Page 14 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 14
pag. 't DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret
de muncă şi luptă pentru progresul neîntrerupt si patriei IC,05 Ct
le\
Mi
15.20 Tr
15,30 En
gel
Minerii se angajează si aplice, Calitatea tinerilor — reflectată 17,15 La
\,K.‘
aut
în rezultatele concrete obţinute 17,25 Itln
duc
cu cele mai bune rezultate 17.50 1001
de
Moi
înainte de începerea con
ferinţei de dare de seamă supra realizărilor obţinute nalizată, căile de depăşire 18.00 Inel
a lor deţinînd un amplu
în toate domeniile de ac
Iui.
noul program de lucru şi alegeri a organizaţiei o- tivitate — '.derurgie, agri spaţiu în darea de seamă. 20.20 Actu
20.00 Tcle
a
U.T.C.
răşeneşti
Călan
Acestea
co
învăţămînt,
în
constituit,
au
cultură,
am discutat cu tovarăşul merţ, cooperaţie etc. — fă- acelaşi timp, un subiect 20,35 In vi
nost
Viorel Păcurar, secretar al cîndu-şi simţită din plin generator de ample dis genii
(Urmare din pag 1) gurînd respectarea disci mizării economice a ex Comitetului orăşenesc de prezenta în întreaga viaţă cuţii. 20.50 Cadr
plinei de plan şi tehnolo tracţiei la toate abatajele politică, economică şi so- 21,10 Film
muncitori calificaţi pe toa gice. întreprinderii. partid, primarul localităţii. cial-culturală a localităţii' . „Au fost reliefate în da la ni
1
studi
te schimburile. Au obţinut Rod al iniţiativelor per Propunerile făcute de Bun cunoscător al activi rea de seamă — spunea 22.00 Telej
rezultate bune doar bri sonale ale secretarului ge cei care au luat cuvîntul tăţii p care o desfăşoară Despre calitatea tinerilor Laurean Lupulescu, secre
găzile care au lucrat peste neral al partidului, de mo — muncitori, specialişti, uteciştii, el ne-a vorbit cu membri ai organizaţiei tarul comitetului U.T.C.
schimb şi în zilele de re dernizare a extracţiei căr conducători de brigadă, multă căldură despre pre U.T.C. din Călan, despre din combinatul siderurgic, |KA
paus. Aplicarea noului pro bunelui, mina Uricani a maiştri, ingineri, econo ocupările şi împlinirile ti numeroasele aspecte pozi o serie de aspecte ale ac
gram de lucru, de trei beneficiat în ultimii ani de mişti —, măsurile proprii nerilor : „Prin dezvoltarea tive din munca şi viaţa lor tivităţii organizaţiei orăşe
BUCURE
schimburi a 8 ore pe zi, importante dotări pentru stabilite de consiliul oame fără precedent pe care a s-au făcut referiri ample în neşti U.T.C. Au fost făcu dioprogram
Călanul,
cunoscut-o
mai
şi pe această bază, folosi mecanizarea operaţiilor de nilor muncii pentru dezvol cu seamă în anii care au darea de seamă prezentată te numeroase referiri la Lr ''ordinea
rea mai chibzuită a forţei la front. Este ştiut că u- tarea întregii activităţi în de Leorean Onescu, secre rezultatele bune obţinute v ,.7,oo :
...., ista pn
de muncă şi a timpului nul din marile abataje ale perspectiva acestui cinci trecut de la Congresul al tarul comitetului orăşenesc de tinerii din combinat. rul melodii
disponibil planificat, cre întreprinderii a fost echi nal reflectă hotărîrea co IX-lea al partidului — ani al U.T.C., care avea să fie Da, am discutat şi rezul de ştiri ;
ează largi posibilităţi de pat cu un complex pen lectivului acestei între în care destinele patriei reales în această funcţie. tatele bune, dar nu putem, ascultătorii!
