Page 22 - Drumul_socialismului_1983_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 8

Depăşiri ia investiţii,
Legende noi economii la cons mul ELE

la porţile propriu de energie DUM
6 FEB
electrică 8.00 Consulta
(Urmare din pag. 1) pre noul dispensar me­ calaurea
Analiză
dical uman, în care me­ 8.30 Almanal
dici şi cadre medii sani­ Oamenii muncii de Ia în­ 9.00 De stra,
partid se află expuse pa­ tare, tot localnici, ve­ treprinderea de reţele e- 9.30 Bucuriili
tru diplome care atestă ghează la sănătatea lo­ lectrice Deva au încheiat Marea
cei miel
că localitatea a ocupat cuitorilor, despre cele 11 prima lună a anului cu 10.00 Via{a s«
trei ani consecutiv (1977, unităţi prestatoare de rezultate notabile în acti­ 13.00 Album
1978, 1979) locul întîi pe servicii pentru populaţie vitate. Realizlndu-şi inte­ Gala cenaclurilor 18,40 Micul e
cei mici
judeţ, în întrecerea socia­ şi despre reţeaua maga­ gral sarcinile Ia majorita­ 19.00 Telejurn
listă a bunei gospodăriri, zinelor săteşti, despre for­ tea indicatorilor economici, 19.15 Călătorii
înfrumuseţării localităţi­ maţiile de căluşari care mea. 1
E 20 (in;
lor şi realizării sarcinilor au peste cinci decenii de ei au reuşit să reducă con­ Azi cenaclul literar „Liviu Rebreanu“ Orăştie cău — B
în profil teritorial, iar în existenţă, despre.:. Nu vor sumul propriu tehnologic 19,35 Cîntarea 1
1981, a urcat pe locul IV omite desigur să subli­ de energie electrică, econo­ Care unduie in triluri, De pe *
pe ţară. Ele sînt un mo­ nieze că în comună la misind de la începutul a- Omului de amenie Peste glia strămoşească. ţării pe
— judeţi
tiv de mîndrie pentru oa­ fiecare a doua casă exis­ 20.15 Film tv.i
menii comunei, dar ade­ tă un televizor, că aici nului 50 000 kWh. De ase­ A venit din zbuciumata glie Nu se află-n nici o ţară priză",
ţară
vărata mulţumire le este sînt înregistrate 126 de menea, planul de investi­ Din strămoşeasca vatră Doină cu vers plîngător, 21,55 IntHnire
dată de felul în care a- autoturisme, cîteva sute ţii (construcţii-montaj) l-au Un om de omenie. Care cîntă-n codrul verde pereta şi
rată astăzi satele lor. Da-, de aparate de radio, mo­ realizat în proporţie de Un om cu suflet mare şi dragoste de ţară Dragostea feciorilor. 22,20 Telejurn;
că stai de vorbă cu oa­ tociclete, biciclete, frigi­ 151,6 la sută, punînd în Care-a făcut din beznă alt soare să răsară Nu se află-n lumea-ntreagă 22,30 închideri
meni din fruntea obştii, dere, maşini de spălat Şi rod să dea ogorul şi oameni noi să Acest cîntec rupt din soare, lui.
cum sînt deputaţii Ioan ş.a.m.d. Tot mai mulţi funcţiune cîteva obiective crească Doina gîndurilor noastre L' INI, 7 I
Druţulescu, Petru Lupu, dintre cei care au plecat importante cum sînt L.E.A. Şi-n pace să prospere pe glia Cîntec fără-asemănare.
