Page 17 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 17
Tovarăşul nicolae Ceauşescu
a primii pe membrii delegaţiei
T o v a r ă ş u l Nicolae statului român la cauza Pe plachetă, pe care se
Ceauşescu, secretar gene destinderii, înţelegerii şi află o medalie aurită re-
ral al Partidului Comunist cooperării internaţionale. prezentînd simbolul Ro
Român, preşedintele Repu La solemnitate au luat mei, este gravată inscrip
blicii Socialiste România, parte t o v a r ă ş a Elena ţia „Preşedintelui Nicolae
a primit, vineri la amiază, Ceauşescu, tovărăşii Gheor- Ceauşescu, cu prilejul ani
în staţiunea Sinaia, pe ghe Oprea, îlie Verdeţ, versării zilei dc naştere,
membrii delegaţiei Acade Ştefan Andrei, Miu Do- Academia „Simba expri
11
miei „Simba' din Roma, brescu, Ion Ursu, Ioan mă urarea de lungă şi rod
care au sosit în România Totu, viceprim-ministru al nică operă pentru pace,
pentru a exprima condu guvernului.
Anul XXXV, nr. 7 849 SiMBĂTĂ, 5 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani destindere şi cooperare în
cătorului partidului şi sta Au fost prezenţi mem tre popoare. 26 ianuarie
tului nostru înalta consi brii delegaţiei Academiei 1983 .
11
deraţie şi profundul lor o- „Simba" din Roma — An La rîndu! său, directo
in lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceaaşesctt magiu cu prilejul împlini tonio Acone, preşedintele rul editurii „Edimez a o-
11
Academiei
direc
„Simba",
rii a 50 de ani de activi
tate revoluţionară şi ani tor al revistei „Corriere A- ferit preşedintelui Româ
niei volumul „Ceauşescu şi
ia Consfătuirea de lucru de îa C.C. a! P.C.R. versării zilei sale de naş fricano , Guido Magrini,
11
tere. vicepreşedinte al Acade rolul internaţional al sta
telor mici şi mijlocii", iar
Hotărîrea
11
Academiei
din 29 ianuarie a.c. „Simba' de a marca acest miei „Simba , profesor la tovarăşei academician doc
Universitatea
Roma,
din
1
tor inginer Elena Ceauşescu
mare eveniment din viaţa Flavien Ranaiyo, membru ' un exemplar din recenta
ra sa ® ^ n a politică a ţării noastre, al Consiliului de Preziden- versiune italiană a lucră
Angajare planara, adeziune sărbătorit de întregul po ţă al Academiei „Simba , rii sale „Noi cercetări în
11
profesor
Sorbona,
Al-
la
por român, reprezintă încă
o emoţionantă mărturie a berto Rea, vicepreşedinte domeniul compuşilor rna-
11
prestigiului, preţuirii şi sti al Academiei „Simba , cromoleculari". pentru feli
ia masurile vizlnd creşterea şedintele Nicolae Ceauşescu profesor la Academia Ae citările şi urările ce i-au
Mulţumind
mei de care se bucură pre
ronautică din Napoli, Gof-
în întreaga lume, activi fredo Broglio, directorul fost adresate, ca şi pen
placheta
oferită
tru
de
produofiei ele cirtune tatea sa neobosită închina Editurii „Edimez", Natalia Academia „Simba cu pri
11
al
tă împlinirii idealurilor de
vicepreşedinte
Acone,
a
50
de
lejul
împlinirii
11
pace şi bunăstare ale po
porului român, înfăptuirii Academiei „Simba . ani de activitate revoluţio
Ceremonia a fost deschi
Marcată dc o vibrantă neanu, Ion Divriceanu, s-a preocupat de dezvol marilor aspiraţii de pro să de tovarăşul Ion Ursu, nară şi aniversării zilei de
manifestare a sentimente Constantin Neguţ, Cornel tarea accelerată a poten gres şi bunăstare ale tutu prim-vicepreşedinte al Con naştere, tovarăşul Nicolae
lor patriotice, de angajare Borza, Andrei Mican, Du ţialului întreprinderilor mi ror naţiunilor. siliului Naţional pentru Ceauşescu a rostit o cu-
muncitorească pentru în mitru Marin, Dumitru Dan niere, trasînd sarcini pen Reunind, in conducerea Ştiinţă şi Tehnologie. vîntare urmărită eu deo
făptuirea politicii economi ci ulescu. tru crearea capacităţilor sa, personalităţi de frunte în continuarea solemni sebit interes şi subliniată
ce a partidului, ieri, la Dezbaterile au reliefat de producţie moderne, în ale vieţii politice, cultura tăţii, au rostit calde cuvin cu vii aplauze de dei pre
mina Lupeni, adunarea ge într-o unanimitate de ve zestrarea lor cu utilaje dc le şi ştiinţifice italiene şi te omagiale Antonio Aco zenţi.
