Page 30 - Drumul_socialismului_1983_02

paq 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

H o t ă r îr ile C o n f e r in ţ e i N a ţ io n a le a p s r f iijB u i - p r o g r a m s o n e r e t

d e m y o c i ş l lu p t a p e n ir is p r o g r e s u l n e în t r e r u p t a 8 p a t r ie i IC,00 Telex

1G,05 Tribun.
IC,25 Trageri
Atenţie sporită activităţii Toate eforturile îndreptate în direcţia IC,35 Viaţa i
17,10 Farmec
17.30 Dialogi
17,50 1001 de
sie reparaţii a agregatelor creşterii siguranţei In exploatare, recucerii 20,00 Telejur
20,20 Actuali
că
Zilele trecute am semnat citorul grătar înlocuim tra­ ductivitatea, siguranţa în
condica de prezenţă la pri­ versele, plăcile, grinzile de­ exploatare şi eficienţa e- consumului de energie electrică 20.30 Forum
logic.
mele ore ale dimineţii la fecte, lanţurile de trans­ conomică". documc
Fabrica de ciment de la port, alte elemente uzate. Din discuţiile cu inter­ ţei Na(
Chişcădaga. Limitarea con­ De asemenea, lucrăm la re­ locutorii am reţinut pre­ Reprezentanţii oameni­ cauzele concrete ale unor în cuvîntul participanţilor dului.
munciţi
sumului de energie electri­ pararea morii de făină nr. ocuparea susţinută pentru lor muncii de la întreprin­ nerealizări. la dezbatere, o atenţie deo­ mea m
că determina funcţionarea 1 şi a morii de ciment nr. pregătirea din timp a fie­ derea de reţele electrice Pornind de la sarcina sebită s-a acordat raţio­ voluţioi
doar a liniei I de ciment, 3, care implică operaţii cărei reparaţii, îneît atunci Deva, întruniţi în aduna­ principală ce revine tutu­ nalizării consumului de e- 20,50 Film a
însă şi aceasta la parame­ complicate, începînd de la cînd începe să nu fie în­ rea generală au analizat ror oamenilor muncii din nergie electrică, reducerii de pe
tri foarte reduşi. instalaţiile de alimentare treruptă, întîrziată sau a- în spirit critic şi autocritic cadrul I.R.E. Deva — creş­ pe toate căile a pierderilor Premiei
producţ
— în atare condiţii cu energie şi combustibil mînată din lipsa unor pie­ activitatea desfăşurată în terea gradului de siguran­ şi a consumurilor nejusti­ liană
ne-am orientat în cea mai şl pînă la instalaţiile de se, echipamente, materia­ anul 1982, abordînd în a- ţă în exploatarea instala­ ficate. Raportîndu-se la 22,00 Telejur;
cu
timp,
celaşi
maturitate
mare parte activitatea spre transport şi de desprăfuire. le. Maistrul Alexa Sarvadi, ■şi responsabilitate de ade­ ţiilor de transport şi dis­ sarcinile ce le revin colec­
repararea principalelor a- O altă lucrare importantă, care coordonează o forma­ văraţi proprietari, produ­ tribuţia energiei electrice tivelor de electricieni, tu­
gregate şi instalaţii, astfel pe care o vom începe cu- ţie de 28 de oameni la RC cători şi beneficiari ai şi a continuităţii în func­ turor oamenilor muncii din IIP..AC
ca, atunci cînd vom dis­ rînd, poate după 10 fe­ II a cuptorului 1, aprecia ţionarea acestora — cei ca­ întreprinderile de profil, sr «ana
pune de cantităţile necesa­ bruarie, cînd preconizăm priceperea şi hărnicia lu­ muncii lor sarcinile ce le re au luat cuvîntul au a- din documentele Conferin­
revin în acest an. După
re de energie şi combus­ să terminăm reparaţiile la crătorilor din subordine, ţei Naţionale a partidului, BUCUREŞ'
tibil, să putem funcţiona cuptor şi la mori, este în- hotărîrea lor de a efectua din cuvîntările tovarăşului dioprogramu
la parametri, cu ambele li­ lucrări de cea mai bună ADUNARILE generale ale oamenilor Nicolae Ceauşescu, în ca­ La ordinea
7,0i
cultură;