Cornel Bojin sau Zărie spre oraşe se întorc aca­ 20 kV Muncel-Bătrîna, sau strămoşească 15,00 Telex
Beucă, fiecare îţi va spu­ să. Este drept, o influen­ racordarea consumatorilor A venit ca să luăm aminte Doar în ţara noastră dragă 15,05 Emisiune
Biliară
ne cîteva realizări în­ ţă mare. are şi construi­ Să nu uităm o clipă de sfintele morminte Cîntă doina şi străbate, 17,50 1001 de i
făptuite de locuitorii co­ rea hidrocentralelor de pe industriali la staţiile de Să nu uităm, asemeni, c-avem o datorie Din munţi tainici, pe pripoare, 18,00 închidere
munei în ultimele legisla­ Rîu Mare, care absoarbe 110 kV Vulcan II şi Ani- Să propăşească-n veacuri frumoasa Prin oraşe şi prin sate. Iul.
turi. îţi vor spune desi­ în momentul de faţă — noasa. O contribuţie ma­ . Românie Doină dulce şi suavă 20,00 Telejurn;
gur despre casele arătoa­ ne releva.. Pişti Ungur, joră la realizările amintite A trebuit să vină să spună omenirii Plînsă-n fluier de alun, 20,15 Panoram
se şi drumurile asfaltate, secretar adjunct al comi­ Că dragostea de pace ne stă-n puterea Eşti un cîntec drag de leagăn, 20,40 Roman-fi -
cherii"
despre cele şase cămine tetului comunal de partid şi-au adus-o lucrătorii de firii. Cîntecul nostru străbun. sod
culturale,, despre cele opt — 40 la sută din forţa Ia Şantierul de construc­ A trebuit să vină şi a venit anume 21,30 Tezaur f
şcoli şi cinci grădiniţe cî- de muncă a comunei, dar ţii-montaj ăl întreprinderii Să ducă mai departe stindardu’ nostru-n ION VALERIU TODEA 22,00 Telejurna
te funcţionează în comu­ 50 la sută muncesc aici şi colectivele de la secţiile lume.
nă (cu 38 de. dascăli şi e- în agricultură, fiind şi a- tDmmul meu
ducatoare, care locuiesc cesta un semn al dragos­ de distribuţie din Hune­ IOAN POPA STĂNILEŞTI ■ RADI
aici, nu fac naveta), des­ tei pentru locurile natale. doara, Petroşani şi Deva. Cîntă în mine pasărea albă a vieţii.
Ze&Uea Zborul ei creşte în trupul meu de mesteacăn. certul dimineţi
BUCUREŞTI
Răzbate din umbre adînci pasărea nopţii, litatea în 60 dc
Ne-au lăsat străbunii
Creşterea producţiei de lapte - zestre-adevărată, Vestind prin sînge şi lacrimi eternele, 9,30 Magazin
Radioprogrami
12.00 De toate
Ne-au lăsat o ţară albe tăceri. 13.00 Rădiojun
mîndră şi bogată. Urcă din profunzimi seva înmiresmată chestra de m
deziderat esenţial pentru toate Ne-au lăsat şi datini Diafane fîlfîiri de speranţe se nasc şi a Radioteleviz
a visului.
Varietăţi
folcl
veselă;
să le preţuim, mă-nving. Unda Concert
şlagărul!
ale
Ne-au lăsat cuvîntul
14,45
fermele zootehnicei ca să-l folosim. Peste luminile neîntinate din mine se dă; 15,00 Clu
încovoaie
16.00 Buletin d
Almanah
Ne-au lăsat străbunii Secera lunii de aur din colbul de stele diomagazinul sono
f<
prima lor dorinţă, şi galaxii. Divertisment fi
(Urmare din pag. 1) Adevărul este că în Ul­ că separatorul ar funcţio­ glia să ne fie POMPILIU CARAŞCA Buletin de şti:
tima vreme ferma din na, ar spori producţia de blicitate ; 18;CC
pentru toţ; 5 . 20
Mircea Oniţiu, în condi­ Căstău are o activitate tot lapte marfă cu cel puţin lege şi credinţă. CapiCăue Uecîud nai; 20,15 Am
ţiile cînd prqducţia de lap­ mai bună şi acest fapt se 30 la sută. Ar fi bine, de a- Şi de-atîtea veacuri, Ionel Fernlc;
te scade vertiginos ? datoreşte şi lui Mircea semenea, să se preia tine­ zestrea ne-o păzim, Eşti ca o floare de cireş ul melodiilor;
Mihăileanu, şeful de fer­ retul de către Complexul fiilor în grijă în luna mai abia ivită, jurnal ; 22,U
sportiv ; 22,30
11
COMPLEXUL mă. La fermă însă mai sînt de Sngrăşare de la Orăştie . să le-o dăruim. plăpîndă ca un fulg de nea, dans; 23,30—5,0
DE VACI BERIU multe probleme de rezol­ MARIA DIACONU frumoasă şi nepreţuită. muzical.
