Page 34 - Drumul_socialismului_1983_01

paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

HiDtirîrile Gooferin ţei Naţionale a parti dului - program concret

de munci şl luţ ifă pentru progresul neîntreruj ut al pi strlei 11,00 Telex
11,05 Ecran di
venturile
că (I)
11,50 Argcşule
— cinte<
Subdezvota si vechea ori line economică- Eforturile colectivului confu gate spre 12,15 Paşi de
populare
"i
12,45 Muzică
mentală
Siâ presiunea schimbării inexorabile înfăptuirea ritmică a prodiicţiei fizice 13.00 Închidere
Iui
16.00 Telex
16,05 Ecran dc
(Urmare din pag. 1) La atelierul de dale mo- de la şlefuit. Pentru că nu 16,30 Studioul
(Urmate din pag. 1) rilor în curs de dezvoltare tuale de acordare a credi­ zaicate am discutat cu for- au fost dale maturizate 17,50 1001 de s
de către ţările bogate re­ telor, cu dobînzi înalte, a- matoarea Didina Lung. O (după presare dalele stau 18,00 închidere*
lui
prezintă o obligaţie mate­ vînd un pronunţat caracter producţiei, la ridicarea muncitoare conştiincioasă, 8 zile pentru cimentare) 20,00 Telejurnal
rială şi morală, căreia i-a descurajator. Pornind de randamentelor de lucru ? care de 14 ani lucrează s-a pierdut mult timp, s-au 20,20 Actualitati
c o n d i ţ i i , socialismul — dat naştere îndelungata la această realitate ţara — Creşterea răspunderii numai la presă. adunat restanţe care cu si­ 20,35 Omenirea
societatea oamenilor mun­ exploatare imperialist-colo- noastră consideră că un rol personale a muncitorilor, — Cum aţi încheiat pri­ guranţă vor fi recuperate mul dccal:
cii, pentru ei înşişi — a nialistă şi care acum tre­ important în soluţionarea de asemenea, încărcarea la ma decadă ? de colectivul nostru. sccinţă a
peria:.„te
deschis altă perspectivă e- buie plătită ; nicidecum nu rezonabilă a problematicii capacitate a gaterelor, a — Deşi presa mare este Eforturile colectivului de 20,55 Partid, coi
celorlalte maşini din dota­
voluţiei naţiunilor şi po­ este vorba de un act dc ar avea colaborarea mai rea atelierelor. Spre exem­ în reparaţie, noi ne-am muncă de la „Marmura" bit. Emisii
tece şi vei
poarelor, perspectiva dez­ caritate, de binefacere — activă a ţărilor în curs de plu, la gatere, pentru a se mobilizat forţele şi cu un Simeria sînt îndreptate tice
voltării libere, independen­ cum este adesea privită dezvoltare, care să deter­ obţine un avans maxim la singur utilaj în funcţiune spre îndeplinirea ritmică a 21,10 Serial ştiii
te şi suverane, în care oa­ problema în cercurile im­ mine, în cele din urmă, a- am realizat în plus, faţă sarcinilor de plan, decadă pul uman"
menii să sc bucure de ceea perialiste. Problematica nularea completă a dato­ tăiere se urmăreşte evolu­ de sarcinile pe această pe­ cu decadă, spre soluţiona­ 21,30 Meridianch
22,00 Telejurnal.
