Page 25 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 25
în lumina cuvîtitării tovarăşului Nicolae Ceauşescu
la Consfătuirea de lucru din 29 ianuarie a. c.
După cum este cunoscut, minerii Văii Jiului, ală zile după cum realizam in
turi de minerii întregii ţări, acţionează cu fermitate programul de şase ore.
pentru transpunerea în viaţă a măsurilor de excep — Ştim că în luna ia
ţională însemnătate, stabilite, din iniţiativa tovarăşului nuarie brigada pe care o
Nicolae Ceauşescu, Ia Consfătuirea de lucru de la C.C. conduceţi a depăşit sarci
al P.C.R., din 29 ianuarie a.c. începînd de ieri prinde nile de plan...
viaţă una din aceste măsuri : trecerea Ia programul de — Nu numai brigada, ci
lucru de 8 ore pe schimb cu 5 zile lucrătoare pe săp- chiar şi sectorul. Dar am
Anul XXXV, nr. 7 851 MARŢI, 8 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani
tămînă. Prezent la faţa locului, redactorul Ioan Mustaţă lucrat în două zile de du
ne relatează despre desfăşurarea activităţii în primul minică, pe toate schimbu
schimb de 8 ore Ia întreprinderea minieră Petrila. rile şi încă o duminică în
HOTĂRÎR1LE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI - schimburile I şi IV.
După terminarea schim pă noua organizare — ne-a
bului am aflat numeroase declarat Aurel Grigore, • De la sectorul VI mais
PROGRAM CONCRET DE MUNCĂ Şl LUPTĂ PENTRU PROGRESUL argumente cu privire la şef de brigadă la sectorul trul- miner Nicolae Dines-
oportunitatea şi justeţea II, am reuşit să facem mai cu, şef de brigadă la un a-
bataj mecanizat, ne-a vor
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI măsurilor întreprinse pen multe operaţii decît îna bit lot despre avantajele
tru noua organizare a ac inte. De pildă, astăzi am
tivităţii din subteran. A noului program de lucru :
— Avem mai mult timp
Anul 1883 — deeisi¥ pentru dezvoltarea fost realizată o producţie la dispoziţie pentru execu
de 1 469 tone de cărbune
faţă de un nivel planificat REPORTERI ÎN tarea lucrărilor. Astăzi de
de 1317 tone. Să compa AVANPOSTURILE exemplu, am terminat o
Fabricii ie produse refractare torn răm cifrele cu cele simi MUNCII fîşie şi am curăţat tot căr
pe
bunele
toată
lungimea
lare ale vechiului program
de lucru. în luna ianuarie frontalului.
Un alt şantier din jude beneficiar să facă acest cisiv în desfăşurarea acti — Ce avantaje directe
a.c. media zilnică realizată
ţul nostru a început să lucru : vităţii de investiţii de la a fost de 914 tone faţă do puşcat de două ori în pre- veţi avea prin prisma or
polarizeze atenţia — noua — Luna ianuarie a fost Baru. un plan de 987 tone de abataj şi o dată în frontal, ganizării producţiei şi a
Fabrică de produse refrac încheiată cu bine la inves — Se impune o accele cărbune. Totuşi mina a în am armat preabatajul şi muncii ?
tare de la Baru. Mai sînt tiţii, preciza directorul fa rare a ritmurilor de lucru deplinit şi chiar a depăşit am avut timp să evacuăm
14 luni pînă la termenul bricii, inginerul Valentin şi la celelalte obiective — aproape toată producţia. — Consider că este des
scadent (martie 1984). Ex Jitea. Am realizat planul. măcinare, concasare şl la planul, dar numai datori — în cîte schimburi în tul dacă mă refer la faptul
plicabil de ce volumul lu — în. februarie continu tă producţiei extrase în zi cheiaţi un ciclu complet că eu, ca şef de brigadă,
crărilor ce se execută în ăm lucrările în aceleaşi secţia de plăci termoizo- lele de duminică. Faptul de producţie ? mă înlîlnesc acum cu toţi
acest an este de peste două ritmuri susţinute, a com lanie, ne spunea diriginte ne este confirmat şi din
ori şi jumătate mal mare pletat inginerul coordona le şantierului. Mai ales la discuţiile purtate cu mai — Vom asigura in me IOAN MUSTAŢA
ca în 1982. Iar pentru a tor al şantierului, Mircea plăci termoizolantc, pentru mulţi şefi de brigadă. die două cicluri pe zi, fa
— în primul schimb du
ţă de trei cicluri' la două
nu avea nici o restanţă, Bîrsan, de la întreprinde- că acest obiectiv trebuie (Continuate in oag, o 2-a)
de pe acum trebuie mobi să-l predăm cu mult îna
lizate exemplar toate for inte de termen — în acest
ţele participante la inves Ilitm şi calitate an, in trimestrul III.
