Page 36 - Drumul_socialismului_1983_01

r-îf* DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 829 • JOI, 13 IANUARIE 1983

Din ţările socialiste Potrivit datelor prelimi­ faţă de anul precedent. Din
nare, industria extractivă porturile poloneze — ara­
minieră din R.P. Polonă a tă agenţia PAP — au fost chiar, ei cer să beneficieze
MOSCOVA 12 (Agerpres). mente de automatizare, in­ extras, în perioada . de re­ exportate, în 1982, 29 mi­ de aceleaşi avantaje fisca­
— în vederea utilizării pe formează agenţia CTK. în ferinţă, 189,3 milioane tone lioane tone cărbune, cu 16 le ca şi pictorii. Numai că
scară cît mai largă a sur­ timp ce instalaţii asemănă­ cărbune, extracţia medie milioane tone mal mult de- demersurile lor juridice au
selor alternative de ener­ toare, importate din ţări­ zilnică marcînd o creştere cît în anul precedent. fost zadarnice : tribunalul
gie, în zona Caucazului de le capitaliste dezvoltate, din Copenhaga - relatea­
nord din Uniunea Sovieti­ costă aproximativ 10 mi­ ză publicaţia „Tagesspie-
că, a început construcţia u- lioane coroane-valută, in­ gel“ — a respins acţiunea
nei centrale care va valo­ stalaţii autohtone — în Mase largi de oameni celor 25 de artişti-aspiranţi,
rifica energia termică din componenţa cărora intră în RECORD... care au trebuit să se mul­
adîncul pămîntului. Pro­ majoritate piese produse în La Groningen, in Olanda, ţumească deocamdată cu
iectanţii au pornit de la Cehoslovacia — costă nu­ afectaţi de şomaj 60 de tineri au luat hotări- titlul de „neinţeleşi".
constatarea că, în zona mai aproximativ 3,5 mi­ rea de a rula cea mai lungă PENTRU TOATE
respectivă, cu fiecare kilo­ lioane coroane. DUBLIN 12 (Agerpres). VIENA 12 (Agerpres). — ţigaretă din lume. Pentru GUSTURILE \
metru de adîncime tempe­ ★ — Potrivit datelor Direcţiei Ministrul austriac pentru aceasta, ei au utilizat 350
ratura creşte în puţul forat Centrale de Statistică, pu­ problemele sociale, Alfred de pachete de hirtie pen­
cu 40 de grade Celsius. VARŞOVIA 12 (Ager­ tru ţigarete, 10 cutii de tu­ Andy Schmidt, din ora­
pres). — în 1982, exportu­ blicate la Dublin, în Repu­ Dallinger, a făcut cunoscut tun şi... o livră de haşiş. Ţi­ şul american Piltsburgh, işi
★ rile poloneze au sporit In- blica Irlanda şomau, la că, în 1982, în Austria au gareta confecţionată de cei ciştigă existenţa scriind de­
PRAGA 12 (Agerpres). tr-un ritm mai rapid faţă sfîrşitul anului trecut, şomat în medie 105 346 de 60 de olandezi măsoară claraţii de dragoste pentru
— Specialiştii cehoslovaci de creşterea producţiei, co­ 180 000 persoane. Aproape persoane, ceea ce cores­ peste cinci metri in lungi­ clienţii care-i solicită servi­
ciile. Preţul: 25 de dolari
au realizat sistemul Py-2- merţul exterior, începînd, o treime dintre aceştia erau punde unei rate anuale a me. Nu am aflat insă ce scrisoarea de 400 de cu­
părere a avut poliţia olan­
LSI destinat controlului treptat, să joace un rol tot tineri între 20 şi 25 de ani. şomajului de 2,67 la sută. deză in legătură cu haşişul vinte. Clientul - scrie zia­
Numai în luna decembrie In luna decembrie, această rul canadian ,,The Citizen“
0
bunei funcţionări a memo­ mal mare în viaţa econo­ pus ca ,,ingredient in ţi­
şi-au pierdut locurile de rată a fost de 4,5 la sută, - are libertatea să-şi a-
riilor electronice, micro­ mică a ţării — informează muncă aproape 10 000 de înregistrîndu-se 155 600 şo­ gară... leagă intre o scrisoare se­
procesoarelor şl altor ele­ agenţia PAP. persoane. meri. BIROCRAŢIA rioasă, visătoare, copilă­
MÂNINCA PĂDUREA rească, arzătoare etc.