ce geniul uman a creat primeşte dimensiuni şi ac­ riilor acestora faţă de ţă­ ţia activităţii pe fiecare rioadă, 100 mp dale. A rea tuturor problemelor
de-a lungul mileniilor. Iar cente noi, atît în prezent rile bogate, la limitarea utilaj. Notaţi vă rog, şi fost greu, dar ne-am dat nerezolvate încă, care, în- {SF~°<<££ttiâ3l
România se află în avan­ cît şi în perspectivă, am­ dobînzilor şi amplificarea cîţiva dintre cei mai har­ tot interesul, am lucrat tr-un fel sau altul condi­ |?ADI4
postul acestui front greu. plificată pînă la stări acu­ sprijinului vizat. în solu­ nici muncitori: Octavian chiar şi duminica, nu ţionează producţia, spre
Dobrişan, Ioan Bartok, (tă-
în legătură cu aceasta, te, de actuala criză econo­ ţionarea acestor probleme ietori-şlefuitori), Elena Trif, ne-am lăsat. Restanţa pe creşterea eficienţei econo- BUCUREŞTI I
secretarul general al parti­ mică mondială. Dat fiind un rol mai mare trebuie Terezia Bici, Maria Furcă, atelier se datorează celor inice a- activităţii, prestate. dioprogramul di)
dului, tovarăşul Nicolae faptul că subdezvoltarea să-l aibă şi O.N.U., chema­ (formatori dale), Magdale- La ordinea zilei
Ceauşescu, remarca: „Exis­ are proporţiile a două tă să elaboreze norme ca­ na Popa, Septimiu Cosma tură; 7,00 Radio
presei;
Revista
tenţa Ia un pol a ţărilor treimi din omenire, stabi­ re să faciliteze creşterea (formatori abrazive), Ale­ Pregătirea temeinică a recoltelor rul melodiilor; !
bogate şi la altul a ţărilor lizarea creşterii economice sprijinului acordat ţărilor xandru Bala (gaterist) şi de ştiri; 9,05 IC
ascultătorilor;
sărace este rezultatul poli­ mondiale este de neconce­ slab dezvoltate. alţii. anului 1983—preocupare de ştiri; 10,05 Jo
ticii imperialiste, colonia­ put fără lichidarea supor­ lare; 10,15 Muzi
10,30 Armonii c(
liste. Lichidarea domina­ tului subdezvoltării. Buletin de ştiri;
ţiei coloniale ca stare con­ în acelaşi grad de acui­ „la zi“ a lucrătorilor ogoarelor tem copiii Soare
stituie numai o parte a tate se află şi raportul din­ Publicitate; 12,00
ştiri;
12,05
Din
procesului decolonizării". tre subdezvoltare şi in­ în aceste zile, puternic In ce priveşte repararea folclorului; 12,1
mobilizaţi de sarcinile tra­ tractoarelor şi maşinilor a- tehnico-ştiinţific;
De aceea, este necesar să staurarea unei noi ordini vanpremiera radi»
se acţioneze în continuare economice, pe de o parte sate oamenilor muncii din gricole, activitatea a fost De la 1 la 3; 15,C
de
tovarăşul
agricultură
concentrată în două punc­
pentru o soluţie deplină şi problematica dezarmării, Nicolae Ceauşescu la re­ te: la atelierele din Orăş­ nivers 20; 16,00 I
ştiri; 16,05 Cinte«
care să ducă la lichidarea pe de alta. Referindu-se la centa Conferinţă Naţională tie şi din Bîrcea (unde se copii; 16,20 Sfatu
subdezvoltării, la accelera­ acest raport, t o v a r ă ş u l a partidului, lucrătorii în­ execută reparaţiile mai lui; 16,25 Muzică
Iară; 16,40 Coordo
rea progresului economico- Nicolae Ceauşescu, subli­ treprinderii agricole de stat pretenţioase). Celelalte re­ nornice; 17,00 -B
social al ţărilor sărace, la niază : „Oprirea cursei Simeria acţionează în cîte- paraţii, mai uşoare, se e- ştiri; 17,05 i,a«
1983; 17,30 Te
instaurarea unei noi or­ înarmărilor, trecerea la re­ va direcţii principale, de­ xecută in cadrul fermelor. cint, patria mea
spre care ne vorbeşte to­ Colectivele celor două ate­ gram muzical; li
dini economice internaţio­ ducerea cheltuielilor mili­ varăşul Georgel Răiean, liere au fost întărite cu serii; 19,45 Rad
nale, bazată pe echitate, tare ar crea condiţii pen­ 20,00 Radiocenaclu
directorul unităţii. mecanici şi mecanizatori de
pe schimburi economice tru a se aloca mijloacele — Ne preocupă îmbună­ la toate fermele, iar cadre­ zi intr-o oră; 23,(
rii muzicale; 23,30-
reciproc avantajoase, asi- necesare, financiare şi ma­ tăţirea fertilităţii pămîntu- le tehnice coordonează şi stop muzical.
