Page 33 - Drumul_socialismului_1983_01

H0TĂRÎR1LE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI -
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUL
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI .

Eforturile colectivului con lupte sure

înfăptuirea ritmici a producţiei fizice

Din prima zi de muncă ne realizăm ritmic, zi dc La celelalte sortimente nu
a anului 1983, oamenii zi, prevederile de plan. în avem probleme deosebite.
muncii de la întreprinde­ mod firesc s-a pus accen­ Hotărîtoare pentru bu­
ORGAM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P;C: rea „Marmura" Simeria tul pe producţia pentru nul mers al producţiei este
şi-au propus să desfăşoare export. Indicator la care aprovizionarea cu blocuri
S I A l C O N S I L I U I U I P O P U L A R J U D E T E A N o activitate mai bine orga­ pînă în prezent avem rea­ de marmură şi travertin
nizată, concretizată în pro­ lizări bune. Productivita­ din cariere. La a c e s t e
duse de calitate, la nive­ tea a fost însă mai mică puncte de lucru s-a lucrat
Anul XXXV, nr. 7 829 JOI, 13 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 bani lul sarcinilor de plan. De­ decît cea planificată ; am bine, reuşindu-se să se a-
butul a fost cel scontat. sigure necesarul de prelu­
Producţia a decurs ritmic crat pentru întreprindere.
în primele două zile. în La întreprinderea — Sîntem nemulţumiţi
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul tovarăşului următoarele însă „socoteli­ „Marmura" de calitatea blocurilor ca­
le" şefilor de secţii, ale re ne vin — ne-a spus
întreprinderii,
Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului — conducerii uşoare modifi­ Simeria Bence Janoş, şeful secţiei
prelucrare.
Sînt
mediocre.
suferit
au
cări. în sensul că deşi pro­ Blocurile au multe fisuri
pledoarie responsabila pentru soluţionarea ducţia marfă şi cea netă — avut de executat unele lu­ ascunse, care condiţionea­
la decadă — au fost rea­ crări pretenţioase, care au ză realizarea sortimentelor
marilor probleme ale contemporaneităţii lizate, la producţia fizică necesitat o atenţie şi răs­ stabilite. în aceste condiţii
s-au înregistrat unele res­ pundere sporite din par­ însă s-a muncit mai bine
tanţe. tea lucrătorilor noştri. Din decît în aceeaşi perioadă a
Subdezvoltarea şi vechea ordine economică ză — Cărui fapt se datorea­ acest motiv la placaj de ne-am realizat planul, nu
trecut.
Deşi
anului
7
tovarăşe
a-
Petru
ele
marmură
cel
(sortimentul
Pop, secretar al comitetu­ mai solicitat) avem o res­ cum am tăiat şi prelucrat
lui de partid pe întreprin­ tanţă de 900 mp, care va mai mult cu aproape 400
sub presiunea schimbării inexorabile dere. fi recuperată pînă la fi­ mp de placaj. Iar dacă nu
— Să facem o precizare nele lunii. La dale mozai- aveam unele comenzi spe­
absolut necesară. Am de­ cate, producţia este mai ciale...
marat în acest an hotărîţi mică cu 2 000 mp. Nerea- — Ce element a dus la
„O altă problemă de importanţă fundamentală a epocii noas­ mai mult ca oricînd să ne lizarea se datorează fap­ mai buna organizare a
tre este aceea a subdezvoltării, a accentuării continue a decala­ achităm exemplar de sar­ tului că una din presele
cinile care ne revin din noastre (utilaj de bază în LIVIU BRAICA
jelor^ dintre ţările bogate şi sărace şi a necesităţii instaurării unor documentele Conferinţei fabricarea dalelor) a in­
relaţii noi între state, a creării unei noi ordini economice şi poli­ Naţionale a partidului, să trat în reparaţie capitală. (Continuate in oag c 2-a)
tice mondiale".
