Page 13 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 13
;.\U'
ur
' în lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae teau^c
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA!
la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R.
din 29 ianuarie a.c.
Minerii se angajează să aplice cu
S O C I A L I S M U L cele mai bune rezultate noul
ORGAN AL COMITETULUI JUDtTEAlM HUNEDOARA Al P C I program de lucru
într-o atmosferă de pu tul, în. cadrul dezbateri organizarea pe baze ştiin
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A P ternică angajare muncito lor: Stoica Iacob, Ştefan ţifice a activităţii de ex
rească, adunarea generală Ilie, Gheorghe Scorpie, Va- tracţie, preocuparea ‘“stă
a reprezentanţilor oameni sile Matei, Teodor Bologa, ruitoare pentru ca munca
lor muncii de la I.M. Uri- Ştefan Baciu, Ioan Costea, minerilor să dobîndească
Anul XXXV, nr. 7 848 VINERI, 4 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani cani a dezbătut ieri mă Dumitru Cojocaru, Gheor noi dimensiuni calitative
surile stabilite de recenta ghe Nistor, Doru Mihăilă, şi de eficienţă, în pas cu
consfătuire de lucru de la Rernus Rad. cerinţele actualei etape de
C.C. al P.C.R., în lumina dezvoltare a societăţii.
Vizita de lucru indicaţiilor şi sarcinilor I.M. Uricani Pe parcursul anilor pre
trasate de secretarul gene
ral al partidului, tovarăşul cedenţi — s-a arătat în
Nicolae Ceauşescu, în ve cadrul dezbaterilor, — co
Micoiae Ceauşescu derea dezvoltării mai ac Dînd expresie adeziunii lectivul minei multe ne a
Uricani
mai
întîmpinat
celerate a bazei de materii
prime şi energetice a ţării. întregului colectiv al în ajunsuri, care au influen
treprinderii faţă de mă ţat negativ nivelul reali
adunării
La
lucrările
cuprinzătoare,
in judeţul Prahova generale a luat parte tova surile la consfătuirea sta zărilor, mai cu seamă da
de
bilite
răşul ILIE VERDEŢ, mem lucru de la Comitetul Cen torită nefolosirii corespun
bru al Comitetului Politic tral al partidului, partici zătoare a timpului de lu
T o v a r ă ş u l Nicolae tehnic în unele sectoare varăşul Nicolae Ceauşescu Executiv, secretar al C.C.
Ceauşescu, secretar general de bază ale industriei con a analizat programul de al P.C.R. panţii la dezbateri au scos cru şi lipsei efectivelor de
al Partidului Comunist structoare de maşini. dezvoltare şi diversificare în evidenţă rolul deosebit
Român, preşedintele Repu Reîntîlnirea tovarăşului a producţiei de pompe de Pe marginea dării de de important al tovarăşu IOAN MUSTAŢĂ
blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu cu oa injecţie, subliniind că e- seamă a consiliului oame lui Nicolae Ceauşescu, con
a făcut, joi dimineaţa, o menii muncii din judeţul xistă posibilităţi de dubla nilor muncii au luat cuvîn- tribuţia sa hotărîtoare la (Continuate tn pag. a 2-a)
vizită de lucru în judeţul Prahova — zonă cu vechi re a producţiei fizice.
Prahova. Secretarul gene şi puternice tradiţii în miş A fost prezentată apoi Colectivele de geologi, sondori şi
ral al partidului a fost carea muncitorească — a întreaga gamă de pompe
oaspetele colectivelor de prilejuit manifestarea sen de injecţie realizate aici.
muncă ale întreprinderii timentelor de caldă şi sin Au fost vizitate sectoa mineri sînt mobilizate la o activitate
de mecanică fină din Si ceră preţuire pe care toţi rele de producţie.
naia şi Fabrica de elemente cei ce muncesc şi trăiesc T o v a r ă ş u l Nicolae
de precizie Breaza, două pe aceste meleaguri le nu Ceauşescu a avut cuvinte mai susţinută, mai eficientă
unităţi industriale de primă tresc faţă de conducăto de apreciere faţă de suc
mărime ale judeţului, care rul partidului şi statului cesele oamenilor muncii Ieri a avut loc la în trecere la un nâu program ■ organisme de sinteză, acti
realizează, pe plan naţio nostru, faţă de omul care de la întreprinderea de treprinderea de prospec de lucru, subliniate de to vişti de partid şi de stat,
nal, întreaga producţie de şi-a' închinat întreaga via mecanică fină. ţiuni şi explorări geologi varăşul Nicolae Ceauşescu ai unor organizaţii de ma
aparatură de injecţie pen ţă progresului şi prosperi ce Deva adunarea activului la recenta consfătuire do să şi obşteşti.