C.A.P. BERIU
vat şi cea mai importantă Sădesc în tine vis şi flori,
Directorul complexului dintre acestea este buna
de vaci cu lapte de la Be- gospodărire a furajelor. în momentul de faţă se Daiua şi-albastrul cerului l-oi strînge,
riu, Dorel Micu, recunoş­ Dacă în adăposturi este livrează la fondul de stat cununi să fac pentru atunci
tea că trebuie să acţione­ numai 175 1 de lapte zil­ Nu se află un alt cîntec cînd viaţa culmea-şi va atinge. DEVA : Răr
ze cu mai multă insisten­ ordine şi curăţenie, în nic. Ioan Manolescu, ingi­ Cum e doina românească, NICOLETA DUDAŞ, elevă (Patria); Ata
ţă pentru întronarea ordi­ schimb, în baza furajeră nerul şef al cooperative] lui Rommel (A
DO ARA: Intîln
nii şi disciplinei. în ulti­ este haos, harababură şi spunea că producţia mică ra); Colosul dii
ma vreme, aici, o serie de multă risipă. de lapte marfă se datoreş­ Nicolae Olahul—întliul mare umanist român derurgistul) j
abateri dereglează activi­ te faptului că sînt multe '81 (Arta); PIte
(Construct;
XX
tatea unităţii. Deşi în ul­ C.A.P. SIBIŞEL vaci gestante, care trebuie TROŞANI: Un (
timele două luni s-au apli­ să fete în perioada urmă­ Profilul spiritualităţii ro­ telectuale ca şi pentru ca­ mune cu cele latine, iar viitor (Unirea)
cat o seamă de sancţiuni Cantitatea de lapte ce se toare. mâneşti medievale se con­ lităţile diplomatice, Nico­ bogatului pămînt transil­ nebună (7 Noie
PEN.'vjb Cine iu
împotriva comportării unor livrează la fondul de stat Ceea ce nu se realizează turează şi prin personali­ lae Olahul ocupă funcţii vănean îi face o adevăra­ Jultural) ;
oameni care au săvîrşit este mică. Lucian Samoi- la C.A.P. Beriu este o fu­ tatea marcantă a binecu­ înalte ca aceea de secretar tă descriere elogioasă j Cursă infernali
LONEA:
abateri de la disciplina lescu, preşedintele şi ingi­ rajare consistentă a ani­ noscutului umanist Nicolae şi consilier pentru proble­ „întreaga regiune e alcă­ rul); Mare (M
Ursa
muncii, lucrurile nu s-au nerul şef al cooperativei, malelor. Vacile cu lapte Olahul (românul), care prin mele Ungariei şi Transil­ tuită alternativ din şesuri NINOASA; A
-îndreptat încă. Cîteva e- ne spunea: „Avem viţei primesc aceeaşi hrană ca vasta sa erudiţie ca şi prin vaniei, culminînd cu cea şi păduri întretăiate de a- tren (Muncitoi
xemple sînt edificatoare: mulţi şi ei consumă mult şi cele sterpe. Unitatea conştienta apartenenţă la de regent al Ungariei, dar pe cotite, plină de pămînt CÂNI: Cine iul
(Retezatul);
Bî
Anuţa Lup, Liviu Găldean, dispune de furaje suficien­ specificitatea românească, găseşte timp şi pentru lec­ roditor. Bogată în vin, aur, tind un tren
Mircea Săndescu, Ioan Bîl- lapte, întrucît acesta se dă te şi de bună calitate, aşa aduce în cultura umanis­ tura operelor clasice, pen­ argint, fier şi alte metale, şic); GURABA1
(Minerul);
3R
dea, Maria Pascu, Uie Lin­ integral, separatorul ne- că producţia mică de lap­ tică europeană un plus de tru încercări poetice, pen­ şl sare, cît se poate de îm­ saltimbanc la
tru
redactarea
nobleţe poporului român.
