Page 18 - Drumul_socialismului_1983_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret

de mică şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei 11,00 Tel
11,05 Cui
teri
şco:
11,25 Fiii
„Fo
Angajare plenară, adeziune deplini Pentru recolte fot m©i bogate, 12,15 Ora
23,00 Noi
13,15 Not
cun
13,30 Lu
Sa masurile wszlnd «şferea pentru © nouă calitate 18,35 Săp
mîn
18,50 1001
19,00 Tel<
produefiei de cărbune a muncii in agricultură 19,20 La
min
* 1
20,05 Mor
Lucrătorii ogoarelor sînt anul trecut şi rezultatele terea din efective a anima­
(Urmare din pag. 1) dotării tehnice, sporirea din subteran, maiştrii, in­ chemaţi să înfăptuiască obţinute, a evidenţiat fap­ lelor necorespunzătoare şi 20,20 Filn
productivităţii muncii, creş­ ginerii şi tehnicienii au a- nouă revoluţie agrară, prin tul că la cultura griului asigurarea unei bogate ba­ Gay
Prei
participare la realizarea terea nivelului de profesio- probat măsurile întreprin­ s-a depăşit producţia pla­ ze furajere. duc
producţiei dintre cei doi nalitate in cadrul formaţii­ se, hotărînd ca trecerea la creşterea producţiei şi pro­ nificată cu peste 300 kg/ha, ame
factori — gîndirea tehnică lor de lucru, întărirea clima­ organizarea activităţii pe ductivităţii muncii, prin ri­ că a fost îndeplinit planul Toate măsurile dezbătu­ 21,15 Bun
retn
şi efortul fizic — în favoa­ tului de disciplină. Pe dc trei schimburi să se facă dicarea nivelului tehnic şi la lapte de oaie şi la lină, te şi adoptate de adunarea răgi
rea celui dintîi, sînt rezul­ altă parte, prin introduce­ începînd de luni, 7 februa­ calitativ al activităţii din generală a cooperatorilor 22,00 Teii
tatul preocupărilor stărui­ rea regimului de lucru „în rie a.c. în aceste zile, s-a această ramură de bază a la efectivele totale de ani­ din Jeledinţi vizează ridi­ 22,10 Roit
toare ale conducerii parti­ foc continuu", capacităţile arătat în cadrul adunări­ economiei naţionale şi rea­ male, dar că au fost şi ne- carea producţiei agricole drăj
dului şi statului, personal de producţie ale întreprin­ lor, la întreprinderile mi­ lizarea unei noi calităţi a realizări la unii indicatori vegetale la un nivel tot
ale tovarăşului Nicolae derii vor fi valorificate la niere din bazin s-a acţio­ muncii şi vieţii întregului atît în sectorul vegetal, cit mai înalt, valorificarea u-
Ceauşescu, pentru ca mun­ un nivel cu adevărat su­ nat cu răspundere pentru nostru popor, Acţionînd şi în cel al creşterii ani­ nor cantităţi cît mai mari
ca celor din abataje să perior, pe măsura cerinţe­ pregătirea organizării efec­ malelor. Pentru evitarea
dobîndească o nouă valoa­ lor de progres, ale actua­ tivelor pe trei schimburi, pentru înfăptuirea acestor neajunsurilor manifestate la fondul de stat, obţine­ BUCUR
re economică şi socială. lei etape. fiind -create toate condi­ obiective, ţăranii coopera­ în anul trecut s-au adoptat rea de venituri tot mai dioprogr;
Cu argumentele convin­ Dînd expresie concretă ţiile ca din prima zi a săp- tori, mecanizatorii, cadrele — ţinîndu-se seamă de pro­ bune, ridicarea eficienţi., La ordin
gătoare ale faptelor de principiilor autoconducerii tămînii viitoare abatajele de specialişti, toţi locuito­ punerile făcute de Aron întregii activităţi. Anul a- tură; 7,0
Revista
muncă, pe baza experienţei muncitoreşti şi autogestiu- să producă din plin, să rii satului Jeledinţi, români Munteanu, Alexandru Ro­ cesta şi-au propus să ob­ rul rnelo
practice acumulate în de­ nii economico-financiare, realizeze şi chiar să depă­ şi maghiari, şi-au unit efor­ şu, Vasile Călugăru, Mari- ţină producţi medii sporite de ştiri;
dio; 10,0i
cursul multor ani, partici­ participanţii la dezbateri şească sarcinile de plan. turile şi muncesc cu hăr­ de grîu, orz, lavandă, fa­ 10,05 Rev
panţii la dezbateri au ară­ au făcut propuneri cu con­ Dînd expresie hotărîrii nicie pentru folosirea cit oara Crişan, Remus Bur- sole etc. şi să livreze la 10,10 Ori