tru toată gama de motoa tăţii patriei, fericirii şi Pe parcursul vizitei, to de bază al unităţii. Au lucru de la C.C. al P.C.R. în materialele prezentate
re Diesel ce se produc în bunăstării întregului nos varăşul Nicolae Ceauşescu fost analizate, într-un spi La adunare au partici în cadrul adunării s-au
ţara noastră. tru popor. a stat de vorbă cu mun rit de înaltă responsabili pat tovarăşii Gheorghe evidenţiat activitatea deo
Prezenţa secretarului ge citorii din sectoarele de tate şi angajare muncito sebită desfăşurată de co
neral al partidului în mij Vizita de lucru a înce producţie, interesîndu-se rească, sarcinile ce revin lectivele de la I.P.E.G.
locul oamenilor muncii put la întreprinderea de de modul cum muncesc şi lucrătorilor din domeniul ADUNAREA Deva în anul 1982 şi pe
prahoveni la acest început mecanică fină Sinaia. trăiesc, de problemele ca- geologic, din programele ACTIVULUI prima lună a anului cu
de an, dialogul purtat cu Ministrul de resort, îm re-i. preocupă. Cei prezenţi speciale adoptate de Con DE BAZA rent, rezultatele deosebite
acest prilej a avut drept preună cu directorul uni i-au adresat vii mulţumiri gresul al XH-lea şi Con obţinute, hotărîrea oame
obiectiv examinarea mo tăţii, au invitat pe tova pentru vizita întreprinsă, ferinţa Naţională ale parti DE LA I.P.E.G. nilor muncii din acest im
dului în care se acţionează răşul Nicolae Ceauşescu să pentru preocuparea con dului cu privire la dez DEVA portant sector al econo
in unele din ramurile in viziteze unele din princi stantă pe care o are faţă voltarea bazei energetice miei noastre naţionale de
dustriale de vîrf ale eco palele secţii ale întreprin de progresul şi prosperita şi de materii prime, vi- Vasiti, secretar al Comi a-şi amplifica preocupările
nomiei noastre naţionale, derii, unde au înfăţişat tea patriei. zînd independenţa energe tetului judeţean Hune şi strădaniile în vederea
în vederea înfăptuirii im realizările obţinute de a- La plecare, muncitorii, tică a ţării, asigurarea în doara al P.C.R., Marian îmbunătăţirii în continuare
portantelor sarcini reveni cest colectiv, preocupările specialiştii, toţi cei pre tr-o măsură mai mare a Răduţ, secretar de stat la a activităţii şi a obţinerii
te din planul naţional u- oamenilor muncii de aici zenţi au urat secretarului necesarului de materii pri Ministerul Geologiei. Au unor realizări tot mai con
nic de dezvoltare econo- în direcţia înfăptuirii sar general al partidului mul me al economiei naţiona luat parte cadre de con sistente. S-au apreciat în
mico-socială pe acest an şi cinilor pe acest an şi pe tă sănătate şi putere de le şi reducerea efortului ducere, specialişti, geologi, unanimitate ideile, măsu
pe întregul cincinal, spo întregul cincinal. muncă, ani mulţi şi fefi- valutar al statului, precum sondori, mineri din cadrul rile şi orientările cuprin-
ririi contribuţiei acestora în cadrul dialogului de şi măsurile de reorgani subunităţilor întreprinde
. cele mai bune rezultate
la promovarea progresului lucru cu cei prezenţi, to (Continuare în pag. a 4-a) zare a activităţii şi de rii, reprezentanţi ai unor Continuare in pag. a 2-a)
-»■ — » — e> — <* — n — n — a — •> — t> — o — a — m — a ~ o — a — a — • - » • — «s — « — a — O — «~
transportul
priveşte
în
ce
Campania agricolă de primăvară se pregăteşte în mustul zăpezii îngrăşămintelor organice se
înscriu cooperativele agri
cole din Ilia, Burjuc, Gu-
Cuvîntul da ordina: transportul pa clmp a! rasada, Teiu, A.E.I. Ilia şi
Grind.
— în momentul de faţă
întregi cantităţi da îngrăşăminte nu avem în incintă decît
o foarte mică cantitate de-
gunoi de grajd — ne spu
în unităţile Consiliului răşul Nicolae Ceauşescu la — Cum se acţionează nea Argentina Mihuţ, şefa
unic agroindustrial Ilia Conferinţa Naţională a concret ? fermei zootehnice a C.A.P.
