Page 21 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 21
Creşterea producţiei de lapte —
deziderat esenţial pentru toate
îermele zootehnice!
’cele 8 unităţi nutritive asi
In cursul zilei de ieri s-a efectuat un raid în unele gurate zilnic pentru fie
ferme zootehnice din consiliile un^cc agroindustriale care animal, precizăm că
Orăştic şi lila, urmărind modul cum sînt furajate şi furajele se administrează
îngrijite animalele, evoluţia producţiei de lapte, or preparate.
dinea şi disciplina, gospodărirea furajelor. Iată citeva Ca atare, dacă în luna
din aspectele constatate. ianuarie a.c., producţia me
die zilnică a fost de 1000 1
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.
C.A.P. DOBRA COMPLEXUL GRIND lapte (revenind la fiecare
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N vacă mulsă o cantitate de
La vremea amiezii, adi La blocul de muls, la 4 1 lapte), în cele cinci
că exact în perioada de grajduri, maternitate sau zile trecute din această lu
repaus (după programul de Staţionar domnea aceeaşi nă s-a obţinut o medie de
Anul XXXV, nr. 7 850 DUMINICA, 6 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani activitate din sectorul zoo ordine şi curăţenie. Vaci 1130 1 lapte (4,5 1 lapte de
tehnic) vreo cinci îngriji lor li se administraseră fu la fiecare vacă aflată în
tori erau în preajma to rajele şi âm remarcat că lactaţie).
HOTĂRIR1LE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI - cătorii de grosiere. Pregă toate sînt pregătite (siloz,
teau furajele pentru seara coceni tocaţi, concentrate). C.A.P. OHABA
şl dimineaţa următoare. In De fapt şi producţia de
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ $1 LUPTĂ PENTRU PROGRESUL grajduri — ordine, curăţe lapte este într-o creştere
nie şi căldură. Pe pardo uşoară. De la fiecare vacă Producţia de lapte — în
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI sea fusese aşternut un strat- în lactaţie se obţin 4,2 1 grijorător de mică. Cauze
de rumeguş. le sînt cunoscute, dar cu
lapte. Păcat însă că stocul
Chiar dacă şefa sectoru de furaje nu asigură de- toate acestea factorii de
Organizarea şi specializarea — elemente lui zootehnic, Argentina
Mihuţ şi-preşedintele coo
perativei, Silviu Olaru, BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE
hotărîtoare în realizarea planului sînt mai noi în aceste
funcţii, în unitate am re
In mod cert, laminatorii solicitate în peste 20 de depăşească normele stabi marcat un climat bun de păşirea perioadei de sta- răspundere din cooperati
de la secţia „profile mijlo ţări din lume, unele cu lite. muncă, o exigenţă crescu bulaţie. Din această cauză, vă nu prea se omoară cu
11
cii a uzinei nr. 4 din Com ţradiţii în domeniu, cum Aşa cum s-au angajat, tă pentru disciplină. cei de aici se văd nevoiţi firea să ajute la redresa
binatul siderurgic Hune sînt U.R.S.S., Cehoslovacia, laminatorii hunedoreni, Totuşi, producţia de lapte să cumpere încă o sută de rea sectorului zootehnic.
doara au acumulat în de R. F. Germania, Finlanda, ferm hotărîţl să traducă oscilează. Dacă în ultima tone de fîn. Ne întrebăm Cu apă, paie şi... bătaie nu
cursul anilor o bună expe S. U.A. ş.a. în viaţă sarcinile ce le re zi a lunii ianuarie se ob de ce nu au fost mai pre prea conving vitele să dea
rienţă în ce priveşte pro — Ritmicitatea în execu vin din documentele Con ţinuseră 230 1 lapte, în văzători cu cămările zoo lapte. In plus, din cei 10
ducţia de export. O dove ţii şi calitatea sortimentelor ferinţei Naţionale a parti prima zi a lunii februarie tehniei ? Sînt 132 de vaci îngrijitori, doar doi sînt lo
desc atît realizările obţinu depind de calitatea muncii dului, au început anul 1983 cantitatea de lapte a scă care se mulg. Acestora tre calnici. Din ceilalţi opt,
te în anul trecut, cît şi mo noastre, a lăminatorilor — cu bine, realizîndu-şi rit zut cu 7 1, iar apoi, în a buie să li se asigure o hra patru sînt mai vechi (din
dul în care şi-au pregătit ne spunea Alexandru Rez- mic sarcinile planificate la doua zi s-a ajuns la 242 1. nă mai consistentă. Şi o iulie 1982) şl patru „s-au
producţia acestui an, re- meveş, şef de echipă la li export. întreg colectivul Ieri se obţinuseră doar 215 ultimă precizare: în perioa dat" pe lîngă sectorul zoo
secţiei profile mijlocii, din 1 lapte. Cea mai scăzută da ce a trecut din acest tehnic cînd a început să
EXPORT rîndul căruia se detaşează producţie de lapte în ulti fătări — 24 de viţei. se lase frigul. Toţi aceştia
an, s-a realizat planul de
Ioan Maier, Filip Bălăces-
nu pun pe prim plan obli
cu şi muncitorii conduşi mele 10 zile. Ar mai exista gaţiile de serviciu. Aşa se
eficientă de maiştrii Adrian Balaş, o explicaţie. S-a defectat
Nicolae Culda şi Nicolae separatorul, iar viţeilor li FERMA NR. 6 LĂPUŞNIC şi explică starea necores
zultatele bune obţinute în nia I recepţie —de felul Mănărăzan, este decis să se administrează lapte in Două lucruri atrag în punzătoare în care sînt
că din prima lună a lui în care fiecare se mobili se menţină şi în continua tegral. Echipa „Service" a mod deosebit atenţia celor animalele.
