Page 20 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 20
paq DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 849 © SÎMBĂTĂ 5 FEBRUARIE 1983
L I S T A
libretelor de economii cu dobîndă şi clştiguri In au
toturisme, emise de unităţile C.E.C. din judeţul Hu
nedoara, ieşite cîştigătoare cu cîte un autoturism
•ezenţe româneşti peste notare Dacia 1 300, la tragerea la sorti pentru trimestrul
m COLOMBO. - Pre IV — 1982 :
şedintele Republicii Sri Lan-
HOMA 4 (Ag vprcs). — manifestări ştiinţifice şi ka, Junius Jayawordsne, a Nr. Numărul libr. Nr. Numărul libr.
Roma a avut loc o ma culturale la nivel european, fost reînvesţit, vineri, în crt. de economii crt. de economii
nii -stare consacrată poli care să ducă tot mai mult funcţia de şef ai statului, cîştigător cîştigător
tici; externe româneşti, or la apropierea între oameni, 0 EEIJING. - Premierul pentru o perioadă de şase
ie: â de Academia Li- în acest sens, Româ Consiliului de Stat al R.P. ani. 2. i. 719—1—10309 19. 719—203—8235
719—203—11061
20.
719—1—25465
be"a a dialogului, în co- nia, preşedintele Nicolae Chineze, Zhao Ziyang, l-a Preşedintele Jayawardene 3. 719—1—27644 21. 719—203—17148
lal' eu Ambasada ro Ceauşescu au iniţiat şi primit pe secretarul de stat a fost ales pentru un nou 4. 719—1—33662 22. 719—203—32836
mâna în Italia. concretizat acţiuni de o im al S.U.A., George Shultz, mandat prezidenţia! în ca 719—1—53251 23. 719—203—37089
Luînd cuvântul, prof. portanţă deosebită, printre aflat în vizită la Beijing — drul scrutinului desfăşurat 5. 24. 719—203—37815
Aldo Testa, preşedintele care simpozionul „Oame relatează agenţia China în octombrie 1982. Data 6. 719—1—59283 719—203—39891
Academiei, director al re nii de ştiinţă şi pacea". Nouă. Au fost abordate ceremoniei de învestitură a 7. 719—1—60378 25.
26. 719—201—13227
11
vistei ..Dialogul , a scos probleme ale relaţiilor chi- coincis, în acest an, cu 8. 719—1—64078 719—201—15794
719—1—75091
în evidenţă contribuţia no-americane, ale cooperă sărbătorirea celei de-a 35-a 9. 27. 719—201—22901
10.
719—1—78164
României, a preşedintelui CIUDAD DE MEXICO 4 rii economice şi tehnice bi aniversări a proclamării in 11. 719—1—78688 28. 719—201—42979
29.
Nicolae Ceauşescu la efor (Agerpres). — La Univer laterale şi probleme inter dependenţei ţării. 12. 719—1—80516 30. 719—201—48299
turile de înfăptuire a se sitatea autonomă din Chia- naţionale de interes co 13. 719—209—2626 31. 719—201—49361
curităţii europene şi dez pingo (Mexic) a fost inau mun. E3 WASHINGTON. - Pre 14. 719—209—9673 32. 719—201—52296
voltare a cooperării pe gurat festivalul filmului şedintele S.U.A., Ronald 719—209—10628 33. 719—207—6042
continent, la intensificarea românesc de lung metraj. SE3 GENEVA. - La cere Reagan, a avut o întreve 15. 34. 719—207—10375
conlucrării rodnice între Sînt prezentate filmele rea părţii americane, la dere la Casa Albă cu can 16. 719—209—13550 719—207—10900
17.
toate naţiunile. Referin- „între oglinzi paralele", Geneva a avut loc, la 4 celarul federal al Austriei, 18. 719—278—122 35. 719—219—3749
36.