Angajament s-au ianuarie a.c., pînă la P.C.R. şi în cuvîntarea ros este de a se scoate în cîmp Dobra. Asta fiindcă îl
ordine
de
Cuvîntul
transportat,
—
tită
de
general
secretarul
31
aproape
20 000 tone gunoi de grajd al partidului la plenara tot gunoiul ce se adună în transportăm cu atelajele,
şi s-au administrat în jur lărgită a Consiliului Naţio incintele zootehnice. Ţinînd imediat ce se adună cîteva
o mare parte din zi ingri- căruţe.
Maria Ghilea, brigadie jindu-i. de 18 500 tone. nal al Agriculturii, Indus seama de faptul că trac Cornel Moisin, primarul
ră zootehnică la C.A.P. Bir- — Preocuparea pe lipia triei Alimentare, Silvicul toarele se află în repara comunei Gurasada, spunea:
cea Mică, este o femeie - Mi-s tare dragi ani fertilizării pămîntului — turii şi Gospodăririi Ape ţii şi revizii, că se Impu — Aplicăm îngrăşăminte
iute la treabă. Vine in fie malele — ni se destăinuia ne spunea Alexandru Goţ, lor, care constituie pentru ne utilizarea cu grijă a organice pe întreaga su
care zi prima in fermă şi Maria - de aceea, m-am preşedintele consiliului u- combustibililor şi lubrifian- prafaţă ce va fi cultivată
bucurat tare mult, anul tre
seara pleacă ultima. Vine cut, cind membrii coopera nic agroindustrial — izvo toţi oamenii muncii de pe ţilor, la această activitate cu cartofi şi sfeclă de za
de cu noapte, trece prin răşte din indicaţiile şi o- ogoare mobilizatoare în am mobilizat atelajele u- hăr. Pînă în prezent am
tivei noastre mi-au încre
toate adăposturile, ca să dinţat funcţia de brigadie rientările cuprinse în Ra demnuri în înfăptuirea nităţilor agricole şi ale transportat 1 200 tone gu
vadă cum au înnoptat ani portul prezentat de tova noii revoluţii agrare. membrilor cooperatori. Cu noi de grajd. în aceste
malele, iar apoi, cind vin ră la sectorul zootehnic. zile au loc — concomitent
Îngrijitorii, ii intimpină pe Activitatea din zootehnie cu decolmatarea canalelor,
fiecare cu cite un „bună este frumoasă şi plină de curăţarea fîneţelor şi păşu
răspundere, intrucit noi, cei
dimineaţa" sincer, cald. Du ce ne ocupăm de creşterea nilor — ample acţiuni de
pă ce incepe programul de
animalelor, avem datoria împrăştiere a îngrăşămin
grajd, pune şi ea mina pe să dăm ţării cit mai mult telor organice, la care par
furcă şi ajută la curăţe lapte şi cit mai multă ticipă un mare număr de
nie, la aşezarea furajelor carne. cooperatori.
in iesle. In vremea mulsu Recent, Maria Ghilea a La C.A.P. Lăpuşnic, Lă-
lui trece pe la oameni şi trăit. un moment deosebit : său, Răduleşti, Roşcani,
găseşte pentru fiecare o comuniştii din organizaţia Sîrbi şi Bretea Mureşană
a fost împrăştiată toată
vorbă: „Ce mai faci Mar- de partid a cooperativei
ton-baci ?“; „Gheorghe, ar agricole de producţie au cantitatea de gunoi dusă
trebui s-o trecem pe Viola primit-o in rindurile parti în cîmp. La cooperativele
agricole din Ilia, Burjuc,
la maternitate, că i se a- dului. Ohaba, Dobra şi altele,
propie sorocul...". Maria - Acest fapt - ne spu •sînt încă mari cantităţi de
nea Maria Ghilea — mă o-
Ghilea ştie cum o cheamă îngrăşăminte în grămezi,
pe fiecare vacă, cit lapte bligâ să muncesc cu mai pe cîmp. De aceea, se im
multă hărnicie şi pasiune,
dă, cind trebuie să fete să mă străduiesc cu toată pune să se treacă de ur
ş.a. Ce-i place mai mult puterea fiinţei pentru a-mi genţă la împrăştierea aces
şi mai mult Măriei sint vi îndeplini îndatoririle ce-mi tora, ţinînd seama de fap
ţeii, mai ales cei mici, in revin. tul că vremea este propice
mijlocul cărora işi petrece TRAIAN BONDOR unei astfel de activităţi.
B. TURDEANU