gurîndu-se ţărilor în curs teriale, în vederea soluţio­ lui, revizuirea şi repararea urmăresc îndeaproape des­
de dezvoltare accesul, în nării problemelor grav,e*« tractoarelor şi maşinilor a- făşurarea lucrărilor, cali­
condiţii avantajoase, la legate de situaţia ţărilor^ gi icole ce vor fi folosite în tatea reparaţiilor. Pînă a- CaMEEWia
tehnologiile moderne. sărace". Tot in legătură eu campania de primăvară, e- cum, activitatea se inea-
liminarea apei pe unele drează în graficul întoc­ DEVA: PapilJon
Din punctul de vedere această problematică agi-“ terenuri supuse inundaţii­ mit. le I-1I (Patria) ;TJ3
al României, sprijinirea ţă­ plă sc află modalităţile ac­ vecin Sam — si
lor sau revărsărilor. O altă lucrare ce se bucu­ (Arta) ; IIUNEDOd
Deci, nici la l.A.S. Sime­ ră de multă atenţie este spunea Buldozen
ria, ca de altfel nici la ce­ decolmatarea canalelor şi riile I-1I (Flăcări
lelalte unităţi agricole din şanţurilor pentru a permi­ saltimbanc la < r ’i
(Sidcrurgislul);
judeţul nostru, iarna nu te evacuarea apelor dc pe fantastici (Arta);
Din consumator, furnizor de este — nici nu poate fi — terenurile cultivabiier In seriile 1-11 (Unire
ŞANl; Lanţul amil
un anotimp al lipsei de ac­
I.B.M. Secţia umbrele Brajl. Comunistul Ioan Faur tivitate pe ogoare. Faptul paralel, se sapă canale şi patru steaguri (:
este sculer ntalriţer şi se afirmă ca un foarte bun mese­ acesta este cit se poate de şanţuri pe locurile unde brie); LUPENI:
energie electrică! riaş. Foto : VIRGIL ONOIU firesc dacă ţinem seama de bălteşte apa în mod obiş­ din Ursa Mare (i
VULCAN:
Cine
i
nuit, după precipitaţii mai
necesitatea preocupărilor abundente. Asemenea lu­ lasă (Luceafărul);
(Mini
Bonner
fiul
(Urmare din pag. 1) şi de calitate, desfăşurăm Priîifr-o evidenţă strictă pe fiecare continue pentru sporirea crări sînt în desfăşurare la RICANI: Răsunete
pămintului,
discuţii individuale, îmbu­ rodniciei corespunzătoare pre­ a fermele din Peştişu Mic, lui (Retezatul);
gătirea
Ziua de naştere a
nătăţim propaganda vizua­ maşină—realizări importante, recoltelor ce se vor realiza Orăştie şi Iiăşdat. Sînt or­ năr varşovian (St
lă, pregătim minuţios adu­ ganizate acţiuni de cură­ şie); GURABARZ.