tat că eforturile financia­ ţinut tehnic şi organiza­ minerilor de a trece neîn- mai eficientă a pămîntului, duş, Alexandru Zudor şi populară
govi.ştc;
re făcute pentru dotarea toric, angajîndu-se să spri­ tîrziat la aplicarea noului alţii — măsuri care să du­ fondul de stat pentru auto- ştiri; il,i
minei nu s-au soldat întot­ jine activ înfăptuirea lor. program de lucru, repre­ pentru a obţine recolte cit că la ridicarea gradului de aprovizionarea teritorială tr-un gl:
deauna cu eficienţa scon­ Propunerile vizează, în zentanţii oamenilor muncii mai bune la toate,_ culturi­ fertilitate a solului şi ob­ peste 700 tone cereale, 12 blicitate :
ştiri;
12,
tată. Pe parcursul ultimi­ noile condiţii create prin din toate întreprinderile le, de a dezvolta zootehnia ţinerea de rezultate cit mal tone fasole boabe, 2 200 hi 12,35 Dir
lor ani, şi colectivul mi­ repartizarea efectivelor pe miniere ale Văii Jiului au şi producţia animalieră şi, bune în producţia vegeta­ lapte de vacă, 200 hl lapte rului; î:
nei Lupeni a întîmpinat trei schimburi, mai buna adoptat textul unei tele­ pe această bază, să-şi spo­ lă şi animalieră. Astfel, se de oaie, 2 900 kg lină, 5 000 Radio-Tv
neajunsuri datorită nefolo- exploatare şi întreţinere a grame adresate C. C. al rească contribuţia la fon­ vor executa lucrări de a- kg carne de bovine. Adu­ la 3 ; 15.
10,00 Bul
sirii corespunzătoare a for­ utilajelor, îmbunătăţirea P.C.R., tovarăşului Nicolae dul de stat, la autoaprovi- narea a exprimat hotărî- Concert
ţei de muncă şi a timpu­ transportului minier şi a- Ceauşescu, în ■ care este zionarea teritorială, să ob­ menajări (desecări, desţe­ 10,30 Int
lui de lucru. Fondul dc provizionării tehnico-mate- reafirmată adeziunea de­ leniri, terasări, fertilizări rea unanimă şi angajamen­ populară
timp disponibil a fost di­ riale, a asistenţei tehnice plină a minerilor faţă de ţină venituri tot mal mari, cu gunoi de grajd şi în­ tul tuturor cooperatorilor, ştiri; 17,
cîntcculu
minuat prin desele intrări de specialitate. întreaga politică a parti­ să mărească avuţia obşteas­ grăşăminte chimice) pe te­ mecanizatorilor şi cadrelor rii; 22,00
şi ieşiri din subteran, a Adunarea generală a dului şi statului, hotărî- că şi cîştigurile fiecărei renurile arabile şi pe pa­ tehnice de specialitate de Invitaţie
fost încărcat de timpii ne­ prilejuit manifestarea înal­ rea lor fermă de a acţiona familii de cooperatori, să-şi jiştile naturale. în zooteh­ a depune toate eforturile Non slo|
productivi creaţi prin îm­ tei responsabilităţi ce ca­ neabătut pentru creşterea ridice propriul nivel de nie se va îmbunătăţi struc­ pentru a îndeplini în mod
părţirea efectivelor pe pa­ racterizează colectivul mi­ producţiei de cărbune, pen­ trai. tura efectivelor prin orga­ exemplar indicatorii pla­
tru schimburi. Energia for­ nei Lupeni, un colectiv ho- tru înflorirea şi prosperi­ Adunarea generală a nizarea în mod corespun­ nului de producţie pe 1983. |Cjj
ţei de muncă a fost, de a- tărît să înfăptuiască exem­ tatea patriei noastre socia­ cooperatorilor, analizînd zător a activităţii de re­
semenea, risipită printr-o plar măsurile stabilite de liste. activitatea desfăşurată în producţie şi selecţie, scoa­ N. ZAMFIR DEVA
împărţire ineficientă pe conducerea partidului şi (Patria);
lui Romi
schimburi — toate aces­ statului, să acţioneze fără DOARA:
tea conducînd la scăderea preget pentru creşterea ra); Colc
realizărilor fizice. Au ob­ producţiei de cărbune coc- derurgist
’8l (Arta
ţinut realizări mai bune sificabil. XX (Coi
doar brigăzile care au lu­ In încheierea lucrărilor TROŞAN
crat peste schimb, sau în adunării generale a luat viitor ( 7 1
zilele de repaus, cu efor­ cuvîntul tovarăşul Radu nebună
PENI: C
turi suplimentare şi nu Bălan. să (Cult
prin valorificarea superi­ ic Cursă in
oară a dotării tehnice. Ieri, au avut loc adunări rut) ; LC
M;
Ursa
Aplicarea noului program generale ale reprezentanţi­ N1NOAS.
