Page 9 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 9
‘ ^Vj6l3
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întors în Capitală,
de la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ
ai statelor participante la Tratatul de ta Varşovia
T o v a r ă ş u l Nicolae C.C. al P.C.R., prim-minis- nu, membru supleant al
Ceauşescu, secretar general tru al guvernului, Miu Do- Comitetului Politic Execu
al Partidului Comunist Ro brescu, membru supleant tiv al C.C. al P.C.R., minis
mân, preşedintele Republi al Comitetului Politic E- trul apărării naţionale.
cii Socialiste România, s-a xecutiv, secretar al C.C. al La sosire, pe aeroportul
înapoiat, miercuri seara, P.C.R., . Ştefan Andrei, Otopeni, tovarăşul Nicolae
în Capitală, venind de la membru supleant al Comi Ceauşescu a fost întîmpi-
Praga, unde a luat parte tetului Politic Executiv al nâl de tovarăşa Elena
la Consfătuirea Comitetu C.C. al P.C.R., ministrul a- Ceauşescu, de alţi tovarăşi
lui Politic Consultativ al facerilor externe, general din conducerea dc partid
statelor participante la colonel Constantin Oltca- şi de stat.
Tratatul de la Varşovia.
Anul XXXV, nr. 7 823 JOI, 6 IANUARIE 1983 4 pagini - 50 bani PLECAREA DIN PRAGA
T o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu a fost însoţit de PRAGA 5 (Agerpres). Român, preşedintele Repu
x tovarăşii Constantin Dăscă- — T o v a r ă ş u l Nicolae blicii Socialiste România,
Ideile şi orientările cuprinse în Raportul tovarăşului lescu, membru al Comite Ceauşescu, secretar gene
tului Politic Executiv al ral al Partidului Comunist {Continuare în pag. a 4-a)
Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului —
generatoare de acţiune revoluţionară în toate domeniile ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PATRIOTICĂ PENTRU
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENERGIEI ELECTRICE !
Perfecţionarea continuă a democraţiei
Măsuri concrete, generatoare
socialiste - factor de participare efectivă
de economii
a maselor la conducerea societăţii Preocupările pentnl re evitare a risipei de energie minarea funcţionării în gol
ducerea continuă a consu electrică, n-au întîrziat să a instalaţiilor de alimenta
murilor de energie electri apară. Colectivele de mun re cu materii prime Ia sec
că şi de combustibil, pen că ale atelierelor şi secţii ţia materiale izolatoare du
„Se impune să înţelegem că dezvoltarea societăţii socialiste este tru înlăturarea risipei, — lor de producţie, factorii ce la economisirea anuală
nemijlocit legată de existenţa unui larg cadru democratic care să asi sarcină importantă subli însărcinaţi de conducerea a 20 000 KW.
gure participarea tuturor categoriilor sociale, a maselor largi populare, niată în documentele Con întreprinderii pentru găsi Aceste exemple şi alte
la conducerea diferitelor sectoare de activitate". ferinţei Naţionale a parti rea unor soluţii optime de le, între care folosirea ilu
dului — sînt evidente la funcţionare, ne-au fost de minatului local, sectoriza-
NICOLAE CEAUŞESCU întreprinderea de materia un real ajutor. Să exempli rea lui pe bale de produc
le de construcţii Deva. Cu ficăm : prin vibrarea corec ţie şi locuri de muncă, spă
Potrivit concepţiei parti rea statornică a partidului, cială, ceea ce îl conferă excepţia produselor reali tă a elementelor prefabri larea geamurilor, montarea
dului nostru, înfăptuirea a secretarului său ge un conţinut bogat, carac zate din beton celular au- cate şi scurtarea timpului limitatoarelor pentru mer
unei asemenea opere gran neral, tovarăşul Nicolae ter. real şi, în ultimă in toclavizat şi a vatei mine afectat acestei operaţii la sul în gol la generatoarele
dioase cum este construcţia Ceauşescu, pentru perfec stanţă, îi asigură eficien rale (consumurile de com minimul necesar, se redu de sudură şi maşinile unel
socialistă nu este posibilă ţionarea continuă a demo ţă. Răspunderea îşi are iz bustibil la acest din urmă ce consumul anual de e- te, precum şl măsurile ce
fără o participare . activă craţiei, pentru lărgirea ca vorul în faptul că oame sortiment sînt mai mari de- nergie electrică cu 50 000 se vor lua în continuare,