treprinderea „V u 1 c a n“ nările generale de partid, cheltuieli cît mai reduse în anul în curs. Dar să ţare a păşunilor şi fineţe- reţea tatălui meu
rul); ORĂŞTIE:
Bucureşti. De asemenea, sindicat şi U.T.C. în ace­ punctăm, pe scurt, ce s-a lor de arbuşti şi spini, pen­ — seriile I-II (Palt
facem apel şi la întreprin­ laşi timp am procedat la Colectivul Autobazei de atelierul din Brad al în­ făcut concret pînă acum. tru a creşte producţia de beşte-fe Încet (l
derea de maşini grele Bucu­ constituirea a două colec­ transporturi din Haţeg a treprinderii (sperăm ca în în ce priveşte sporirea fer­ furaje şi de iarbă. Ţinînd GECAGIU-BAI :
reşti (pentru livrarea la tive, specializate în lucrări reuşit să încheie cu rezul­ curînd să avem propriul tilităţii solului au fost seama de cele consemna­ Billy (Casa de
HAŢEG: Unde eşti
timp a subansamblelor pen­ de reparaţii, conduse de tate bune anul 1982, nive­ nostru atelier). Valoarea a- transportate şi împrăştiate te, se poate afirma că la te ? (Dacia); Blid
tru turbinele ASL-12) şi doi tineri ingineri: Szeche- lul veniturilor ridieîndu-se cestor recondiţionări solici­ pe ogoarele ce vor fi se­ l.A.S. Simeria se acţionea­ şina zburătoare;
la „Aversa" (pentru pom­ ly Carol şi Herman Ri- la peste 6,5 milioane lei. în tate de autobaza noastră mănate în primăvară 17 500 ză cu răspundere, în spi­ Regina din Tîrno'
de cultură); S
pele de alimentare a caza - chard. Datorită priceperii, acelaşi timp, productivita­ reprezintă circa 700 000 lei. tone îngrăşăminte organi­ ritul ideilor şi orientărilor înainte de zbor (r
nelor tip T.T. 125). Odată pregătirii profesionale te­ tea muncii a crescut cu Acordăm apoi o deosebită ce, iar acţiunea continuă cuprinse în Raportul pre­ GITELARI: Vidra
rezolvate aceste probleme, meinice a celor ce com­ 4 976 lei/lucrător, iar chel­ atenţie controlului şi îngri­ pînă la acoperirea unei zentat de tovarăşul Nicolae (Min crul).
stă în puterea noastră ca pun aceste colective — şi tuielile au fost reduse cu jirii zilnice a autovehicu­ suprafeţe de 600 ha. Cele Ceauşescu la Conferinţa
bune
s-au
mai
rezultate
sfirşitul acestui an să în­ aş dori să-i amintesc aici 3 la sută faţă de plan. lelor, efectuăm la timp re­ înregistrat ia fermele din Naţională a partidului şi
scrie combinatul nostru în pe comuniştii Bertuş Eme- Ne-am interesat fireşte, viziile tehnice. Aşa că, ma­ în cuvîntarea rostită la re­ l»RONOEX.
Romos
şi
rîndul furnizorilor de ener­ ric, Ioan Stăneioiu, Cornel care este cheia acestor suc­ joritatea oamenilor noştri Orăştie, la Complexul Aurel centa Plenară lărgită a
de
Vlaicu,
gie electrică • în sistemul Vişoi, Dominic Opriţescu, cese. Contabilul şef al au­ s-au deprins să fie Jsuni Consiliului Naţional al A- Rezultatele trager
naţional. Traian Horvath, Cornel tobazei, Solomon Arion, gospodari" . vaci de la Bîrcea. Ferma griculturii, Industriei Ali­ 12 ianuarie 1983 :
nr. 4 Orăştie, de pildă, a
Extr. I : 6,
— Putem îndeplini aceas­ Cozmescu, Bolog Ioan-Fran- ne-a spus între altele: „Noi în întrecerea socialistă îngrăşat cu gunoi de grajd mentare, Silviculturii şi 8, 32 : 31
tă sarcină — intervine Ion cisc ş.a. — am ajuns să nu conducem o evidenţă stric­ s-a remarcat colectivul co­ toată suprafaţa ce va fi Gospodăririi Apelor, pen­ Extr. a H-a : 38.
Trocan, secretarul comite­ mai solicităm intervenţia tă pe fiecare maşină. E loanei a IlI-a, condusă de cultivată cu cartofi, iar tru ca recolta anului aces­ 35, 14. 19.
tului de partid de la secţia unităţii specializate în exe­ vorba de o evidenţă a chel­ Vaier Merian, care pînă complexul de la Bîrcea în­ ta să fie cît mai mult spo­ lei. Fond de ciştiguri:
C.E.T. Oamenii care lucrea­ tuielilor şi veniturilor, să la această oră ocupă locul treaga suprafaţă destinată rită.
reparaţiilor.