NICOLAE CEAUŞESCU C.S. „Victoria“ Călan. Din consumator,
Lumea de azi are o alcă­ şi cruzime, aflată într-o Aceasta ar fi o abordare furnizor de energie electrică!
tuire extrem de complexă, flagrantă contradicţie cu ideală a realităţii de azi,
din fenomene şi stări ca­ legile obiective ale dezvol­ dar nu toată lumea, nu proprii, fără a se mai tare s-a acţionat, tovarăşe
re merg in diversitate de tării şi, de aceea istoriceşte toate orientările politieo- Vizita de luci'ii recurge la consumuri din inginer, pentru obţinerea
la asemănări pînă la con­ — anacronică. Vieţuitorii sociale privesc lucrurile tembrie anul trec sistemul energetic naţional. acestor sporuri ?
tradicţii, la antagonisme. secolului al XX-lea au mi­ astfel, dimpotrivă. Mai cretarului gen cri — Noi considerăm că — Secţia noastră este
Avem dc-a face, pe de o siunea istorică de a con­ exact, există încă destule dului, tovarăşă/ vi>iji reuşi chiar mai mult, într-o fază înaintată de
t
parte, cu progrese ajunse cepe şi reclădi lumea după Ceauşescu, în jîb extindere. Se lucrează in­
pînă la inimaginabil, în un model mai uman, să state, guverne, partide, ca­ nedoara, a. inclus'-_______ adică din consumator, com­ tens atit la C.E.T.-2, cit si
unele domenii, cu acumu­ re se cramponează de a- său sEtCbinbinatijA^idt binatul siderurgic să devi­
lări de bogăţii duse la restabilească echilibre pro­ ceastă formulă, o apără cu gic ;,V;fctqria“ dfîssCi nă. începind chiar din a- la C.E.T.-3. Astfel, la cen­
deteriorate,
fund
să
dea
suprasaturaţie, precum tot toate mijloacele, o vorbea Cum obişnuieşte de trala nr. 2 se prevede in­
omenirea cunoaşte stadii generaţiilor viitoare condi­ stare perpetuă. In aceste re data în astfel de ii acţionează colcc- trarea in funcţiune a pa­
de înapoiere jalnică, în ţia unei dezvoltări drepte, juri, conducătorul partidul I combinatului pen- tru grupuri de cîte 12 MW.
care milioane de oâineni echitabile, generoase. (Continuare in pag a 2-a) lui şi statului nostru a dis­ V.ijitlţyjlini această Din septembrie anul tre­
mor de foame, de sete şi cutat cu oamenii muncii, •hţţe a secretarului cut, la centrala nr. 3 a fost
de boli, zac într-o ignoran­ cu conducători ai procese­ rarSl partidului pus în funcţiune cazanul
ţă îngrozitoare. Prod cţie suplimentară de cărbune lor de producţie şi a dat nr. 4 şi o turbosuflantă cu
Este o alcătuire seculară, indicaţii preţioase vizind turbină de 12 MW,. Aşa
lentă, clădită pe inechitate, Cu fiecare zi care trece din acest an — al treilea organizarea * mai bună a cest an, furnizor de ener­ am ajuns să asigurăm, prin
pe exploatare, brutalitate al cincinalului calităţii şi eficienţei — oamenii mun­ muncii Şi obţinerea unor gic — ne-a spus ing. Vir- forţe proprii, la această
cii din unităţile miniere ale Văii Jiului extrag tot rezultate superioare. - -gil MOroşan, şeful secţiei oră aproximativ 50 la sută
mai mult cărbune peste prevederile de plan. în acest Am urmărit, acum, la ni- centrale electrice si termi­ din nevoile dc energie ale
fel răspund minerii îndemnurilor adresate de secreta­ ceputul celui de-al treilea ce (C.E.T.). combinatului.
rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, an al actualului cincinal, Acest angajament reflec­ — Celelalte 50 do pro­
de a spori necontenit producţia de cărbune energetic modul în care comuniştii, tă posibilităţile de care cente ?
şi cocsificabii pentru nevoile economiei naţionale, sar­ ceilalţi oameni ai muncii dispun oamenii muncii de — Vor putea fi acoperite
cinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului. din combinat acţionează aici pentru înfăptuirea in pînă în decembrie. In luna
Prcgătindu-şi temeinic producţia pe acest an, spre pentru traducerea în viaţă practică a acestui dezide­ februarie vom termina
exemplu, harnicul colectiv de la întreprinderea mi­ a uneia dintre cerinţele de rat. Aşa am aflat că de la montajul la cel de-al doi­
nieră Petrila, printr-o bună mobilizare a lucrătorilor maximă necesitate''formu­ data vizitei de lucru a se­ lea grup de la C.E.T. 2.