de ştiri; 10
creştere a producţiei fizi tru susţinerea mecanizată prinderi — a doua mare sînt conduse de secretarul S-a amintit, astfel, despre deocamdată, să ne decla ric; 10,30 Ş
ce printr-o mai bună pla a frontului, avînd înălţi producătoare de cărbune general al partidului, to realizarea planului la mun răm mulţumiţi. Muncim 10,50 Partid
sare a fronturilor produc mea de 4,4 m, cu care mi cocsificabil din ţară — de varăşul Nicolae Ceauşescu ca patriotică finanţată în aici peste 2 600 utecişti, 11.00 Buletir
tive, prin îmbunătăţirea nerii din brigada condu a acţiona fără preget pen —, numărul tinerilor din proporţie de 110 la sută, iar dacă la producţie com Vreau să şt
citate ;
12
activităţii de revizii şi re să de maistrul electromeca tru înfăptuirea prevederi oraşul nostru a crescut, e- despre antrenarea tinerilor binatul nostru are încă ne- ştiri; 12,05 L
paraţii, a transportului mi nic principal Ilie Amoră- lor noului program de lu fectivul organizaţiei U.T.C. muncitori, tehnicieni şi in realizări înseamnă că n-am toţi turiştii;
nier şi aprovizionării teh- riţei obţin în medie o pro cru, contribuind astfel la ajungînd la peste 3 650 de gineri la realizarea de in muncit bine, că n-am fă moara tolcl
nico-materiale a brigăzi ducţie zilnică de 1 000 tone creşterea producţiei de căr membri. Raportat la popu venţii şi inovaţii în ca cut tot ce depinde de noi Avanpremier
13.00 De la
lor. de cărbune. Se află în bune, la înflorirea vieţii laţia oraşului (de 14 000 de drul acţiunii „Ştiinţă, teh să evităm această situaţie Student-club
Participanţii la dezbateri curs de montare un alt sociale din tînărul oraş locuitori), numărul uteciş- nică, producţie". Nu au deloc onorantă. de ştiri; 1G,(
s-au referit- la numeroase complex mecanizat pentru minier Uricani. tilor reprezintă mai muit fost omise nici minusurile în mod asemănător, cu tor; 10,25 Orc
zică popular
resurse interne ale sectoa fronturi cu înălţime mare în încheierea lucrărilor de un sfert. Uteciştii îşi cu care organizaţia s-a seriozitate şi simţ de răs geşului" din
relor care, în condiţiile or-, şi se fac pregătiri pentru adunării a luat cuvîntul lasă puternic amprenta a- confruntat în perioada a- pundere au tratat proble Coordonate
ganizării superioare a pro ca din acest an, încă două tovarăşul Ilie Verdeţ. mele analizate şi ceilalţi 17.00 Buletin
ducţiei şi a muncii vor fi abataje să fie echipate cu însuşindu-şi pe deplin vorbitori, dintre care îi a- Pentru patrie
ansamblului
mai bine valorificate, asi- utilaje adecvate pentru ex măsurile stabilite de con mintim pe Ileana Stăniloiu, Armatei; 18,Ol
gurînd folosirea judicioa ploatarea stratelor subţiri, sfătuirea de lucru de la elevă, secretarul comitetului 22.00 O 7.i int
Sclecţiuni t
să a dotării tehnice, creş într-o perioadă de timp Comitetul Central al parti U.T.C. din liceul industrial 23,30—3,00 Noi
terea productivităţii pe scurtă, mina Uricani va dului, indicaţiile şi sarci metalurgic, Farkaş Eniko, cal.