s
guvernul partidelor de stin­ acord de principiu privind tind la luptă armată împo­ Miniştrii de externe ai ROBOTIZARE
gă. formarea unui nou guvern triva Nicaraguei şi la răs­ ţărilor ce fac parte din
de coaliţie, condus de fostul turnarea guvernului nica­ Piaţa comună folosesc două Japonezele îndeplinesc
B dar es salaam. - ministru al educaţiei, Vitor raguan". miliarde de coli de hirtie mai ales munci de birou,
Preşedintele Tanzaniei, Ju- Pereira Crespo, transmite pe an şi fac 60 milioane de pentru care nu sint plătite
lius Nyerere, a condamnat agenţia Reuter. Acordul s-a B SAN JOSE. - Ministrul fotocopii după diverse do­ din cale afară de bine. Ca
B P A R I S . - La Pa­ poziţia obstrucţionistă a realizat ca urmare a accep­ de interne costarican, Al- cumente. Aceasta implică să nu mai vorbim de fap­
ris au luat sfîrşit lu­ R.S.A. in problema accesului tării de către Centrul De­ fonso Carro, a anunţat că (fără a lua in calcul şi tul că femeile sint şi pri­
crările plenarei Comite­ la independenţă al Nami­ mocratic şi Social a for­ guvernul său a dispus o fotocopiile) tăierea a 13 000
tului Central al Partidului biei. Preşedintele Tanzaniei mulei guvernamentale pro­ nouă investigaţie pentru a de arbori şi costă 188 mi­ mele candidate la şomaj in
Comunist Francez, consa­ a calificat drept şantaj în­ puse de ceilalţi parteneri se depista dacă au loc pe lioane mărci vest-germane. Ţara Soarelui-Râsare. Mo­
crate examinării situaţiei cercările ţărilor occidentale de coaliţie - Partidul So­ teritoriul naţional acţiuni Datele de mai sus sint tivelor invocate pină acum
politice interne şi activită­ de a determina ţările afri­ cial Democrat şi Popular contrarevoluţionare la adre­ desprinse dintr-un raport în­ li s-a mai adăugat unul,
0
ţii partidului în vederea a- cane din „prima linie" de Monarhist. sa Republicii Nicaragua. tocmit de Edward Kellett- „ultramodern . Despre ce
legerilor pentru organele a nu maj acorda sprijin Directorul general al Gărzii bowman (Marea Britanie), este vorba ?
Sub pretextul ameliorării
locale ale puterii. In rapor­ luptei popoarelor din Afri­ B MANAGUA. - Guver­ Rurale din Costa Rica, col. deputat in Parlamentul condiţiilor de muncă ale
tul la plenară, prezentat de ca australă împotriva rămă­ nul nicaraguan a adresat Jose Benito Zeledon, a in­ vest-european. El propune funcţionarelor, patronii cîtor-
Paul Laurent, membru ai şiţelor colonialismului şi guvernului costarican o no­ format guvernul costarican reducerea consumului de va mari întreprinderi au de­
Biroului Politic, secretar ol rasismului. Condiţiile puse tă de protest împotriva fo­ despre activităţi anormale hirtie cu cel puţin o pătri­
C.C. al P.C.F., se sublinia­ de ţările occidentale pen­ losirii teritoriului Costa Ri- la frontiera cu Nicaragua, me, pentru a se salva... cis să introducă roboţi e-
ză că P.C.F. se pronunţă tru reglementarea proble­ câi pentru acţiuni orientate menţionînd că o patrulă a citeva mii de arbori şi 47 lectronici in birouri. Rezul­
pentru mobilizarea maselor mei namibiene urmăresc de împotriva Republicii Nica­ Gărzii Rurale a localizat în milioane de mărci vest-ger­ tatul î Nu in primul rind
muncitoare in vederea unor fapt protejarea Intereselor ragua. In notă se precizea­ această zonă un centru mane. uşurarea muncii, ci „uşura­
noi Iniţiative concrete, ca­ Occidentului in Namibia — ză, între altele, că de pe clandestin de pregătire mi­ rea" efectivului de funcţio­
nare cu 4,3 la sută. Să fi
re să permită înaintarea pe a precizat vorbitorul. teritoriul Costa Ricăi au lita ră. ARTIŞTI ' fost, oare, robotizarea de
calea ' insformârilor pre­ fost interceptate în ultime­ Un grup de 25 de da­ vreun ajutor ? Desigur, dar
conizate, in pofida activiză­ B LISABONA. - Principa­ le zile frecvenţele pe care nezi, specializaţi in tatuaj, nu funcţionarelor..., ci pa­
rii forţelor de dreapta, ca­ lele partide politice ale „A- emite staţia de televiziune reclamă in faţa tribunalului tronilor promotori ai „nou­
re ridică obstacole in ca­ lianţei Democratice" din Canal 2 din Managua, fi­ statutul de artişti. Mai mult lui".
