Page 26 - Drumul_socialismului_1983_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

e a partidului - program concret

progresu! neîntrerupt al patriei

In viaţă hotărârea fermă Metode eficiente, concretizate in realizarea

i cît mai mult cărbune sarcinilor economico-sociale in profil teritorial

(Urmaie din pag 1) să suprafaţa asupra căreia sindicat, tovarăşul Ioan îndeplinirea planului de normală a producţiei. Sec­ eaşi perioadă a anului tre­
acţionează un miner, per- Penu, a reţinut următoare­ dezvoltare economico-so- ţia a depăşit în luna tre­ cut, am obţinut unele creş­
şefii de schimb fie la in­ miţîndu-i o mai bună or­ le propuneri: la cantina cială în profil teritorial cută planul la producţia teri la contractele încheia­
trare fie la ieşirea din ganizare a lucrului, solda­ minieră servirea mesei să impune coordonarea unita­ marfă şi globală cu 245 000 te pentru lapte de vacă şl
subteran. Preluarea sarci­ tă cu creşterea productivi­ fie asigurată la două ghi­ ră a întregii activităţi de şi, respectiv, 283 000 lei, iar carne de bovine. Aş vrea
nilor se face astfel direct tăţii muncii şi a vitezei de şee ; să fie prevenită aglo­ către organele locale ale atelierul de. materiale de să menţionez că cetăţenii
şi pot acţiona zilnic pentru avansare. Conducerea mi­ meraţia la bala minerilor, puterii şi administraţiei de
creşterea răspunderii şefi­ nei a elaborat deja noile fie prin creşterea număru­ stat. Cum se exercită la construcţii cu 150 mii lei. Dionisie Dan, Alexandru
lor de schimb şi controlul ciclograme şi după cum se lui de duşuri, fie prlntr-o Şi în cadrul atelierului se Bănici, Alexandru Butaş
activităţii schimburilor. vede în schimbul I brigă­ altă soluţie ; tot acolo, gar­ nivelul comunei Vaţa de execută în prezent lucrări contractează în fiecare an
Alţi doi şefi de brigadă, zile s-au încadrat în pre­ deroba se pare că a deve­ Jos această coordonare, de modernizări şi extin­ 2-3 tăuraşi, cîte un porc
Vasile Glişcă, de la secto­ vederi. Un calcul estima­ nit neîncăpătoare. Efectivul cum sînt mobilizate uni­ deri care vor asigura mă­ — şi importante cantităţi de
rul III, şi Constantin Ale- tiv ne indică faptul că fiecărui schimb de produc­ tăţile economice, cetăţenii rirea capacităţii de măci- lapte de vacă.
xa de la I, se referă tot sectoarele au rezerve de ţie a crescut şi trebuie ca Tot pentru realizarea
la avantaje : creştere a producţiei fizi­ şi activităţile sociale să programului de autocondu- IRj
— Avem o plasare mai ce cuprinse între 45—140 ţină pasul cu noul pro­ cere şi autoaprovizionare BBCUI
bună şi totodată avem timp tone/zi, o excepţie o face gram de lucru al mineri­ am luat măsura ca în cele iioprogrt
să executăm, aşa, minereş­ doar sectorul V care are lor. 6 sate ale comunei, teve- ,a ordii
te, toate operaţiile de lu­ condiţii tectonice diferite. După primul schimb con­ nurile proprietate a gospo­ cultura;
populaţiei
care
8.00 Revi:
dăriilor
cru. Electricienii şi meca­ în discuţiile • cu briga­ statările sînt edificatoare. n-au fost însămânţate în rierul m
nicii au şi ei timpul nece­ dierii ne-am interesat des­ Minerii de la această în­ localităţii la realizarea sar­ nare a calcitei şi bentoni- anii trecuţi să fie însămân­ letin dc
sar să termine lucrările de pre problemele ivite în treprindere, care are o bo­ cinilor ce le revin ? tei. Cu rezultate bune a clem as
Buletin <
care se ocupă. schimbul I. Lucrul a de­ gată tradiţie muncitoreas­ — Din multiplele căi de încheiat anul trecut şi sta­ ţate cu grîu de toamnă şi rul Filări
cu porumb. Astfel, pe o
O relatare de ansamblu, . curs în cele mai bune con­ că, au înţeles pe deplin a- conlucrare cu oamenii — din Tirni