gurar şi alţii, continuă să fiind pus în funcţiune. Da- te nu se justifică. corespondenţe, unei vaste belşugată în boi, fiare, urşi (Patria); Lupii i
remarcabilă
şi peşti aşa că nu poţi în­
aibă abateri de la disci­ Se cuvine, ca acum, la fiind îndeosebi aceea cu căra); GEOAGI
plină. „Cam mulţi, tovară­ Aspectele relatate evidenţiază faptul că potenţia­ început de an, să ni-1 re­ Erasmus din Rotterdam, vinui firea că n-ar fi în­ fată fericită (C
acest
tură);
ţinut
în
HAŢEG:
grămădit
şe director". „Mulţi, da, lul fermelor zootehnice nu este nici pe departe pus amintim pe acest • umanist „prinţul umaniştilor . toate bunătăţile traiului". de săbii (Daci
11
căci mai avem încă pro­ în valoare, deoarece în activitatea acestora se men­ român de seamă, Nicolae Din scrierile sale rele­ Un şerif extrati
bleme serioase cu respec­ ţin o serie de deficienţe privind instaurarea unui Olahul, de la a cărui naş­ vante sînt cele cu conţinut Ca umanist desăvîrşit, el LAN: Lanţul a:
seriile I-II (Ca;
tarea disciplinei. De aceea, climat ferm de ordine şi disciplină, asigurarea unei tere s-au împlinit 490 do istoric : „Hungaria , „Atti- şi-a redactat opera în lim­ ră); SIMERIA:
11
cred eu, încă n-am ajuns ani. la“, „Chronicon". Cu orice ba latină pentru a putea Ursa Mare
îngrijiri şi furajări raţionale a animalelor, respecta­ Născut cu aproape o ju­ fi' cunoscută într-un spaţiu ILIA : Fiul m\
să ne îndeplinim sarcinile rea cu rigurozitate a programului de lucru şi a nor­ mătate de mileniu în ur­ prilej nimerit, Nicolae O- geografic cît mai extins, mina); GHEL/i
ce ne revin. Livrăm zil­ melor de zooigienă. Sporirea producţiei de lapte mar­ mă, la Sibiu (în Ianuarie lahul stăruia în a-şi subli­ ea ocupînd, de altfel, un Luchian (Miner
nic la fondul de stat cu fă şi a contribuţiei fiecărei ferme Ia înfăptuirea ^prin­ 1493), Nicolae Olahul îşi nia rădăcinile sale româ­ loc de frunte în cultura
ceva peste 400 1 lapte, cipiilor autoaprovizionării teritoriale, îmbunătăţirea neşti. Chiar şi în epitaful umanistică a lumii euro­
ceea ce, la un efectiv petrece o parte a copilăriei scris pentru mormîntul fra- - pene. Vreme
matcă de 585 capete este situaţiei reproducţiei şi realizarea integrală a sarci­ sale la Orăştie, unde se telui său Matei, care în­ Omagiindu-1 acum pe Ni­
nilor aferente sectorului zootehnic — în spiritul ho-
foarte puţin".' mută de cînd tatăl său este deplinise şi el funcţia de colae Olahul aducem, de Timpul proba
tărîrilojr adoptate de Conferinţa Naţională a parti­ numit „Judex regiis". Ast­ primar al Orăştiei, Nicolae fapt, un prinos de gratitu­ azi, 6 februarie
C.A.P. CĂSTĂU dului impun ca organizaţiile de partid din uni­ fel şi şcoala orăştiană, pe Olahul evidenţiază ataşa­ dine tuturor celor care au mea se va înci
Cerul va fi varia
tăţile agricole să conducă cu întreaga răspundere şi care o urmează după cea mentul păstrat neamului trudit la înălţarea ^ limbii tul izolat vor căi
Discutăm, după ce tre­ competenţă activitatea economică a acestora, să ac­ de la Sibiu, zideşte o pia­ din care face parte. şi a poporului român. slabe. Vîntul va
cem prin toate adăpostu­ ţioneze energic în vederea înlăturării neajunsurilor. tră la temelia formaţiei în prima sa lucrare is­ derat din vest.