de lucru, organizarea acti­ lor oamenilor muncii şi în tren (IVI
vităţii pe trei schimburi a celelalte întreprinderi mi­ CÂNI: C
(Retezau
8 ore pe zi asigură posi­ niere de la Lonea, Petrila, tind un
bilitatea mai bunei valori­ Dîlja, Livezeni, Aninoasa, şic); OR.
ficări a forţei de muncă şi Vulcan, Paroşeni şi Bărbă- banc la
tria) ; Li
timpului planificat şi, im­ teni, consacrate dezbaterii căra); G
plicit, creşterea producţiei măsurilor cu privire la a- fată feri
fizice. S-a arătat, de ase­ plicarea noului program tură); li
menea, că aplicarea acor­ de lucru şi a celorlalte de săbii
dului global ca pîrghie im­ prevederi stabilite pentru Un şerif
LAN: Lei
portantă de cointeresare dezvoltarea activităţii ex­ seriile I-
colectivă va asigura un tractive. în unanimita­ ră); S1M
giad sporit de folosire a te, minerii, muncitorii Ursa P
ILIA : F
mina).
invătămintul agrozootehnic
„Ce poate fi mai de preţ ca statornicia şi omenia 1“
(Urmare din pag. 1) nitate şi în lipsa mea
Dimineaţă de ianuarie. ...Legătura intre deputaţi reparat şi amenajat staţii t i a n , Ion Farcaş, Marioara cursul şi-a întrerupt acti­ Rezulta
Crestele domoale ale Rete­ şi săteni se lace direct, în de autobuze in Zeicani şi Moisoni, Viorica Ştelănescu, vitatea". „De ce nu s-a a- 4 februar
zatului, învăluite de o piclă teren, pentru că probleme­ in salul centru de comună. Lăscuţ Zgircea, Dumitru relevă interesul oamenilor pelat la alţi specialişti de Extr. I
uşoară şi îmbrăcate de o le obştii sînt totodată pro­ ...Reîntors din Zeicani, • Scrădean, loan Boroş, Şte­ pentru lărgirea orizontului pe raza consiliului unic 41, 10, .54.
mantie albă ce-şi împrăştie blemele consiliului popular. unde, după cum aveam sd fan Socaci, şi cetăţenii din de cunoştinţe profesiona­ sau la cadre didactice din
pe alocuri franjurii peste Avea să continue firul aflăm, se deplasase pen­ Zeicani ca losif Jura, ■ Şte­ le". „Socotiţi că învăţămîn- învăţămînt ?“. „Nu ştiu". Extr. a
fosta Ulpia Traiana dau acestei idei, să ne-o con­ tru reluarea unei acţiuni fan Tăloane, Ştefan lanc, tul agrozootehnic îşi ara­ „Folosiţi, în predarea te­ 25, 27, 83,
aşezării un farmec inedit. firme practic şi deputatul de amploare - aceea a cu­ Cornel lăloane, Troian Mic­ tă eficienţa în activitatea melor, material documen- Fond tc
Un farmec sporit de hărni­ circumscripţiei electorale nr. răţării de muşuroaie a 20 şori, loan Bozintan, loan complexului 7". „Da, o spun 956 509 le
lei report
cia oamenilor Sarmizegelu- 4, Tiberiu Albulescu, şi de­ ha de fineţe şi despotmoli- Lucaci, Petru lancu, Victor cu toată convingerea. în tar-ilustrativ ?". „Nu, nu
sei, ai satelor ei. putata Argentina Albulescu rea unor canale pentru lancu, ca şi cei din Hobiţa ianuarie am predat tema folosesc, fiindcă nu am".