715—716—158
du-se la poziţia şi acţiu „Drum în penumbră", februarie, o întîlnire a vi Bruno Kreisky, care efec
nile promovate de şeful „Dincolo de pod“, „Pati cepreşedintelui S. U. A., tuează o vizită oficială la
11
statului român, aşa cum ma şi „Cursa". George Bush, cu şefii de Washington. După cum s-a
sînt reliefate şi în volumul legaţiilor sovietice la nego precizat oficial, în cadrul
„Nicolae Ceauşescu — cierile sovieto-americane convorbirii au fost exami DIRECŢIA JUDEŢEANĂ
PARIS 4 (Agerpres). — nate evoluţia relaţiilor bi
Scrieri alese 1981“, recent La universitatea „Sorbona- privind limitarea armelor laterale, şi unele probleme DE POSTĂ SI TELECOMUNICAŢII ~
apărut în Italia, vorbito Paris" a avut loc, sub nucleare în Europa şi, res internaţionale, în special HUNEDOARA - DEVA v
rul a arătat: „Prin carac- auspiciile Centrului de pectiv, limitarea şi reduce situaţia din Orientul Mij
teiul lor constructiv, pro studii româneşti şi ale A- rea armamentelor strategi lociu şi eforturile actuale
punerile României privind ce, informează agenţia C O M U N I C Ă :
sociaţiei „Arts et Jalons , TASS. de reglementare politică a
11
oprirea cursei înarmărilor o seară de poezie româ conflictului arabo-israelian.
se bucură de consensul o- nească, în cadrul căreia în conformitate cu Decretul nr. 122/1982
piniei publice, al tuturor poetul şi criticul literar El PHENIAN. - Purtăto E3 TEL AVIV. - Mario al Consiliului de Stat cu începere de la data
forţelor democratice din francez Jean-Paul Mestas rul de cuvînt al Ministeru Soares, conducătorul unei de 20 februarie 1983 se va introduce taxarea
a
Internaţionalei
Europa ?!i din lume. a prezentat expunerea lui Afacerilor Externe al delegaţii
Socialiste, care a întreprins
R.P.D. Coreene a dat pu
Doresc să subliniez im „Poezia românească de blicităţii o declaraţie în o vizită în Israel, a decla după durată a convorbirilor telefonice loca
portanţa deosebită a pro azi". Cu aceeaşi ocazie, care condamnă manevrele rat într-o conferinţă de le pentru toţi abonaţii telefonici din localita
punerilor preşedintelui poeţi şi actori francezi au militare comune americano- presă, că „nu pot fi ascun
Nicolae Ceauşescu cu pri citit versuri de poeţi ro sud-coreene, desfăşurate se profundele divergenţe e- tea Deva conectaţi în centrala telefonică
vire la desfăşurarea unor mâni contemporani. sub numele „Team Spi- xistente între socialiştii Deva 1, strada V.I. Lenin 2 (al căror număr
rit-83“ - transmite aqentia vest-europeni şi guvernul de telefon începe cu cifra 1).
Aspecte ale crizei în statele A.C.T.C. israelian" — informează a- Pentru o convorbire locală se înregistrea
genţia France Presse. „A-
Acesta manevre - se a- vem sentimentul — a preci
rată în declaraţie — repre
occidentale zintă o provocare la adresa zat el — că, prelungind tra ză la contor cîte un impuls la trei minute,
poporului coreean şi a po tativele cu Libanul pentru sau fracţiune de trei minute, durata unei con
BONN 4 (Agerpres). — sfîrşitul lunii ianuarie, în poarelor iubitoare de pa retragerea trupelor israe- vorbiri locale fiind la aprecierea chemătorului.