cintecele
la nivelul întreprinderii, diţii, fără stagnări. De no­ tît avantajele cît şi cerin­ ne spune Ioan Damian, ţiunea balneoclimaterică. suprafaţă de 25 de hectare poarelor;
— Desigur, succesele în­
ne-a făcut la sfîrşitul tat că pe întreprindere în ţele noului program, şi au primarul comunei, m-aş a fost semănat grîu în Buletin c
schimbului I, ing. Traian schimbul I nu s-a înregis­ acţionat încă din primul referi la una care s-a do­ registrate — a intervenit toamna trecută. Folosim, crofonul
Jurca, şeful biroului topo : trat nici o absenţă nemo­ vedit ca deosebit de efi­ Remus Miclean, vicepre­ de asemenea, orice prilej Publicitat
— La aceeaşi linie de tivată. Au fost sesizate to­ schimb ca aceste avantaje şedintele biroului executiv pentru a discuta cu oame­ de ştiri;
vorba
democraţi
front, prin reorganizarea tuşi unele probleme care să capete forma lor con­ cientă. Este fiecărui despre al consiliului popular — se nii — nu numai în adu­ toreşti, ri
am
nări — despre necesitatea
deplasarea
cretă : mai mult cărbune
mem­
că
datoresc
faptului
brigăzilor^, plasarea a cres­ s-au ivit în activitatea de pentru economia ţării şi bru al biroului executiv pus un accent deosebit pe creşterii unui număr cît Din com
12,45 Avai
cut pe un schimb de pro­ la suprafaţă. Prezent la dis­ concomitent cu aceasta în unităţi şi în satele de mai mare de animale în tv. ; 13,00
ducţie cu 31 de posturi. în cuţia cu brigadierii, pre­ cîştiguri mai bune pentru care răspunde pentru a cu­ ridicarea gradului de par­ 15.00 Club
aceste condiţii a fost redu­ şedintele comitetului de ticipare a oamenilor mun­ gospodăriile proprii; este Buletin di
fiecare membru al colecti­ noaşte concret problemele, cii la realizarea sarcinilor. în atenţia noastră mărirea gram de •
vului, pentru familiile lor. a găsi soluţii şi a interveni Mai puţin ne mulţumeşte numărului de animale şi Uon com
tul medic
pentru
Anul 1983—decisiv Cu alte cuvinte, un pro­ direct Secţia de rezolvarea însă bilanţul încheiat în în gospodăriile anexe ale Moculescu
lor.
unităţilor economice, ca şi
cherestea,
gres economic evident, da­
anul 1982 în ceea ce pri­
ta econom
continuă
contribuţia
Fabricii de produse refractare Baru torat măsurilor întreprinse spre exemplu, extindere şi veşte populaţiei la gospodă­ înfiinţarea acestora acolo de ştiri; 11
tră; 17,30
unde încă nu există. Ra­
riilor
fondul
pentru o mai bună organi­
procesul
de
zare a lucrului, pentru va­ modernizare început in centralizat al statului. Nu ionului Vaţa al I.P.E.G., 18.00 Orcl<
(Urmare din pag. 1) ceastă lucrare nu depinde lorificarea deplină a poten­ anul trecut. în aceste con­ ne-am demobilizat însă. spre exemplu, i-am atri­ gricultura
20.00 Radio
de noi. Este lăsată în sea­ ţialului productiv al între­ diţii de şantier se fac e- în timpul care a trecut buit 50 ha păşune, ceea nioria p.1
asigurarea cu materiale. ma „I.U.T.I.F.P.E.C.“-ului. prinderilor miniere. forturi pentru desfăşurarea din acest an, fată de ace- ce-i va permite creşterea nesc; 22,00
23.00 Cvart
Spre exemplu acum ne Dar am aflat că încă n-a numărului de oi de la 150, nr. 8 în
lipsesc 84 de grinzi tip fost prinsă în planul lor cîte are în prezent, la 300. de Franz
GU 15, ce se execută la de lucrări. Am comasat totodată un 5.00 Nou s
întreprinderea de prefabri­ ■ Regularizarea rîului Strei teren în Căzăneşti şi Vaţa
cate din beton Călăraşi. ar fi eliminat o serie de de Sus în suprafaţă de
Acolo n-a început fabrica­ neajunsuri : descărcarea 120 hectare pe care l-am
ţia lor. Dacă le aveam, noi materialelor şi utilajelor atribuit pentru fineţe la
am fi putut trece la aco­ in gara Baru, transportul C.A.P. Birtin şi Vaţa. DEVA : ..