şi conştientă a întregului drului organizatoric şi po nii muncii, ca stăpîni pe cît cele prevăzute pentru KW ; prin adaptarea maşi vor face ca în anul 1983,
popor. In această accepţiu litic prin care oamenii destinul lor, sînt chemaţi că tehnologia de lucru este nii de sudat cu 36 de e- aprecia Aurel Bedreag, res
ne, între socialism şi de muncii să participe activ să decidă; iar deciziile lor învechită), la toate celelal lectrozi la o presiune de ponsabilul energetic al în
mocraţie există şi se mani la dezbaterea programelor trebuie să corespundă in te materiale de construc două atmosfere (de la şa treprinderii, consumurile de
festă un raport dialectic, şi la transpunerea lor în tereselor fundamentale ale ţii unitatea se încadrează se) este eliminat consumul energie să se reducă şi mai
de interdependenţă, după viaţă. Au fost create con naţiunii - noastre, cerinţelor în cotele repartizate la c- dc aer comprimat şi se ob mult. De pildă, la fabrica
care democraţia fără socia siliile oamenilor muncii pe făuririi societăţii socialiste nergie electrică, în consu ţine o economie anuală de rea elementelor prefabrica
lism este un deziderat lip întreprinderi, judeţene şi multilateral dezvoltate. murile specifice aprobate, energie electrică dc 75 000 te şi a celor din b.c.a.,
sit de conţinut, de acţiu la scară naţională, s-aii in Recenta Conferinţă Na împreună cu inginerul Ca- KW; optimizarea funcţio comparativ cu 1980, se va
nea conştientă şi responsa stituit congresele educaţiei ţională a partidului a a- rol Pop, şeful biroului me- nării compresoarelor dc la consuma cu 32 şi, respec
bilă a oamenilor muncii. şi cultuiâi, învăţămîntului, do'ptat un important • nu cano-energetic, am discutat secţia B.C.A. (utilizate Ia tiv, 34 la sută mai puţină
despre măsurile luate pen
energie electrică.
In legătură cu aceasta, to Conferinţa naţională a oa măr de programe menite tru folosirea mai eficientă acţionarea utilajelor tehno
logice, la descărcarea şi
varăşul Nicolae Ceauşescu menilor de ştiinţă, Congre să asigure trecerea ţării a energiei electrice. transportul cimentului) " LIVIU BRAICA
sublinia în Raportul la sul şi -Camera legislativă a noastre în stadiul dezvol — Ceea ce am făcut in conduce la o economie a-
Conferinţa Naţională a consiliilor populare — in tării medii, încă în acest 1982, dar mai ales în ul nuală de 40 000 KW ; eli (Continuare in pag. o 2-a)
v
partidului: ,,Trebuie să por stituţii, organisme şi foru cincinal, înfăptuirea noii timul trimestru al anului
nim do la faptul că socia muri care asigură condiţii calităţi în toate domeniile. trecut, evidenţiază pregnant
lismul esto opera maselor pentru o reală şi activă Acestea formează terenul posibilităţile de care dis
populare, că el se înfăp participare a oamenilor afirmării depline a demo punem. Firesc, am pornit Din primele zile ale anului
tuieşte cu poporul şi pen muncii de toate categoriile craţiei socialiste, al iniţia de la considerentul că tre
tru popor, că democraţia la dezbaterea orientărilor tivei şi responsabilităţii în buie să ne îndeplinim sar
socialistă constituie o ne adoptate de partid, la în îndeplinirea sarcinilor ce cinile de plan, în condiţii CHIMISTII DIN ORĂŞTIE
cesitate obiectivă pentru a- făptuirea lor practică. revin colectivelor de oa le încadrării în cotele de SPORESC PRODUCŢIA
firmarea conştientă a ma In ansamblul laturilor meni ai muncii. Curînd vor energie şi combustibili sta
selor populare la conduce ce caracterizează democra avea loc adunările genera- bilite. Căile de organizare l’entru colectivul de te beneficiarilor externii
mea ue ia bccţia uaizi m bur^iuii lumi îtuiuunct .
rea tuturor sectoarelor de ţia socialistă componenta rale ale oamenilor muncii mai bună a producţiei, de muncă de la secţia oxizi la sfîrşitul lunii ianuarie,
activitate". cea mai. importantă este din toate unităţile econo- utilizare intensivă, la ca a întreprinderii chimice repere a căror valoare de-\
întregului nostru popor gradul înalt de participa pacitate.'a maşinilor şi in 7 Orăştie anul de producţie păşeşte 4 milioane lei. I
îi este cunoscută preocupa re, de responsabilitate so (Continuare in pag. o 2-a) stalaţiilor din dotare, de a început la... 1 ianuarie. Trebuie să mai precizăm!