cutarea
Este
ză aici, cei 185 de comu­ un exemplu care demon­ ştim precis unde trebuie I în întrecerea socialistă. sfeclei \furajere. TRAIAN BONDOR
nişti, prin tot ceea ce fac să acţionăm. Pentru că, de De asemenea, cuvinte de
demonstrează concret mo­ strează faptul că oamenii J ce să n-o spunem, nu toţi laudă se cuvin şi lui Con­
dul în care au înţeles să muncii din secţia noastră, conducătorii auto sînt buni stantin Casa, Kiss Andrei,
îndeplinească indicaţia se­ avîndu-i *’ permanent în gospodari. Această eviden­ Ioan Miheţ, Victor Zeiconi, Succese de seamă Timpul proba)
cretarului general al parti­ frunte pe comunişti, acţio­ ţă se dovedeşte foarte uti­ Romulus Turcu, Ionel Ba- ziua dc 13 ianua
se
rnenţ
Vremea
dului. Aşa cum amintea nează cu pricepere şi dă­ lă. Este oglinda activităţii sarabă, mecanicilor Ion Lo- Cooperativa de produc­ ferinţa Naţională a P.C.R., cu cerul variabil,
tovarăşul ing. Virgil Moro- ruire pentru a da' viaţă, în fiecăruia. Şi, se înţelege, toroşan şi Rusalin Iuga. ţie, achiziţii şi desfacerea întregul colectiv acţio­ vor semnala burr
şan, secţia noastră se ex­ cel mai scurt timp, indica­ pentru a lua măsuri la Datorită muncii lor şi a ce­ mărfurilor din Şoimuş a nează hotărît ca şi in a- Vîntul va sufli
moderat din sud-%
tinde mereu. Avem ţleci ţiei secretarului general al timp, în cunoştinţă de cau­ lorlalţi oameni ai muncii încheiat anul 1982 cu cest an să obţină rezul­ peraturiie minimi
mereu oameni noi. Pentru ză. Noi am mizat şi mizăm din unitate, Autobaza din rezultate lăudabile : la tate de prestigiu. Realiză­ cuprinse între mbr
ca aCeştia să-şi cunoască partidului, aceea potrivit pe participarea cît mai ac­ Haţeg speră să obţină pen­ desfacerea mărfurilor pla­ rile din prima decadă sînt grad, iar cele mas
sarcinile, cele opt birouri \ căreia stă în puterea oa- tivă a fiecărui om la rea­ tru rezultatele dobîndite a- nul a fost realizat în edificatoare în acest sens : G şi 9 grade. Tem
şi
mtneaţa
sea
ale organizaţiilor de bază menilor muncii din combi­ lizarea planului, la condu­ nul trecut, un loc fruntaş proporţie de 101 la sută, la desfacerea în numai semnala ceaţă.
la prestări servicii — 101 10 zile din ianuarie s-a
munte,
vren
La
desfăşoară o muncă poli­ natul siderurgic Călan ca cerea unităţii, la gospodări­ în întrecerea socialistă des­ la sută, iar la achiziţii — realizat planul aferent în­ caldă eu cerul n
făşurată
autobazele
intre
tică permanentă. prin eforturi susţinute să rea chibzuită şi responsa­ din judeţul nostru. în a- 163 la sută. tregii luni, iar la achizi­ cădea ninsori sla)
— în ce constă aceasta ? ajungem, încă din acest an, bilă a maşinilor şi com­ eelaşi timp, acest colectiv însufleţit de sarcinile ţii şi prestări s-au înde­ va sufla moderat,
sificărl de 50—60
— Un singur exemplu: să utilizăm în procesele de bustibililor. Am luat tot­ este hotărît ca în anul reieşite din Raportul pre­ plinit 60 la sută din pre­ vest şl nord-ves
pentru rezolvarea proble­ producţie numai energie odată măsuri concrete pen­ 1983 să obţină rezultate şi zentat de secretarul gene­ vederile pe aceeaşi pe­ semnala ceaţă cu
mei reparaţiilor, adică pen­ produsă aici, în cadrul u- tru recondiţionarea piese­ mai bune. ra! al partidului la Con­ rioadă. de chiciură. (H
de serviciu: A. Pi
tru realizarea lor la timp nitălii. lor şi subansamblelor, la VASILE PÂTAN