1983., zează la locul de muncă şi re pe linia acestor bune S.M.A. Deva să nu mai tă ce vin la această fermă: Cum vă îndepliniţi atri
— într-adevăr — releva înţelege să-şi facă datoria. . rezultate. răgăneze repunerea în stocurile de furaje şi sta buţiile tovarăşe preşedinte
maistrul principal Ioan De aceea, toţi cei opt funcţiune a acestui separa
Munteanu, preşedintele membri ai formaţiei pe M. LIONEL tor. rea animalelor. Sînt, de Roman Crişan, tovarăşe
consiliului oamenilor mun care o conduc sîntem deo altfel, principalele elemen inginer şef Vasile Avram,
cii al uzinei, cunoscînd din sebit de exigenţi la capi te care justifică dinamica tovarăşe medic veterinar
vreme sarcinile ce ne re tolul calitate, atunci cînd producţiei de lapte. Şi ca
vin la export în acest prim pregătim stocurile destina o completare — dincolo de Continuare In pag. a 2-a)
trimestru, ne-am pregătit te exportului. Practic, la
temeinic încă din ultimele sortare fiecare laminat tre
luni ale anului precedent, ce prin mîna noastră. Sor
luînd o serie de măsuri tăm şi pregătim zilnic su
tehnico-organizatorice pe te de tone, care trebuie să Să se acţioneze mai insistent
întreg fluxul de laminare, plece fără nici un defect
de la cuptoare pînă la a- de turnare sau laminare,
justaj. Astfel, a fost efec la dimensiunile prescrise pentru încheierea recensămîntuiui
tuată revizuirea calibrări- şi cu aspectul comercial
lor la profilele fasonate, corespunzător.
s-au verificat stocurile de La rîndul său, maistrul animalelor domestice
cilindri şi armături la li . Ioan Malea evidenţia prin
niile de laminare în care cipalele operaţii, de a că Din datele centralizate la Se constată însă şi u-
se execută profile pentru ror executare corectă şi la Comisia judeţeană pentru nele rămâneri în urmă în-
export, au fost organizate timp depinde derularea recensămîntul animalelor tr-o serie de comune, în
echipe speciale de recep ritmică a producţiei, cali rezultă că, pînă ieri sea tre care Veţel, Crişcior,
ţie pentru laminatele des tatea acesteia. Este vorba ra, au fost cuprinse în ac Boşorod, Dobra, Pui, Săla-
tinate pieţelor străine. Ca despre evacuarea perma ţiunea de recenzare peste şu de Sus, Geoagiu şi Zam,
urmare, în ianuarie am nentă a paturilor de răci 84 la sută din gospodării unde recensămîntul ani
reuşit să rie realizăm şi să re, „şutarea" cît mai eco malelor domestice deţinute
, livrăm ritmic beneficiari- nomicoasă a profilelor, de le populaţiei. în comunele de gospodăriile populaţiei
>lo'r noştri externi toate sor pozitarea ordonată pe ca unde comisiile comunale şi trebuie să se efectueze cu
timentele prevăzute 'în con lităţi şi dimensiuni, recep echipele de control au ac mai multă operativitate şi
tracte. Mai exact, am li ţia corespunzătoare şi ex ţionat cu întreaga răspun răspundere. Deoarece au
vrat peste 18 400 tone la pedierea la timp, conform dere, recensămîntul anima mai rămas doar două zile
minate la export, cu cîte- programelor. Iar cele. şase lelor domestice a fost prac pînă la expirarea termenu
va sute de tone peste pre echipe din subordinea sa, tic încheiat Intre acestea lui stabilit pentru înche
vederi. fiecare specializată pe un amintim comunele Teliuc, ierea recensămîntuiui, este
Datorită calităţii lor, dar anumit gen de operaţii, Băniţa, Sarmizegetusa, Hă- necesar ca atît comisiile
şi promptitudinii în onora reuşesc să-şi îndeplinească rău, Bucureşci, Mărtineşti, comunale cît şi echipele de
rea comenzilor, laminatele ritmic, începînd din prima control să acţioneze ener
de Hunedoara sînt astăzi zi a anului, ba chiar să-şi Topliţa, Unirea şi Vorţa. gic, cu hotărîre pentru
Recensămîntul animalelor a-şi îndeplini în bune con
C.S. Hunedoara. Linia de răcire de la laminorul de
sirmă. Foto: VIRGIL ONOIU s-a terminat în 112 sec diţii sarcinile ce li s-au
Să fie o şcoală toare. încredinţat.