strate şi metode de ex înregistra cel mai înalt nile trasate cu acest pri secretar al organizaţiei TIMIŞOARA
ploatare, optimizarea intro grad de mecanizare pe lej de tovarăşul Nicolae U.T.C. I.C.S. Mixt, Gavrilă maţiile zilei;
litatea in indi
ducerii noilor tehnologii, bazin, producţia extrasă Ceauşescu, * adunarea gene Pleş, secretarul organiza calitative în s
creşterea gradului de secu cu mijloace şi tehnologii rală a reprezentanţilor oa ţiei U.T.C. de la coope (luetici fizic
ritate în subteran. Pe de moderne urmînd să ajungă menilor muncii de la mina rativa „Streiul", Ionel sebeş; 18,20 r
altă parte, s-a arătat că pînă la finele anului la 80 Uricani a hotărît aplicarea Stoicoi, secretarul organi lare romăneş
te la diferite
introducerea acordului glo la sută din totalul extrac noului program de lucru zaţiei U.T.C. — E.G.C.L., 18,45 Revista
bal — principala pîrghie ţiei. Prin această prismă, şi a celorlalte prevederi, Emil Ardelean, secretar al Ritmuri pcnlr
dv. ;
19,30—2
de cointeresare colectivă dezbaterile s-au axat în întregul colectiv al între comitetului U.T.C. din sec cu artele: „O
— va conduce la întărirea mare măsură asupra pro prinderii fiind animat de ţia a Il-a furnale şi mulţi şi repertoriu'
formaţiilor de lucru, la a- blemelor legate de extin dorinţa do a contribui la alţii. certul mar
ţul”.
firmarea mai pregnantă a derea mecanizării, exploa creşterea producţiei de Alegerea în fruntea or
autoconducerii muncito tarea eficientă a dotării cărbune, la îndeplinirea ganizaţiei orăşeneşti a ce
reşti şi autogestiunii, se tehnice şi perfecţionarea integrală a planului pe a- lor mai buni tineri oferă
va răsfrînge pozitiv asupra pregătirii profesionale a cest an şi pe întregul cin garanţia realizării în prac
climatului de muncă, asi- cadrelor, în vederea opti cinal. tică a tuturor proiectelor
DEVA ; R£
de viitor formulate în con (Patria); A'
ferinţă. lui Rommel (.
Colectivele de geologi, sondori şi MIRCEA DIACONU ra); Colosul d
DOAR A: întî
;
dcrurgistul)
’81 (Arta); Pi
mineri sînt mobilizate la o activitate Fiecare şcoală hunedoreană - o pepinieră TROŞANI: Un
(Construi
XX
mai susţinută, mai eficientă viitor (Uniret
nebună (7 No
Cine
PENI;
de muncitori calificaţi să (Cultural)
Cursa in fer na
(Urmare din pag. 1) duce ciclul cercetare-pro- nico-materială şl pentru rul); LONEA
ducţie, munca oamenilor gospodărirea severă a bu 11 Ursa Mare i
NINOASA: ■
se în cuvîntarea secretaru este tot mai uşoară, con nurilor materiale şi finan „Pentru uzina noastră li pregătim tren (Munciţi
lui general al • partidu diţiile de viaţă tot mai ciare ale întreprinderii, să C A. NI: Cine i
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae bune. S-a subliniat faptul intervină operativ pentru „Ce înseamnă a-i pregă mus Mogoşan pînă la mun fie repartizaţi celor mai Retezatul); I
Ceauşcscu, rostită la con că secretarul general al soluţionarea tuturor pro ti în meserie ? înseamnă citorul căruia îi este în buni maiştri şi muncitori, 'tind un tren
ORAŞTII
şie);
sfătuirea de lucru de la partidului se preocupă di blemelor care apar. Pro a-i face pe elevi apţi ca credinţat elevul în practi acolo unde copilul să de banc la Polu
C.C. al P.C.R. cu cadre de rect şi consecvent de mun gramul de lucru „în foc să-şi onoreze datoria la că — aprecia ing. Viorel prindă şi meseria, şi disci tria); Lupii