rile cu Dorin Bibolaru, in­ De asemenea, este necesar să se facă mai mult sim­ sale intelectuale. Dar el torică,- „Hungaria", care Prof. MARIA BASARAB turile minime mim \
prinse
între
ginerul şef al cooperativei. ţită şi prezenţa în sectorul zootehnic a cadrelor de la îşi completează Instrucţia este o monografie istorică, Muzeul judeţean Deva nus 4 grade, iar
„Cît lapte predaţi la fon­ consiliile populare, consiliile unice agroindustriale şi la Oradea, unde studiază geografică, economică şi xime între zero dii
locală
Ceaţă
dul de. stat zilnic?". „125 a celor de Ia circumscripţiile şi dispensarele terito­ temeinic latina, poetica, re­ etnografică, din care 19 seara.
litri". „De ce aşa puţin?". riale, a căror participare la coordonarea programu­ torica, muzica, astronomia. capitole sînt consacrate ORCHESTRA Pentru următo
Daciei, Nicolae Olahul es­
„Avem multe vaci în ges­ lui de lucru în fermele zootehnice trebuie să se con­ Mai tîrziu, slujeşte cu te primul român care a- SIMFONICĂ DEVA zile: se Vremea Vi
să
încălzeasi
taţie avansată şi mulţi vi­ cretizeze în obţinerea unor rezultate superioare pri­ pricepere şi devotament in­ firmă în scris unitatea de DIN NOU Cerul va fl noi
ţei, care consumă mult vind producţia de lapte, sporul de creştere în greu­ teresele învăţămîntului, neam, de origine şi de lim­ ÎN ACTIVITATE cădea precipitaţi
mă de ninsoare,
lapte". „Ce le daţi, ca hra­ tate a animalelor, îndeplinirea efectivelor planificate reorganizînd şcoala de la bă a românilor din Ţara ploaie. Izolat' se
nă vacilor cu lapte ?“. „Fîn, pe specii şi categorii de animale, onorarea prevede­ Tyrnavie (Tîrnovo), fon- Românească, Moldova şi Orchestra simfonică a ne polei. Vîntul
paie şi siloz". „Cum sînt rilor Ia fondul de stat. dînd un seminar şi intro- Transilvania. Pentru rele­ municipiului Deva îşi moderat din ves
maxime
râturile
îngrijitorii ?“. „Buni, aş ducînd ca obiect de studiu varea îndepărtatei origini reia repetiţiile luni, 7 şi 5 grade, iar
evidenţia pe Traian Cri- Brigada „Fulger" : pe marii clasici greci şi la­ romane a românilor tran­ februarie a.c., orele 18, me între minus
şan, Ioan Florea, Cruciţa TRAIAN BONDOR, DORIN CORPADE tini. silvăneni aduce drept do­ la clubul I.P.H. 1 grad. (Meteorol
viciu: L. Proncc
gusu şi alţii". Pentru meritele sale in­ vadă multele cuvinte co­