lea politicii promovate de Portugalia au ajuns la un ind lansate „apeluri inci-
-----J
Foametea — o sfidare mondială, o consecinţă 2 000, precum şi propune­ voltare, subliniind din ale Nordului in relaţiile gocierile globale pentru în­
rile privind restructurarea punct de vedere teoretic şi sale cu Sudul. Marile ţări făptuirea noii ordini ali­
a inechităţii actualei ordini economice profundă a actualei ordini prin acţiune practică ne­ producătoare de grîne a- mentare internaţionale, im­
internaţionale economice internaţionale cesitatea reducerii chel­ buzează de poziţiile lor do­ pusă acum, mai mult sau
lansate la recenta Confe­ tuielilor pentru înarmări şi minante... Acesta este un mai puţin, de „giganţii grî-
„Criza alimentară este o dezvoltare ar trebui să rinţă Naţională a P.C.R. O folosirea fondurilor elibe­ subiect de discuţie în ne- nelor“. (,.Le Monde").
criză mondială atîta timp beneficieze, în condiţii op­ mare pondere în cadrul a- rate' în scopul dezvoltării.
cit ea afectează patru cin­ time, necămătăreştl, de a- cestui proces acordă Româ­ Cooperare esenţială
cimi din populaţia ţărilor jutoare pentru realizarea nia relaţiei dezarmare-dez- S. N.
în curs de dezvoltare" — unor programe de dezvol­ Cine oare va nega că lu­ înfometare. De fapt, prac­
declara, recent, la Roma, tare. De altfel, o serie de mea este una singură ? In tic, nimic nu s-a schimbat
secretarul general al F.A.O., state îri curs de dezvoltare DOSARELE „AGERPRES" ciuda contrastelor care e- între etapele Roma şi Novi
Edouard Saouma, atrăgînd încearcă să surmonteze a- xistă, afirmaţia rămine Sad in ce priveşte proble­
atenţia asupra gravităţii a- ceste dificultăţi şi să atin­ valabilă. An după an,- a- ma alimentaţiei în ţările
cestui fenomen cu mari gă obiectivul asigurării din Situaţia alimentară mondială vertismentele repetate vor­ sărace. Dimpotrivă, se poa­
implicaţii politice şi socia­ producţie internă a cerin­ besc despre disparităţile te­ te spune că situaţia ali­
le. La reuniunea FA..O. — ţelor de produse alimenta­ Ţările industrializate ţine progrese. Se intenţio­ ribile în ce priveşte apro­ mentară din ţările in curs
unde a fost făcută această re pentru consumul popu­ sint răspunzătoare pentru nează să se creeze aseme­ vizionarea cu alimente a de dezvoltare s-a deterio­
declaraţie —, precum şi în laţiei proprii. situaţia alimentară precară nea stocuri tocmai în zo­ populaţiei lumii şi despre rat in prezent, în special
alte forumuri internaţio­ Recomandările F. A. O. din cea mai mare parte a nele vulnerabile din punct consecinţele deplorabile şi in Africa, unde un ritm
nale, s-a subliniat cu cea merg tocmai în această di­ ţărilor în curs de dezvol­ de vedere alimentar, cum tactice ale foametei şi să­ negativ al creşterii econo­
mai mare răspundere că recţie, adică pe acea linie tare. Aprovizionarea cu a- ar fi Sahelul. Ar putea fi răciei. Aceste apeluri se fac mice, raportat la producţia
foametea, malnutriţia re­ care să conducă la utiliza­ limente pe plan mondial, creată în acest fel o bază însă în zadar, deoarece si­ de alimente pe cap de lo­
prezintă un „scandal" pen­ rea întregului potenţial al măsurată în calorii, depă­ de rezervă de circa 12 mi­ tuaţia rămine profund ne­ cuitor, a . înrăutăţit situaţia
în ultimii 15 ani. Se resim­
tru omenirea ajunsă în Terrei de a-şi hrăni fiii săi şeşte, în prezent, cu 10 la lioane tone. Un asemenea schimbată. La prima con­ te o lipsă cronică de ali­
pragul mileniului al III-lea. şi de a se elimina „ruşi­ sută cerinţele generale de stoc, apreciază oficialităţi ferinţă mondială alimenta­ mente pe piaţă, stocurile
„Trebuie eliminată sfida­ nea acestui secol", care se consum. în primăvara a- ale Consiliului, ar contri­ ră, care a avut loc la Ro­ au atins nivelurile minime