a cărbunelui Rîu de Mori — comună spunea primarul Petre
bogată din sud-vestul Ţăr Legende noi Mihăiloni, el însuşi gos
ceostă idee majoră, urmă rii Haţegului, un centru podar pe cinste, om al
ldeea tovarăşului Nicolae rind o constantă umanistă, rural mare, cu localităţi locului, născut şi crescut
Ceouşescu privitoare la constă in faptul că ea se frumoase şi bine gospo în comună — iată că de
creşterea de noi cadre de infiltrează tot mai adine in dărite. la porţile Retezatului cîţiva ani oamenii au în
mineri intr-a condiţie nouă, preocupările oamenilor, in ceput să se întoarcă cu
net superioară, capătă con tri de toate oamenii înţeleg MAI SINT MORI cii populare din Dum faţa spre aceste îndelet
tur in Valea Jiului, in di că ei înşişi trebuie să pu LA RlU DE MORI ?... brava Sibiului. ţinut 18 000 kg/ha. „Şi la niciri, dlntotdeauna dătă
verse forme. nă umărul la rezolvarea Dar nu numai prin mori porumb stăm bine —ne toare de bunăstare. As
Pregătirea viitorilor mineri chestiunii. Minerul Ludovic ...A fost întrebarea pe sau prin frumuseţea locu spunea, cu bucurie în tăzi, 95 la sută din gos
glas, Mircea Ursu, secre
se leagă organic de meca Repas, de la Lonea, susţine care am pus-o, la un mo rilor este cunoscută co tarul consiliului popular. podarii satelor noastre
nizarea abatajelor şi îna că acest efort trebuie încu ment dat, Iui Petru Mi- muna de la poalele. Re In 1982 am avut o recol au vite şl oi, ca să nu
intărilor, de osmoza miner- rajat. Secretarul comitetului hăiloni, primarul comu tezatului, ci, mai cu sea tă de porumb ca nicio punem la socoteală por
mecanizator, de timpul pen U.T.C. de la mina Lupeni, nei, Imaginîndu-ne, firesc, mă prin omenia şi hăr dată". cii şi orătăniile de care
tru studiu, odihnă şi cultu Silviu Năstase, el insuşi mi de unde-şi trage satul de nicia localnicilor, prin sînt pline curţile fiecărei
ră - un larg evantai de ner de meserie, are şi el reşedinţă numele. dragostea ior pentru pă FIECARE CU OILE LUI... case".
preocupări. o propunere: — Sînt, dar din cele mânturile strămoşeşti, pe Ca în toate satele de NU NUMAI DIPLOMELE
In această accepţiune — Vom crea mai multe multe pe care le-am avut care se străduiesc să le munte, şl aici oieritul şi ARGUMENTEAZĂ !
minerul işl arată cu totul brigăzi de tineret, iar aces mai există în comună facă tot mai roditoare. Şi, creşterea vitelor este o
altă înfăţişare culturală, tea să fie adevărate şcoli doar trei mori de apă, într-adevăr, cine n-a au îndeletnicire tradiţională. în biroul secretarului
morală şi fizică. Procesul a de calificare a tinerilor care restul sînt mecanice. O a zit în judeţ de cartofii de „După o perioadă, cînd comitetului comunal de
început de ciţiva ani, dat vin să ajute la creşterea patra, una cu ciutură, u- Ostrov şi Clopotiva, de vedeam cu mîhnire că pe
capătă acum accente mal producţiei de cărbune. nică în ţară prin con producţiile mari obţinute gospodarii noştri nu-i MIRCEA LEPADATU
distincte. strucţia ei, se află în anual de cooperatorii de mai trăgea inima să
Una din goranţiVe că a- CORNEL ARMEANU prezent la Muzeul tehni- aici. Anul trecut s-au ob crească animale — ne (Continuare In pag. a 2-a)