perirea halei de ardere. cu mijloace auto, ruperile Vom repartiza terenuri (Patria); IV
castelar \ (
— Nici la terasamentul de ritm din activitatea de pentru grădini de legume DOARA: S
căii ferate uzinale nu se şcolii, cooperativei de pro­ Cursa Infe
lucrează, tovarăşe inginer ! aprovizionare. Şi poate că ducţie, achiziţii şi desfa­ pe cer (Sici
— Un alt inconvenient. şi mersul lucrărilor de cerea mărfurilor, staţiunii pidul 34 (A
rajului III
Nu s-a putut realiza regu­ construcţie (în general) ar balneare şi secţiei de che­ PETROŞAN
larizarea rîului Strei. A- fi cîştigat în dinamism. restea. vom vedea
fari express
Iată deci că în exercita­ LUPENI: ÎS
vasul Posei
rea funcţiilor ce îi revin VULCAN:
în realizarea sarcinilor eco­ (Luceafărul)
(Urmare din pag. 1) care se află cu reparaţii­ nomice şi sociale, în folo­ ccr vrăjitoa
norul); ANI
le, cît şi prin calitatea sirea tuturor resurselor lo­ plare nootu
sonalul muncitor dau o muncii, cele de la C.A.P. cale, consiliul popular a rose); URIC
mare atenţie recuperării, Rapolt, Bobîlna, Tîmpa, acţionat cu fermitate şi şi foarte pc
recondiţionăm şi refolosi- Simeria. consecvenţă, mobilizîndu-’ zaţul); BRA
întâmplă nu
rii pieselor de schimb, Aşadar, la S.M.A. Sime­ pe cetăţeni, pe toţi faci •ua roşie);
Şeful
unui
împărtăşeşte
echipă
funcţionării în bune con­ ria se depun eforturi şi «rup întreprinderea „Marmura" Simeria. experienţa de de peste Emeric de Stito de eînd lucrează genda lui C
sa
prelucrătoare
de
ani
32
marmură
din
diţii a maşinilor şi utila­ strădanii deosebite, se ac­ în această unitate. Foto : VIRGIL ONOIU rii la acţiune. riile I-II (P;
jelor. în ce priveşte cali­ ţionează cu responsabilita­ şi vom vec
CEOAGIU-r
tatea se execută un control te pentru terminarea repa­ lui Fairfax
amănunţit, conform norme­ raţiilor în avans faţă de Faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României' tură); hat
lor. Verificările se fac atît grafic. în acest fel meca­ pe malul n
BRAZI: Ap;*
la banc, cît şi prin probe nizatorii işi aduc contribu­ CALAN: M
practice de funcţionare. ţia la executarea la timp şi turnă (Casa
Maşinile şl utilajele sînt de calitate a lucrărilor a- Sîmbătă după-amiază la autori consacraţi sau de­ SIMERIA :
dineuri (INTi
recepţionate în agregat, gricole, la creşterea mai Petroşani şi duminică la a IlI-a a festivalului — un din Dealu Mare, Fintoag, Copie la ir
potrivit tehnologiilor stabi­ accentuată a producţiei în Deva — 20 de ore de tea­ butanţi din literatura dra­ repertoriu de valoare, in- Cărăstău, Topliţa, Luncoiu
lite pentru fiecare cultură. unităţile deservite, la ridi­ tru. în acest spaţiu s-au matică românească şi, îm­ citant, în măsură să soli­ de Jos, Pui, Băcia, Pă-
chiar
creaţii
bucurător,
actorii
cite
interpretativ
Dintre secţii se evidenţia­ carea eficienţei propriei înscris cele 36 de formaţii originale ale hunedorenilor. şi să biciuiască, totodată, clişa, Ghelari, Sarmizege- = KJC '^7
ză, prin stadiul avansat în activităţi. tusa, Mărtineşti s-au im­
de teatru — politic, De la dialogul cu sala cu putere de convingere, pus prin problematica a-
poetic, istoric, nescris, fol­ creat de teatrul pentru formalismul, ^superficialita­ bordată şi, în majoritatea Rezultatch
cloric, pentru copii şi tine­ copii şi tineret de la Casa tea, rutina. Aderenţa sa la cazurilor, şi prin calitatea ţionale dii
ret, de păpuşi — promova­ de cultură Petroşani (au­ public cu piesa „Paradis punerii în scenă. Dar dacă 1983 :
Extr. I: 8
te în faza judeţeană a ce­ tor George Negraru) — in- de ocazie", ca şi a tea­ multe dintre ele au evolu­ 90, 14, 21, 4
lei de-a IV-a ediţii a Fes­ citantă participare a spec­ trului nescris, desprins din at sub semnul echilibrului Extr. a II
tivalului naţional „Cînta­ tatorilor mici la mesajul actualitatea imediată (plă­ compoziţional şi al ela­ 8G, G0, 87, £
Extr. a II
rea României". 20 de ore educativ al piesei — la cută surpriză în acest sens borării îndelung cumpă­ 14, 71, 27,
de teatru care au relevat viziunea insolită, demnă a prilejuit Căminul cul­ nite, au fost şi cazuri de 13, 53.