din toate abatajele, a reuşit să-şi depăşească frecvent late de tovarăşul Nicolae cretarului general al parti­ Pentru a-1 pune în func­
sarcinile zilnice de pian extrăgînd în plus, de Ia în­ Ceauşescu: balanţa energe­ dului la C.S.V. Călan şi ţiune ne mai trebuie fur­
ceputul anului, 1 667 tone cărbune. De asemenea, mi­ tică a combinatului să se . • &T.. niturile la cazanul nr. 5,
nerii de la Cariera „Cîmpu iul Neag“, folosind la ca­ închidă, la finele anului pînă aciffn, sporul de ener­ pentru a căror livrare mai
pacitate utilajele din dotare, crescînd continuu ran­ 83, pe consum propriu, gie înregistrează valori ce urgentă facem apel la tn-
depăşesc 43 la sută — e-
damentele de extracţie, au livrat suplimentar sarci­ ceea ce înseamnă, altfel MIRCEA DIACONU
nilor de plan pe acest an mai mult de 2 000 tone spus, ca întregul necesar nergie electrică şi 25 la
sută — energie termică.
cărbune. de energie electrică şi ter­
mică să fie asigurat cu — în ce direcţii priori- (Continuare »n oag o 2 a)
Cupla cu pulbere metalică
Una dintre ultimele nou­ tru de bază, la care ne re­ duce efortul electromotoru­
tăţi de ordin tehnic ale in­ vin sarcini deosebit de mo­ lui la pornirea morii cu cior
ginerului Fior ea Bereş, di­ bilizatoare, trasate de către cane. A lost aplicată şi tes­
rectorul adjunct tehnic de secretarul general qI parti­ tată cu toarte bune rezul­
la Întreprinderea electrocen- dului, tovarăşul Nicolae tate la una dintre mori, iar
trale Deva este cupla cu Ceauşescu, subliniate cu in prezent este in curs de
pulbere metalică. Care este pregnanţă şi in documen­ generalizare la toate motoa­
rolul acestei cuple, ce a- tele de inestimabilă valoa­ rele celor 37 de mori.
vantaje aduce Centralei re teoretică şi practică a- - Ce avantaje rezultă
termoelectrice Mintia ? — doptate de Conferinţa Na­ prin folosirea ei ?
am aliat de la autorul' ei: — După citeva calcule es­
ţională a partidului. Milioa­
— Ideea concepşrii şi ne de kilowaţi-oră nu se timative, anual centrala
realizării unui dispozitiv ca- produceau din acest motiv. termoelectrică de la Min­
■re să reducă suprasolicita­ tia îşi va reduce cheltuie­
— Ceea ce, in actuala
rea electromotorului in re­ conjunctură economică, lile de producţie cu cel pu­
gimul de porriire a morii ţin 500 000 lei (numai roto­
cu ciocane mă preocupă cind.fiecare kilowatt trebuie rul unui asemenea , motor
gospodărit şi folosit cit mai
de multă vreme. Din cauza ars costă circa 120 000 lei).
suprasolicitării se iveau de­ eficient, ar fi contat enorm. Vor rezulta, de asemenea,
se defecţiuni la electromo­ Dar a apărut cupla cu pul- mari’ economii de materiale
b'ere metalică... deficitare pe economie. Cel
toare, iar anual circa 4-5
motoare de 630 KW, utili­ - Cupla propriu-zisă este mai niare avantaj constă
zate ia acţionarea morilor, realizată in atelierul meca­ insă in laptul că producţia
ardeau. Rău era că toate nic al termocentralei, iar de energie electrică reali­
pulberea o asigurăm de la zată pe bază de cărbune
aceste defecţiuni se răslrin-
geau in mod direct asupra I.R.E.M.O.A.S. Bucureşti. Este nu va mai ti afectată din
producţiei de energie elec­ un dispozitiv nici prea sim­ acest motiv.
Din noua arhitectură ur­ trică realizată pe bază de plu, dar nici extrem de com­ C.S.H. — atelierul mecanic. 2. Comunistul Nicolae Szabo
banistică a municipiului cărbune — indicatorul nos­ plicat. Are rolul de a re­ B. LIVIU esle un frezor caro execuţi lucrări de bună calitate.
Deva. Foto : VIRGII. ONOIU