tiţie. în realizarea Inginerul Mircea Bîrsan
împreună cu subingine- ne-a asigurat că vor pro
rul Dorel Rus, diriginte investiţiilor ceda în aşa fel incit pro
de şantier, am urmărit sta blemele ridicate de inves
diile de execuţie la cîteva tiţii să fie soluţionate ope
din obiectivele principale. rea de construcţii siderur rativ. Se pregătesc spaţii
Astfel. magazia generală gice Hunedoara. Totuşi de cazare pentru ca înce-
este realizată în proporţie „vîrful" de lucrări îl vom pînd cu trimestrul II circa
de 90 la sulă. Ea a fost avea în partea a doua a o sută de constructori să
deja parţial dată în folo anului. rămînă în permanenţă la
sinţă, Atelierul de întreţi Şi.,, totuşi, pînă la „vîr Baru, iar din trimestrul
11
nere are maşinile şi utila ful din vară le... amintim III încă vreo 200 de con
jele aduse pe poziţiile de constructorilor că mai sînt structori.
finitive. Urmează să se la mijloc restanţele de a- — Dacă în ceea ce pri
mai execute subturnările. nul trecut, cînd planul la veşte forţa de muncă în
La hala monobloc (turnul construcţii a fost realizat cercăm să eliminăm unele
de preparare-amestec), fie- în proporţie de 91 la sută, inconveniente (naveta Hu
rarii-betonişti din brigada iar la construcţii-montaj nedoara—Deva) — spunea
lui Vasile Pascu ridică ar doar 76 la sută. Cauzele
măturile peste cota de 6,5 nerealizării : întîrzierea de interlocutorul — nu putem
m. La cotele inferioare au marării lucrărilor, lipsa zice acelaşi lucru şi despre
fost aduse pe poziţie pri mijloacelor auto (la nivelul
mele utilaje. Ne abţinem cerinţelor), insuficienţa for DORIN CORPADE S.M.A. Călan. Echipa tic mecanici condusă dc Nicolae Drulâ repară cutia de viteză,
să tragem o anumită con ţei de muncă pe şantier, reductoarele şi ambreiajul de Ia combina C—12.
cluzie la tot ce se întîmplă în anumite perioade. (Continuare In pag a 2-a)
pe şantier. L-am lăsat pe Deci, anul 1983 este de
Campania agricolă de primăvară se pregăteşte în mustul zăpezii
la s.m.a. simbria j ggjjţfyj ateiiţîs! colscîivului - Inchaiarea
n
ia timp a reparaţiilor ia toata maşinile şi utiajala agricola
Temeinica pregătire a ştient, responsabil pentru vem puţin de lucru la un lul, maşinile dc încărcat
tuturor maşinilor, utilaje a le îndeplini cu cinste. tractor şi la două maşini tip IFRON şi cele de îm
lor şi echipamentelor, exe Şi, aşa cum este organiza de plantat şi la alte cîteve prăştiat gunoi, tăvălugu-
Legumicultorii cutarea la timp şi de ca tă şi se desfăşoară munca utilaje mai simple. în ori rile inelate şi netede, plu
litate a reparaţiilor stă in atit in atelierul mecanic ce caz la 15 februarie — gurile, cultivatoarele şi al
vă avem salată pe 6 ha, centrul atenţiei intregulu - de centru, cit şi în secţii aşa cum prevede progra tele. în prezent se lucrea
1
rarză timpurie şi gulioare colectiv de muncitori şi le de mecanizare de la u- mul — vom fi gata cu re ză intens pentru termina
Iarna constituie pentru pe cîte un hectar. In cu- cadre tehnico-ingineresti ai nităţile agricole deservite, paraţiile, dacă nu chiar rea reparaţiilor la ultima
legumicultori: serelor de la rind vom Începe să livrăm S.M.A. denotă că prin eforturile mai devreme. combină de cereale. la
Sintandre un anotimp al salată pentru piaţă. Colec — Aceasta şi este cea susţinute care se depun re Lucrările de reparaţii la două semănători de po
:
hărniciei. Aici, sub cupole tivele celor două ferme a- mai importantă problemă paraţiile vor fi gata la timp nivel de S.M.A. sînt în rumb şi cinci de păioase,