,,o creştere simţitoare a de un veritabil eseu dra­ tural din satul Şesuri, dar prezenţă sub aşteptări, ceea Extr. a IV.
acestui gen de artă faţă de matic a „Nunţii înstelate" şi „veteranul" acestui gen ce îndeamnă la o mai a- 64, 19, 58, (
Extr. a V
precedenta ediţie a festi­ de la Casa de cultură din — Căminul cultural Ribiţa) tentă şi riguroasă selecţie. G0. 29.
valului muncii şi creaţiei Hunedoara, care a reeditat, au relevat succesul lor re­ Totodată, e necesar ca op­ Extr. a V
— după cum aprecia Mar­ sub bagheta regizorală a pertorial şi interpretativ. ţiunile repertoriale să se 13, 53, 18.
Extr. a \
cel Şoma, regizor la Tea­ Cleopatrei Pupp, succesul Spectacolele aduse în con­ îndrepte spre piese care 76, 5, 4G.
trul de stat Valea Jiului, din precedenta ediţie a curs de casele- de cultură să ofere interpreţilor texte
membru al juriului fazei festivalului. De la inedi­ Deva („Goana după flu­ de reală şi verificată va­
judeţene. O creştere simţi­ tul teatrului de umbre turi"), Petroşani („Vcspa- loare educativă.
toare atît in ce priveşte (Clubul sindicatelor Sime­ sian al II-lea“), Haţeg Dincolo de aceste obser­
alegerea repertoriului — ria) la aderenţa pe care („Inimă fierbinte"), Orăştie vaţii, etapa judeţeană de
Pentru a>
piese valoroase, cu tema­ teatrul—dezbatere o. are în („Chemarea"), Brad, Călău teatru a relevat un mare Vremea va
tică — cît şi al. nivelului rîndul publicului mare Teatrul popular „Ana Col­ număr de formaţii de au­ cerul acope
interpretativ. Am urmărit (merituoasă realizare a tea­ da", Lupeni („Familia" — tentic talent şi tinerească precipitaţii
în această competiţie ar­ trului popular „Ana Colda" în limba maghiară), Uzina dăruire, de a fi propus un de ploaie c
de lapovit*
tistică un mare număr de Lupeni, prin „Opinia pu­ nr. 5 a C.S. Hunedoara repertoriu cu înalt mesaj Temperatu.
formaţii reprezentative pen­ blică" a lui Aurel Baran- („Mansarda"), teatrele de etic şi estetic, care a so­ fi cuprinse
grade, iar c
ambi­
impresionant
U.U.M.R. Crişcior. Lăcătuşii Nicolac Faur, şef de echi­ tru viaţa teatrală a jude­ ga). Colectivul teatrului păpuşi din Deva, Hune­ licitat creatoare ale regizo­ tre 1 şi G g*
ţiile
pă, şi Flaviu Radu execută debitarea reperelor pentru celu­ ţului nostru". popular din Hunedoara are doara, Simeria, cluburile condiţii r
lele de flotare. Lună de lună ei işi depăşesc planul cu rilor. instructorilor şi, deo­ poleiului,
10—15 procente. ' Repertoriul pieselor pre­ meritul de a fi gîndit şi din Gurabarza, Simeria, potrivă, alo interpreţilor. serviciu :
zentate au adus la rampă propus — ca şi in ediţia Vulcan, căminele culturale iiina urm Dorel).