nerală a reprezentanţilor deri, adeziunea deplină a mare randament şi per din alte ţări, prestigioasa ne, Flavien Ranaivo şi Gof- în încheierea solemnită
oamenilor muncii a dez minerilor, a întregului co- fecţionarea forţei de mun instituţie de la Roma a fredo Broglio. ţii, t o v a r ă ş u l Nicolae
11
bătut măsurile stabilite de că. Mina Lupeni, s-a decernat premiul „Simba în aplauzele asistenţei, Ceauşescu, tovarăşa Elena
consfătuirea de lucru de la arătat de către vor pentru pace pe anul preşedintele Academiei Ceauşescu s-au întreţinut
11
C.C. al P.C.R., în lumina Adunarea bitori, a beneficiat din 1978 tovarăşului Nicolae „Simba a înmînat tovară intr-o atmosferă cordială
indicaţiilor şi sarcinilor generală plin de aceste orientări, Ceauşescu — ca o unani şului Nicolae Ceauşescu cu membrii delegaţiei A-
trasate de secretarul gene de sprijinul direct al se mă recunoaştere a contri placheta omagială a aces eademiei „Simba din Ro
11
ral al partidului, tovarăşul a reprezentanţilor cretarului general al parti buţiei deosebite a şefului tei prestigioase instituţii. ma.
Nicolae Ceauşescu, în ve oamenilor muncii dului pentru modernizarea
derea valorificării superioa de la întreprinderea şi mecanizarea procesului
re a resurselor de substan de extracţie, de indicaţiile
ţe minerale, pentru întări minieră Lupeni trasate cu prilejul vizite
rea continuă a bazei de lor de lucru şi al dialogu
materii prime şi energeti rilor purtate cu minerii.
ce a ţării. lectiv de la această mare
întreprindere extractivă la Practic, fiecare nouă întîl-
La lucrările adunării ge nire a secretarului gene
nerale au luat parte tova măsurile elaborate din ini ral al partidului cu mi
răşii Radu Bălan, prim- ţiativa .şi sub conducerea nerii a avut menirea să
secretar al Comitetului nemijlocită a secretarului
judeţean ţfunedoara al general al partidului, mă stimuleze promovarea nou
P.C.R., Ion Lăzărescu, mi suri care vor imprima un lui, introducerea în sub
nistrul minelor. Au fost nou impuls şi vor spori teran a tehnicii celei mai
prezenţi, de asemenea, re rodnicia muncii celor din moderne, mina Lupeni ur-
prezentanţi ai organelor abataje, contribuind în mînd să devină — prin
centrale de partid şi de stat, mod direct la întărirea e- gradul înalt de mecaniza
ai ministerelor, ai organe conomică a ţării şi creşte re, precum şi prin cele
lor judeţean şi municipal rea bunăstării poporului, lalte lucrări, aflate în sta
de partid. în acest context, a fost re diu avansat, de automati
în cadrul dezbaterilor, liefată contribuţia hotărî- zare a producţiei — una
pe marginea celor expuse toare a tovarăşului Nicolae din unităţile economice de
în darea de seamă a con Ceauşescu la organizarea referinţă pe ramură, şi
siliului oamenilor muncii pe baze ştiinţifice a între chiar la nivelul economiei Întreprinderea „Marmu
şi a proiectului programu gii activităţi de extracţie ra" Simeria. Aspect de lu
lui propriu de măsuri, aii şi valorificare a substan naţionale. Mutaţiile calita cru din atelierul de confec
luat cuvîntul tovarăşii : ţelor minerale utile. în tive care au înnoit conţi ţionat pietre pentru lus
Se
încear
marmură.
truit
Paul Grasu, Ioan Gif-Deac, mod consecvent, secreta nutul muncii minerilor şi că noi reţete care să înlo
Mihai Blaga, Marin Tur- rul general al partidului au schimbat raportul de cuiască materialele dc im
port cu cele indigene.