Concernul electronic vest- Berlinul occidental şomau ce. S.U.A. încearcă, în a- liene din această ţară, pri
german „Grundig A.G." in 88 700 de persoane, ceea ce cest mod, să intimideze po mul ministru Menahem Be-
tenţionează să concedieze, reprezintă 11,1 la sută din porul coreean, să-l facă să gin doreşte să cîştige timp
In următoarele patru luni, totalul forţei de muncă. în cu scopul de a evita înce I M P O R T A N T
1 900 de lucrători, a anun decurs de o lună, şomajul renunţe la lupta sa pen perea de negocieri privind
ţat administraţia. în 1980, tru reunificare naţională, viitorul palestinienilor",
de la diferitele fabrici ale a crescut în oraş cu 9,1 să încurajeze regimul de în atenţia abonaţilor la serviciul telefo
firmei au fost concediate la sută. în rîndul tinerilor la Seul în acţiunile sale nic din oraşele Câlan, Haţeg, Orăşîie şi Si-
2 000 de persoane. sub 20 de ani, rata şoma militariste menite să ducă
jului este mai mare decît la permanentizarea divi meria.
★
BERLINUL OCCIDEN media, ea ridieîndu-se la zării ţării, Direcţia judeţeană de poştă şi telecomu
TAL 4 (Agerpres). — La 12,4 la sută.
nicaţii Hunedoara — Deva anunţă că în ve
derea trecerii la prelucrarea automată pe
calculator a facturii telefonice, începînd cu
18 luna februarie 1983 termenul de achitare a
avizelor de plată este ultima zi lucrătoare
...Trebuie arătat că în cum în categoria ţărilor jorarea dobînzilor, are ale ţărilor.în curs de dez-
ultimii ani s-a făcut foar care trăiesc sub minimul consecinţe extrem de ne -voltare. Numai în 1981 pînă Ia data de 20 inclusiv a fiecărei luni.
te puţin pentru instaura vital (250 dolari pe locui favorabile pentru ţările .acestea au scăzut, în me După această dată se vor percepe majoră
rea unei ordini economi tor pe an), Iar 37 la sută în curs de dezvoltare. O- die, cu 15 la sută, ceea
ce internaţionale. în din populaţia mondială, prirea- creşterii economi ce era, deja, nivelul cel II rile legale prevăzute de tarifele P.T.T.R.
schimb, condiţiile de pro în ţările în curs de dez ce în statele industriali mai slab după cel din -ABONAŢII SÎNT RUGAŢI SA ACHITE
gres ale ţărilor în curs de voltare unde economia zate avansate este. înso ,1950. Condiţiile de schimb
dezvoltare s-au deterio stagnează (250—1 000 de ţită de o întărire a neo- ale ţârilor în curs de dez DIN TIMP TAXELE PENTRU EVITAREA ORI
rat şi continuă să se de dolari pe locuitor pe an). protecţionismului, de în voltare s-au degradat în CĂROR NEMULŢUMIRI-
gradeze. Reducerea acti Situaţia economică mon chidere a. pieţelpr lor de 1981 cu 7 la sută, iar în
vităţii economice în sta dială actuală blochează desfacere' şl de o scădere prima jumătate a anului
tele dezvoltate a fost în dezvoltarea economică a importantă a preţului rc- 1982, preţul acestor pro
soţită de o încetinire dra duse a înregistrat o nouă
matică şi chiar de opri DIN P R E S A S T R Ă I N Ă scădere, cu 8 la sută. Pre CASA DE AJUTOR RECIPROC
rea progresului economic ţul zahărului, cauciucu
al ţărilor în curs de dez lui, lemnului tropical, cu A PENSIONARILOR DIN HAŢEG
voltare. Rata medie de acestor ţări, în timp ce al al materiilor prime şi prului şi. cacao s-a redus
creştere a statelor indus problemele economice de al energiei. Este evident cu 20 ia sută. Totodată, anunţă că în ziua de miercuri 9 febru
trializate avansate, care păşesc posibilităţile oferi că statele occidentale in asistăm la o reducere a arie 1983, ora 9, se va ţine ADUNAREA ge
era de 3,2 la sută în pe te de cadrul instituţional dustrializate aruncă po ponderii ţărilor în curs
rioada 1970—1980, a scă al mecanismelor comuni vara crizei pe ume'rii pro de dezvoltare în exportul nerală anuală a membrilor săi, la care îi ru
zut la 1,4 la sută în 1980 tăţii internaţionale. Opri priei lor clase muncitoa de produse primare (cu găm să participe.