Aici s-a lucrat în regim că la secţia poliuretan, 1
de foc continuu. într-o după ce anul trecut s-a ^
asimilat placa de bord
altă secţie, Ia sculărie,
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret din primele zile ale anu interioară a autoturismu
lui OLTCIT, în aceste zi
lui s-a trecut la finaliza
rea a 8 noi matriţe pen le a început producerea i
tru reperele autoturismu- ei în scrie. Oamenii mun- r
nî în CAnîa AomAnii trtiin. J
de munci şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei lui OLTCIT, conform pro- cil de aici, printre care 1
gramului de asimilări, se numără fruntaşii în în- ţ
Dar sectorul cu o inlen- trecerea socialistă Gheor- 1
să activitate de muncă a ghe Tudorache, Gheor- J
rămas tot uzina de mase ghe Cuiman, Iosif Şuteu, \
Sporirea permanentă a eficienţei Fiecare palmă de pâmînt trebuie să plastice, unde a demarat Elena Sorcoi, Firescu Pa- 1
producţia pentru export, raschiva, Gavrilă Maidan, ’
economice — prin valorificarea rodească mai bogat / Se lucrează la parametri Stelian Toma, sînt hotărîţi t 1
1 nominali la primul Iot de să-şi îndeplinească în mod ţ
i ----------- j.--------—■— -------------------*— sarcinile de
^ repere din materiale plas- exemplar
— Aţi-participat, în ca
superioară a potenţialului litate de delegată, la lu agrare şi a programului de tice, care vor fi expedia- pian. \
teritoria
autoaprovizionare
crările marelui forum al lă. în magistralul Raport
uman si material comuniştilor din decembrie prezentat la Conferinţa Na
1982. Cu ce gînduri aţi por ţională, tovarăşul Nicolae
Sporirea necontenită a o a treia „cum se produ nit la acţiune in anul 1983 ? Ceauşescu, secretarul gene-
eficienţei activităţii econo ce?", care vizează în prin
mice, ca imperativ al tim cipal calitatea, randamen Interviu cu DOINA SICOE
pului ce ii străbatem, ca tul şi eficienţa murjeii. preşedintele Consiliului unic
idee de bază reieşită din Deci, dincolo de cantita agroindustrial Deva
Raportul prezentat de se tea pieselor de schimb pen
cretarul general al parti tru reparaţiile mijlocii sau
dului, tovarăşul Nicolae capitale, de piesele desti — Aş vrea mai întîi să ral al partidului, a reliefat
Ceauşescu, la tribuna înal nate întreţinerii în condi subliniez însemnătatea deo clar ceea ce avem de făcut
sebită a hotărârilor adopta
pentru sporirea continuă a
tului forum comunist, în ţii de exploatare a maşini te de Conferinţa Naţională producţiei vegetale şi ani
seamnă şi pentru secţia lor şi utilajelor din grupul a partidului, care jalonea maliere. în acest scop, tre
„Mecanica 11“ din Combi
de laminoare, să vedem ză dezvoltarea viitoare a buie să ne ocupăm mai
natul siderurgic Hunedoa care ar fi răspunsurile la patriei noastre, înaintarea
ra fructificarea la '-un mod cea de a treia întrebare. mult, cu mai mare răspun
superior a potenţialului u- — Munca noastră este de ei pe calea socialismului şi dere, de valorificarea cu
man, material, tehnic şi comunismului. în faţa noas maximum de randament a
calitate, are randament şi tră, a tuturor celor ce ne
tehnologic. Din această cau eficienţă atunci cînd con potenţialului agricol al pă-
ză,-atunci cînd ne referim tribuie la reducerea costu- desfăşurăm activitatea în a- mîntului, să organizăm mai
illf, la activitatea desfăşurată gricultură au fost puse o-
într-o asemenea secţie, în DORIN CORPADE biective de mare însemnă TRAIAN 30NDOR C.S. Hunedoara — atelierul mecanică II. Gheorghe Mir-
trebărilor curente „ce şi cit tate, privind înfăptuirea cea deserveşte două maşini de ralrotat. în ultimii 10 ani
se produce ?“ li se adaugă (Continuare in pug o 2-a) dezideratelor noii revoluţii (Continuare in pag. o 2-a) nu are nici o notă de refuz la piesele pe care le-a executat.