căra);
GEOAC
conducere, specialişti şi ca şi viaţa geologilor, o- continuu", în schimburi de viitorul lor loc de muncă. Drăgan, directorul liceului. plina muncitorească. Ridi ’ fată fericită i
muncitori, din industria rientîndu-i îndeaproape opt ore, reclamă o aten Şi nu ne este indiferent De cînd acest colectiv se carea nivelului profesional tură); HAŢEG
minieră şi geologie, care spre o activitate continuu ţie cu totul deosebită ex ce fel de tineri pregătim, ocupă de viitoarele cadre al tinerilor o considerăm de săbii (Da-
Un şerif extrr
atestă grija neslăbită a susţinută, tot mai eficien ploatării, întreţinerii, revi pentru că aici vor lucra, de muncitori, şcoala noas problema numărul unu. LAN; Lanţul
conducerii partidului şi tă, dovada elocventă fiind ziilor tehnice şi reparaţii alături de noi". „Experi tră dispune de condiţii Fără aceasta nu sc pot e- seriile I-II (C
statului pentru continua şi întîlnirea pe care tova lor utilajelor şi instalaţii enţa m-a învăţat că nu pot mult mai bune de instrui xecuta produse de înaltă ră) ; S1MERIA
dezvoltare a economiei na răşul Nicolae Ceauşescu a lor, întăririi asistenţei teh pregăti un elev decît în re şi educare. tehnicitate. Şi-apoi, pentru Ursa Mare
ţionale, a sectoarelor prio avut-o în decembrie 1982 nice pe fiecare şantier, ritmul în care el poate să — Avîndu-se în vedere uzina noastră ii pregătim ! ILIA : Fiul ii
GIIEl
mina);
ritare, cum este îndeosebi cu cadre de conducere şi promovarea mai dinamică asimileze. Dacă nu-i cu dezvoltarea întreprinderii Această apreciere a ingi (Minerul).
cel al asigurării bazei de specialişti din domeniul a unor metode şi tehno noşti capacitatea, degeaba noastre în acest cincinal, nerului Mircea Rotea, di
materii prime şi resurse geologiei. în acelaşi con logii moderne de lucru, te străduieşti. Cu unii tre noi ne bazăm pe forţa de rectorul întreprinderii, a
energetice, pentru progre text se înscriu şi recente finalizarea la termenele buie ţinut pasul mai rar, muncă pe care o calificăm devenit imperativ pentru
sul neîntrerupt al patriei, le măsuri vizînd perfec prevăzute a tuturor obiec cu alţii — mai repede. Alt prin procesul instructiv-e- cei mai mulţi dintre oa
pentru creşterea nivelului ţionarea activităţii din mi tivelor, încit punerea în fel, în ambele cazuri, se ducativ făcut în cadrul li menii uzinei cărora li s-au Timpul pro
de trai al întregului popor. nerit şi geologie, reorga evidenţă a noi resurse de rupe lanţul. Or, ' noi, ceului industrial „Aurel încredinţat, spre formare, azi, 4 februar
Pe marginea materiale nizarea lucrului pe baze minerale utile să se rea n-avem nevoie de aşa ce Vlaicu". De fapt, mai co viitorii muncitori. „Eu ştiu mea se va răi
va fl temporo
lor prezentate, in cadrul noi, temeinic fundamen lizeze operativ, fără difi va". Iată optica unora rect ar fi să-i spunem com că pe lîngă Nicolae Savu, cădea precipi
adunării au luat cuvîntul tate, şi trecerea la uri pro-^ cultate. dintre muncitorii care se plex de instruire, decît li Ioan Simina, Gheorghe mai ales sub f
Vintul
tovarăşii : Ioan Cioflica, gram de muncă mai raţio Cei care au luat cuvîn ocupă de creşterea, de for ceu. Pentru că în cadrul Lascu, Ioan Todea, Cornel soare. cu int.