nii de producţie, ne-a spus calitate. Am reţinut şi nu­ MUNCII — EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI drul adunării s-a subliniat i,uo itevisia
Vasile Deac, directorul în­ La întreprinderea mele unor meseriaşi des­ NOASTRE SOCIALISTE, necesitatea reducerii la ma­ rierul meloi
teh­
treprinderii de lianţi Deva. de lianţi Deva toinici şi pricepuţi : ximum a de pierderilor elec­ Ictin de ştir
dem
asculi
nologice
energie
— Aş putea spune că în Gheorghe Roznovean, Şte­ A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI trică (Dumitru Lealul), în­ Buletin de \
privinţa reparaţiilor şi re­ locuirea elevatorului cu fan Oţetea, Maria Despa, cadrării în cotele reparti­ zică populai
ţările
social
viziilor treburile merg lanţuri — de la secţia ex­ Liviu Hirişcău, Ioan Pop ce a evidenţiat rezultatele dîncit multe dintre ideile zate şi diminuării consu­ zică corală;
bine — releva Mircea pediţie — cu altul pe benzi — din formaţia lui Alexa bune obţinute de colectiv reliefate în darea de sea­ mului de combustibili şi de ştiri; 11,C
Crişan, şeful serviciului de cauciuc, mult mai func­ Sarvadi, Nicolae Dobre, în anul precedent (indica­ mă, propunînd, în acelaşi carburanţi (Victor Med rea, Iul copiilor :
taie; 12,00 B
mecano-energetic al între­ ţional şi mai economic. Vasile Ivan, Ioan Cănija, torul producţiei nete a fost timp, măsuri concrete, e- Ilie Dimoiu), depistării u- 12.05 Din coi
prinderii. Avem planuri Primul elevator de acest Florin Pleşca, Nicolae Ga- îndeplinit în proporţie de manate din rîndul colecti­ nor noi posibilităţi de ra­ lui; 12,25 Or
de acţiune minuţios întoc­ gen, montat în noiembrie bor, Ioan Oancea, Aurel 113,7 la sută în ramura e- velor pe care le reprezin­ ţionalizare a consumului 12,45 Avanp
tv. ; 13,00 Do
mite, în lumina sarcinilor 1982, dă rezultate foarte Bisorca — din echipa con­ nergiei electrice şi de tă, menite să ducă la eli­ de energie electrică la Clubul invita
desprinse din documentele bune. Tot aici vom trece dusă de maistrul Ştefan 137,6 la sută în cea a con­ minarea neajunsurilor, la toate categoriile de consu­ letin de ştir
Conferinţei Naţionale a la montarea unor instala­ Ghirca. strucţiilor de maşini; pla­ îmbunătăţirea activităţii în matori (Gheorghe Bălan, corale; 16,2
electricienii
participă
partidului, pe care le res­ ţii telescopice de încărcare la Şi activitatea de reparaţii. nul producţiei marfă in­ toate sectoarele întreprin­ Sabin Coc), îmbunătăţirii cului; 16,25
cese: Vasile
pectăm riguros. Acum, a cimentului vrac. dustrial a fost realizat derii. 16,40 Coordo
„Acum, cînd fabrica func­ unor procese tehnologice, ce; 17,00 Bu
din cauza neasigurării can­ în scurta sa istorie, de ţionează la capacitate re­ integral; întreprinderea s-a Astfel, Eduard Wurm, aplicării mai în extenso a 17.05 Tribuni
tităţii necesare de energie numai şase ani, Fabrica de dusă, toţi electricienii vin încadrat în repartiţiile pla­ Ioan Turtureanu, Gheor­ automaticii de sistem, ri­ Din cîntecelc
electrică, am devansat u- ciment Chişcădaga a par­ la lucru dimineaţa, ajutînd nificate în 1982, chiar eco­ ghe Nicula, Ionel Gîdea, dicării continue a pregă­ nesc contem
referindu-se
Traian
Cosa,
Odă limbii
nele reparaţii. După ce, în curs multe etape de repa­ la reparaţii — arăta mais­ nomisind 104,7 milioane în cuvîntul lor la o serie tirii profesionale şi specia­ Orele serii;
luna decembrie 1982, am raţii şi modernizări, care-i trul Vlad Ţiţeica — şi se kWh, din care 2,3 milioane lizării tuturor categoriilor tura de la .