rea foametei", se arăta în cheamă moartea a aproape nului 1982 stocurile de ce­ bui şi la stabilizarea pre­ ma, in 1974, reprezentanţii alarmante şi preţurile bu­
a 133 ţări şi observatori
„Declaraţia de la Roma a- 40 000 de copii zilnic din reale asigurau circa 18 la ţurilor alimentare. Dar din partea a 165 organiza­ nurilor alimentare au cres­
supra foametei", subliniin- cauza foametei şi subnutri­ sută din consumul minim Washingtonul apreciază că ţii internaţionale au în­ cut de la o zi la alta. A-
du-se că obiectivul fixat ţiei. anual. în ciuda acestei si­ această schemă ar viola cercat împreună să studie­ ceste împrejurări deplora­
•— eradicarea acestui feno­ în concepţia României tuaţii generale, în prezent, mult lăudata lege a pieţei. ze problema lipsei cronice bile au devenit .de bună
men pînă in anul. 2 000 — socialiste, a preşedintelui circa 100 milioane de „să­ Lupta împotriva foame­ de bunuri alimentare. S-a seamă un motiv de îngri­
este nu numai dezirabil, Nicolae Ceauşescu, proble­ raci absoluţi" sînt expuşi tei nu înregistrează, desi­ exprimat atunci speranţa jorare. In ciuda diversită­
ci chiar posibil dacă se va ma agriculturii şi indus­ foametei. Această uriaşă şi gur, numai insuccese. Ideea că prin eforturi comune ţii, lumea modernă are da­
ţine seamă de faptul că triei alimentare, eradicarea tragică discrepanţă dintre strategiilor alimentare na­ omenirea ar putea să re­ toria să rezolve probleme­
omenirea iroseşte pentru foametei şl sărăciei în lu­ Nord şi Sud pune în evi­ ţionale se răspîndeşte tot zolve, pină in 1985 cel mai le alimentare împreună, să
înarmări 650 miliarde de me nu pot fi soluţionate denţă problema repartiză­ mai mult. Circa 30 de ţări tîrziu, coşmarul foametei coopereze şi să asigure mi­
dolari. Lipseşte doar voin­ decît în condiţiile intensi­ rii bunurilor alimentare pe în curs de dezvoltare au şi al sărăciei. La a 7-a se­ nimul necesar pentru su­
ţa politică necesară pentru ficării eforturilor către o plan mondial. Se constată, formulat astfel de planuri siune a Consiliului Alimen­ pravieţuirea fiinţelor uma­
atingerea acestui obiectiv. nouă ordine economică in­ totodată, că mai mult de şi altele elaborează progra­ tar Mondial care a avut ne. Această datorie impli­
Dar pentru aceasta ar tre­ ternaţională. în acest sens jumătate din comerţul mele lor în aceeaşi direc­ loc anul trecut la Novi că toate statele şi naţiuni­
bui să dispară inechităţile s-a bucurat de o mare au­ mondial cu cereale se rea­ ţie. Sad, în Iugoslavia, acest le fără excepţie, indiferent
din relaţiile economice din­ dienţă ansamblul de pro­ lizează între un grup mic Produsele agricole şi ali­ termen a fost amînat pînă de mărime „au stadiul lor
tre state, să fie eliminat puneri ale României pri­ de state. mentare reprezintă, fără în anul 2 000. Cu acea oca­ de dezvoltare. Omenirea
protecţionismul - comercial, vind asigurarea unei creş­ Eforturile întreprinse de îndoială — împreună cu zie s-a subliniat că omeni­ trebuie să susţină acest e-
care îngrădeşte schimburi­ teri mai rapide a econo­ Consiliul Alimentar Mon­ problema creditelor şi a fi­ rea este încă departe de a fort. („Politika" — Belgrad).
le cu ţările in curs dez­ miei ţărilor sărace pină în dial de a crea un stoc ali­ nanţelor — una dintre cele atinge pragul în care să
voltare. Ţările îh curs de 1990 şi apoi pînă în anul mentar au înregistrat pu- mai formidabile „arme" nu se mai vorbească de (Agerpres).
COLEGIUL OE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Păţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr. 35.
Telefoane 11270 11585.12157 Telex i 72288. 78 lei; anual— 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARi'1 Tip'-'crsfia Deva. str 23 August, nr 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şf difuzorll voluntari ii
din întreprinderi şl Instituţii