IOAN MUSTAŢA
Foto: VIRGIL ONOIU
ESUMiU Medaliaţii (Continuare In pag. a 2-a)
Victoria şi Petru Magda, lizat aproape 5 000 I lapte învăţămintu! agrozootehnic - participare, dezbateri, eficienţă
ingrijitori-mulgători la ler- şi au obţinut doi viţei. Ma
ma zootehnică a C.A.P. joritatea vacilor pe care le Învăţămîntul agrozooteh 20 de cursuri, adică şase datorează priceperii profe REZULTATELE
Lăpuşnic, lucrează in a- au sini gestante. nic — formă de bază a ri pentru cei ce muncesc în sionale a cooperatorilor, IN MUNCĂ — OGLINDA
ceastâ meserie de la în Apreciindu-li-se munca dicării calificării profesio sectorul vegetal, şapte cu hărniciei lor. Cornel Tără- CUNOŞTINŢELOR
fiinţarea cooperativei, adi depusă, contribuţia adusă nale a celor ce muncesc profil zootehnic, cinci cu poancă, inginerul şef al u- ACUMULATE
că de peste 20 de ani. A- la realizarea planului, fap în agricultură — se desfă specific legumicol şi cîte nităţii, ne spunea: „Avem
nul trecut au fost pensio tul că s-au situat ani ia şoară în acest an în lumi unul pentru mecanizatori organizate trei cursuri ce C.A.P. Simeria are orga
naţi pentru limită de virstă. rînd mereu in fruntea în na orientărilor şi indica şi prestări servicii. Consi cuprind 72 de cooperatori. nizate în acest an, trei
Dar n-au stat acasă mai trecerii socialiste, anul a- ţiilor cuprinse în Raportul liul unic a difuzat tema Au fost predate pînă a- cursuri, in cele trei sec
mult de o lună. Nu-şi gă cesta, cu prilejul adunării prezentat de tovarăşul tici orientative, a ajutat la cum patru teme. Eu, de toare de bază ale activită
seau locul. generale a cooperatorilor, Nicolae Ceauşescu la Con stabilirea temelor fiecărui pildă, am predat astăzi ţii: vegetal, zootehnic şi
- Aproape nu era zi — au lost declaraţi din nou ferinţa Naţională a P.C.R. curs în parte şi controlea tema: „Organizarea muncii legumicultură. „Astăzi —
ne spunea preşedintele coo fruntaşi şi au lost premiaţi. şi în cuvîntarea rostită de ză îndeaproape desfăşura şi retribuirea în acord glo ne spunea Elena Cîmpea-
perativei. tovarăşul Traian Astfel, prin hotărîrea una secretarul general al parti rea învăţămîntului agro bal . „Cum se desfăşoară, nu, şefa fermei legumico
11
Suba, în care să nu treacă nimă a adunării generale dului la plenara lărgită a zootehnic. Se insistă pe practic, o lecţie ?“. „Lecto le — predau cea de-a cin-
11
pe la grajduri, să vadă ce soţilor VictoricP şi Petru Consiliului Naţional a! A- cunoaşterea de către rul prezintă principalele cea temă din program .
mai lac vacile lor. Se in Magda, in semn de cinsti griculturii, Industriei Ali cursanţi a sarcinilor ce re elemente ale temei, apoi „Citi cooperatori silit în
11
teresau dacă li s-a dat de re a muncii depuse şi a mentare, Silviculturii şl vin agriculturii în acest cursanţii pun întrebări a- scrişi în curs? . „Două
mincare, dacă au fost a- exemplului dat în muncă şi Gospodăririi Apelor. Rai an şi pe cunoştinţele ce zeci şi şase, adică marea
dăpate la vreme, cum sini viaţă, li s-a atribuit cite o dul efectuat joi, împreună trebuie să le aibă fiecare supra unor probleme ce majoritate a celor ce lu
11
îngrijite. medalie jubiliară - distinc cu cadre de la D.G.A.I.A., om în domeniul lui de ac nu le-au înţeles suficient crează în fermă . „Cum se
intr-o zi s-au prezentai ţie ce se acordă coopera nc-a permis să consemnăm tivitate . sau alte aspecte ce îi in prezintă frecvenţa?". „Bu
11
la preşedintele cooperativei torilor care se menţin timp cîteva aspecte ale desfăşu teresează. Astfel că învă nă. Astăzi lipsesc doar
şi au cerut să li se dea de cinci ani fruntaşi in în rării acestuia. DIALOG DESCHIS, ţămîntul este un dialog două femei, care sînt bol
îndărăt loturile lor de vaci. trecerea socialistă - şi ci deschis. Astăzi, de exem nave".
Aşa că, pensionaţii n-au te un premiu in bani. In- SUB IMPERATIVELE INTERESANT plu, au vorbit vreo zece Teodor Damian, şef de
stat la pensie decît o lună. minindu-li-se distincţiile şi CALITĂŢII ŞI Cooperativa agricolă de oameni şi-i evidenţiez prin fermă la Complexul de
Anul trecut au dat de la premiile, medaliaţii au lost EFICIENŢEI producţie din Rapoltu Ma tre cei mai activi pe Ma- vaci de la Bobîlna, ne spu
loturile lor 574 hl lapte şi felicitaţi şi li s-au urat noi re a obţinut in ultimii ani ria Bălosu şi Susana Tăş- nea: „înregistrăm o pre
32 viţei, Iar cîştigurile rea succese in muncă, multă Să consemnăm, mai ln~ rezultate bune, în special nad, ce se dovedesc inte zenţă foarte bună, ceea ce
lizate au fost în medie de sănătate şi viaţă îndelun tîi, spusele lui Ioan Igna, la cultura cerealelor, şi se resate să cunoască cît
2 200 lei lunar. Anul aces gată. inginerul şef al Consiliu TRAIAN BONDOR
t a , . în prima lună, au rea N. BADIU lui uni'' agroindustrial Si apreciază — pe bună drep mai mult din tehnologia
mbria: „Avem organizate tate — că acest fapt se cultivării cerealelor . Continuore in pag a 2-a)
11