le de sticlă munco nu cu ie noastre conduse de in pentru noi la ora actuală şi fără rabat la calitate. cheiate la foarte multe la 12 tractoare şi alte cîte
noaşte pauze ginerele Viorico Ardean şi — ne spunea inginerul cu I-am văzut lucrînd cu hăr maşini şi utilaje din dota va utilaje. Toţi factorii de
Aneto Căliman dovedesc
Intrind in. seră te alli pai- multă prolesionalitate şi mecanizarea al S.M.A. Si- nicie, pe mecanizatorii de re. între acestea se numă răspundere şi întreg per-
că intr-un alt anotimp de hărnicie, Îngrijind şi între- meria, tovarăşul Mircea la Sintandrei, Băcia, Ra- ră : maşinile de adminis
cît cei calendaristic. Plan finind culturile aşa cum cer Mure.şan — deoarece de polt, Tîmpa şi Bobîlna trat îngrăşăminte chimice N. BADIU
tele răsărite. - îngrijite cu tehnologiile de lucru pen încheierea la timp şi la un Aceeaşi atmosferă de mun MIG 5, remorcile de toate
dragoste şi pasiune - sini tru a obţine rezultate cit înalt nivel calitativ a re că intensă, de angajare tipurile, grapele de tot fe (Continuare in pag a 2-a)
repicate şi apoi plantate in mai bune. paraţiilor depinde în cea deplină, responsabilă am
sole. Totul iţi incintă ochiul: Anul acesta colectivului mai mare măsură buna constatat la Pamfil Olaru,
vigoarea plantelor, culoa serelor ii revine sarcina ca funcţionare a maşinilor şi Victor Vladislav, Alexan COMITETUL EXECUTIV
rea de un verde închis a in primul ciclu să producă utilajelor din dotare în dru Deteşan, Ioan Danciu AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI
răsadurilor de roşii şi cas 350 tone tomate şi 250 to cîmp, la executarea lucră şi la toţi ceilalţi muncitori
traveţi, ori coloritul multi ne castraveţi. Producţia to rilor, îndeplinirea în bune strungari, sudori, lăcătuşi, HUNEDOARA
color al garoafelor. tală va fi de peste 900 to- condiţii a sarcinilor ce ne electricieni şi mecanici de în temeiul Legii nr. 5/1975, privind congresul,
Tomatele şi castraveţii - te. Toate strădaniile şi e- revin nouă, mecanizatorilor, la atelierul central din camera legislativă şi conferinţele consiliilor populare,
culturile de bază ale serei forturile colectivului de aici din documentele adoptate subordinea maistrului O- precum şi ale Legii nr. 57/1968 de organizare şi
- ocupă o suprafaţă de 8 sint concentrate pentru a de Conferinţa Naţională a vidiu Mariş. Toţi sînt ani funcţionare a consiliilor populare,
hectare, din care 6 sint cu indeplini cu cinste prevede partidului. maţi de aceeaşi dorinţă : D E C I D E :
roşii. rile planului la producţia Am reţinut din cele spu terminarea cit mai grab Art. unic — Convoacă pentru ziua de 10 februarie
— Am devansat cu 20 de fizică, de a contribui In se de inginerul mecanic, nică şi de calitate a repa 1983, ora 11,30, Conferinţa deputaţilor consiliilor
zile perioada de plantare mod mai substanţial la a- din discuţiile cu muncito raţiilor. populare municipale, orăşeneşti şi comunale din ju
la tomate şi castraveţi, ne-a sigurarea fondului de stat şi rii şi din cele văzute la — La noi — ne spunea deţul Hunedoara, ce va avea loc în Sala sporturilor
spus directorul unităţii. To la autoaprovizionarea teri- faţa locului că oamenii în Vasile Pienar, de la sec din municipiul Deva.
tul este plantat. Iar in cul lorială. ţeleg pe deplin sarcinile şi ţia de mecanizare Sîntan- RADU BĂLAN NICOLAE STÂNCULF.SCU
tură intercalată şi succesi- N. ZAMFIR răspunderile ce le revin, şi drei — reparaţiile sînt a- Preşedinte Secretar
acţionează în mod con proapc terminate. Mai a