De-a lungul tarlalei ,,Sub din Sarmizegetusa. Ne-au combaterea excesului de şi Păucineşti — Augustin „Tehnologia îngrijirii şi fu­ „Are şcoala generală din
sat" din Mobila, zeci de Văcărescu, Aurelia Crăciu- rajării vacilor cu lapte". comună. N-aţi apelat la
cooperatori adună piatra nel, Cătălina Vîrvescu, Au­ Soeot că şi cunoştinţele a- sprijinul ei". „Nu, pînă
Timpul
de pe culturi. Valeria Se- DEPUTAŢII ÎN FRUNTEA OBŞTII relia Stirban, Romulus Al­ cumulate de oameni cu a- acum, dar o voi face". azi, 5 fel
can, primarul comunei, pre­ bulescu, 'întotdeauna pre­ cest prilej au contribuit la Concluzionînd, am vrea me în g
zente aici ne spunea : ,,Am zenţi la acţiuni de gospo­ depăşirea .planului produc­ să punctăm cîteva aspecte ales noap
cu
organizat şi ieri o aseme­ vorbit, ca buni cunoscători umiditate, Adam Cărui, vi­ dărire. - ţiei de Lapte, în prima lu­ ce trebuie neapărat avute porar cerul n
nea acţiune pe tarlaua ai oamenilor şi locurilor, cepreşedintele biroului exe­ „Ne adresăm cu încrede­ nă din acest an, cu 18 hl“. în vedere: 'respectarea în­ precipitaţi
„Cărpeniş" a brigăzii din despre concretizarea unor cutiv a! consiliului popular, re consiliului popular, ne tocmai a datelor stabilite mă dc n
Păucineşti. propuneri ale cetăţenilor ne spunea : „Orele noastre mărturisea cetăţeanul Mihai GOLURI pentru ţinerea cursurilor, avea şi c;
Au curăţat, de asemenea, făcute in campania electo­ de audienţe se scurg in Voinoni - pentru că cei adică ziua de joi; să se Vîntul va
cu
derat,
de tufăriş păşunile şi ti­ rală, despre gînduri pen­ teren, in satele de care puşi in fruntea comunei ŞI FORMALISM apeleze mai mult la de­ porare di
netele „Tăbărişte" şi ..Fi­ tru mai bine şi mai frumos răspundem. Acolo, la laţe sint f ă r ă excepţie, oameni vest şi ni
La C.A.P. Bobîlna este
nale". ale oamenilor. S-a con­ locului, discutăm, ne înţe­ legaţi de aceste locuri, li organizat un curs cu te­ monstraţii pr 'ice; să se le minimi
min
între
In " in discuţie Troian struit şi se va da in acest legem cu oamenii despre cunoaştem bine şi ne cu­ folosească mai mult mate­ grade, lat
Armiori aflat in cîmp : ,.To­ trimestru şcolar in folosinţă ceea ce avem de intreprins nosc bine. S-au născut şi matică mixtă — vegetal şi rialul ilustrativ: planşe, intre zcrc
legumicultură, la care par­
varăşă primar, am rezolvat un bloc alimentar şi o sală pentru ca localitatea in an­ au crescut pe meleagurile grafice, panouri, mulaje alocuri
ceaţă.
ceea ce stabilisem împreu­ de sport pe lingă şcoala samblul ei să aibă un as­ acestea şi aici au rămas ticipă 25 de cooperatori. etc. ; consiliul unic agro­
nă. Fiecare gospodar din generală, s-a amenajat pect civilizat după ce s-au întors de pe Pînă în momentul de faţă industrial, consiliile popu­ La muu
Păucineşti a participat la drumul ce duce ia Palatul Şi, după cum ne-am con­ la şcoli. Şi ce poate li mai au fost predate însă doar lare să vegheze permanent C'i cerul
curăţarea şanţurilor, iar a- Augustalilor ca şi cele din vins, ţin la aspectul aşeză­ de preţ decit statornicia şi două teme. „Ştiţi — ne asupra desfăşurării învă- cădea nin
vea şi ca
cum continuăm săparea u- satele Zeicani, Breazava şi rilor lor şi cei din satul omenia". spunea Florian Grecu, in­ ţămîntului agrozootehnic, Vîntul va
nor canale pentru scurge­ Hobiţa, a lost curăţată al­ Sarmizegetusa ca Siminic gineri şef al cooperativei cu accent pe conţinutul, flcări pîn
rea apei. bia rîului „Apa mică", s-au Drăgănescu, Damian Cris­ ESTERA ŞINA — eu am fost plecat o prezenţa oamenilor, efi­ oră din se
colind zâ
vreme ind lungată din u- cienţa acestuia.