şi la 1,2 la sută în 1982. rea creşterii economice, re şi asupra economiei
în 1981, rata de creştere la care se adaugă facto ţărilor în curs de dezvol excepţia petrolului) : a-
rul demografic, împreună tare. ceasta a scăzut de la 41
a produsului social al ţă la sută, în anii '60, la 29 plinirea unui an, la 5 februa
rilor în curs de dezvol cu imposibilitatea asigu Stagnarea activităţii e- la sută, în 1981. Acestea rie, de la moartea bunului
nostru preot
tare nu era decît de 2,2 rării produselor alimen conomice în ţările în curs sînt de o importanţă BOCA AUGUSTIN.
la sută, faţă de 5,6 la tare, toate acestea pot de dezvoltare s-a tradus primordială pentru ţările (159)
sută în perioada anteri duce la destabilizarea nu printr-o serioasă înceti în curs de dezvoltare, D I V E R S E D E C E S
oară. numai a ţărilor în curs nire a schimburilor co deoarece ele reprezintă
de dezvoltare, ci şi a în merciale mondiale. în a Azi" de ziua nunţii lui o Consiliul de conduce
Toate acestea nu puteau tregii economii şi politici 1973 comerţul mondial a 63 la sută din totalul ex Dorel Toma (Pupu) din Ghe- re, colectivul didactic şi e-
să nu ducă la creşterea mondiale. ■» încetat să mai crească cu porturilor lor. în afara lari, îi transmit sincere urări I levi ai Liceului industrial
de
Hunedoara
1
prăpastie! care separă Politica economică a rata anterioară de aproa scăderii preţurilor, bari tinerei fericire şi bună înţelegere nr. profundă durere, anunţă
Popa,
familii
Suzana
înce
cu
statele dezvoltate de ţă stâîelor dezvoltate apare pe 10 la sută. în 1976 a- erele tarifare şi comer ! Viorica şi Maricica (Deva). tarea din viaţă, după o
rile în curs de dezvolta ca principalul factor al ceastă rată era de 6 la ciale, acţiunea companii o „Dacia service" Brad e- scurtă suferinţă a celui
xecută,
bază
de
pe
re. în timp ce venitul pe stagnării şi paralizării sută ; în 1980 ea a cobo- lor transnaţionale au con plasă de sîrmă. Telefon 1434. comandă, care a fost
locuitor al părţii dezvol dezvoltării în lume. Lup rît la 1 la sută, pentru a secinţe extrem de dău (172) prof.. UNGUR IOAN,
Grupul
tate a globului sporeşte ta împotriva inflaţiei, pe se situa la 0,0 la sută în nătoare asupra producă ca, ® Cu ocazia pensionării, fii director la Hunedoara, şcolar
S.
al
C.
în
şi
nepoţii
din
ginerele
puternic, chiar dacă ra care aceste ţări o duc*re- 1981. în acelaşi timp, a torilor de materii prime. Braşov, îi urează dragului lor vlrstă de 70 ani. Corpul
află
se
depus
tele de creştere sînt sla curgînd la blocarea creş avut loc o reducere ver („Revue de Politicjue In Vas Gheorglie, multă sănătate neînsufleţit liceului. înhuma
clubul
la
be, aproape un sfert din terii economice, la spori tiginoasă a preţului pro ternationale"). şi viaţă lungă. (c. 32) rea va avea loc duminică,
omenire se află de pe a- rea şomajului şi la ma- duselor primare, îndeosebi (Agerpres) COMEMORARE 6 februarie, orele 14, la Hu
© Cu inimile îndurerate, so nedoara.
ţia, fiul şi sora anunţăm îm
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor : lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei ; pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAU-A : 2 700 Dev» str Dr. Petru Groza, nr 35
Telefoane 11275. 11585, 12157 Telex ; 72288 78 lei ; anual — 156 lei Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi dlfuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.