derat,
■Samson Butnaru, Octavian nal, mâr eficient. Vorbito tul au exprimat angaja marea viitorilor muncitori, acestuia funcţionează şi Romoşan, elevii învaţă şi cale din nord-
Dărăştean, Aurel Nicoară, rii au considerat cu juste mentul unanim al colecti acum elevi ai şcolii profe şcoală profesională şi şcoa meserie şi disciplină, de raturile maxin
Iosif Mielea, Vladimir Gal- ţe că adoptarea progra velor în care muncesc de sionale din cadrul Liceu lă de maiştri. Am reuşit aceea am multă grijă cind prinse între m-
cenco, Ionel Ster, Filimon mului de lucru continuu, a se mobiliza exemplar în lui industrial „Aurel Vlal- să dezvoltăm în ultimul an şi cui îi repartizez" — a 3 grade, iar
între minus 5
Purtător şi Florin Todca. pe schimburi de opt ore, activitatea de producţie, cu“ Orăştie. Această uni baza materială a acestui intervenit maistrul Ioan de.
Toţi participanţii la dez le va permite o folosire îneît măsurile adoptate de complex şcolar prin con Plcşa, dirigintele anului II Pentru urm
bateri au relevat că, prin mai bună a utilajelor şi conducerea partidului, com tate de învăţămînt devine, struirea unui internat cu al şcolii profesionale. zile : Vremea
bătoare
se
şi
grija partidului şi statu instalaţiilor din dotare, ca pletate cu alte măsuri in de la un an la altul, o au 300 locuri, a unei cantine Peste puţină vreme Ioan spre sfîrşitul
tentică pepinieră de mun
lui, personal a tovarăşu si a timpului efectiv de terne, specifice fiecărei citori calificaţi. Se poate cu 600 locuri în trei serii, Oproi, Vaslle Sima, Maria Cerul va fi i
ros. Vor că de
lui Nicolae Ceauşescu, ac lucru, o creştere a randa activităţi şi fiecărui loc de afirma acest lucru de cînd a unei moderne săli de Gali, Cristina Olischer, sub formă di
tivitatea din domeniul geo mentelor şi o diminuare muncă să ducă la rezulta gimnastică şi sperăm ca în Ioan Tomescu şi alţi colegi care treptat s
logic şi minier s-a îmbu apreciabilă a consumurilor te dintre cele mai bune. întreprinderea mecanică O- această primăvară să se de-ai lor îşi vor lua în pri forma în lap
răştie şi-a asumat delibe
nătăţit considerabil în ul de materiale, combustibil în încheierea lucrărilor, dea în folosinţă complexul mire locurile de muncă. soare. Vîntul
derat, cu Inter
timii ani. S-au deschis noi şi energie. Ei au relevat, adunarea a adoptat o ho- rat şi cu răspundere rolul de ateliere cu 600 locuri. Cei care s-au îngrijit de porare locale,
şantiere dotate cu utilaje pe de altă parte, că fieca tărîre privind aplicarea în de unitate patronatoare. Vom asigura astfel o in formarea lor, ştiu că sînt din sectorul
ma
peraturile
^i instalaţii de mare pro re geolog, sondor, miner, cel mai scurt timp a mă — Avem un sprijin deo struire practică temeinică apţi pentru a-şi face da .şl 8 grade, lo
ductivitate, cercetarea geo specialist, cadrele de con surilor stabilite la consfă sebit din partea acestei în şi în şcoală. în ce priveşte toria. Ştiu că îşi pot onora mc între mi-n
logică beneficiază azi de ducere trebuie să acţione tuirea de lucru de la C.C. treprinderi, de la directo practica în întreprinderea locul alături de ei. un grad. Izola,
instrumentar şi aparatură ze mai' insistent pentru al P.C.R. cu cadrele din rul ci ing. Mircea Rotea, noastră — avem întotdea teorolog de si
Vrasgyak).
modernă prin care se re buna aprovizionare teh- minerit şi geologie. ori de la inginerul şef Re- una in atenţie ca elevii să LUCIA LICIU