro Groza. nr 35 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane) 11275, 11585.12157 Telex i 72288
TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August nr 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl dlfuzoril voluntari 44063
din întreprinderi şi Instituţii