executat revizia curentă de asigură azi o funcţionare străduiesc să facă treabă kWh la consumul propriu de cauze care au dus la de lucrători (Nicolae Cos- Radiojurnal
incidente
deranjamente
şi
turală ★ La
gradul II la cuptorul de mai sigură, mai eficientă. bună. l-aş remarca mai ales tehnologic), darea de sea­ în Instalaţiile de înaltă şi ma, Nicolae Podeleanu). 22,00 O zi în
Scene din o
clincher numărul 2, cu Iar acţiunile pe această li­ pe Virgil Mocioiu, Daniel mă prezentată de inginerul Aprobînd documentele ca fia Rimini*
joasă
toate agregatele şi instala­ nie continuă. „Cu fiecare Cheleş, Dumitru Samoilă, Ioan Haţegan, directorul măsuri tensiune, au propus supuse dezbaterii, partici­ 23,30—5,00 N<
tehnico-organizato-
ţiile aferente, în 10 ianua­ reparaţie, ne spune Ion Ma- Vasile Peter, Dorel Stin­ unităţii — a pus în lumi­ panţii la adunare s-au an­ cal.
gă, Marius lonuţ, dar sînt
rie am oprit în reparaţie riş, şeful atelierului de re­ mulţi alţi meseriaşi buni, nă principalele neajunsuri rice (asigurarea în stocul gajat, în numele colecti­
similară cuptorul 1. La cup­ paraţii mecanice, aducem conştiincioşi". care s-au făcut simţite în de securitate a tuturor ca­ şi velor pe care le reprezen­
de
tegoriilor
materiale
tor schimbăm o virolă şi agregatelor şi instalaţiilor DUMITRU GHEONEA activitatea colectivului, piese de schimb, dotarea tau, să-şi desfăşoare în MI INE
egalizăm jocurile de la ine­ o serie de îmbunătăţiri continuare activitatea cît
echipelor de intervenţii şi mai bine, să nu precupe­
le — operaţie de mare di­ tehnice şi tehnologice, care a laboratoarelor întreprin­ DEVA : ...2=
ficultate tehnică —, la ră- le cresc fiabilitatea, pro- ţească nici un efort pen­ (Patria); Ma
derii cu aparatură de mă­ tru raţionalizarea şi redu­ castelană (A
sură şl control de mare cerea consumului de ener­ DO AR A: Sfi
precizie, dispecerizarea gie electrică, pentru creş­ Cursa infern
pe cer (Sidei
Recordnri care se înscriu transportului auto etc.), ca­ terea siguranţei în exploa­ pidul 34 (Art
re să conducă la o mai tare a sistemului energe­ rajului III (<
PETROŞANI:
în cronica faptelor cotidiene bună derulare a activităţii. tic naţional. vom vedea
Atît în materialele pre­ farl express
Nc
LUPENI:
(Urmare din pag. 1) cru. în acest sens, anga­ zentate în adunare, cît şi MIRCEA LEPĂDATU vasul Poseidi
jamentele pentru continua VULCAN: I
Iată deci că avantajele autodepăşire, pentru ono­ (Luceafărul);
programului de 8 ore sînt rarea sarcinilor încredin­ lot de formu
rul) ; ANIN
folosite eficient la Petrila, ţate devin certitudini ale Preocupare susţinută plare noctur
roadele sale se dovedesc vredniciei minereşti, iar r*'sc); URIC,
nă (Rete:
fructuoase la nivelul tu­ recordurile se înscriu în Spi iolii de
turor formaţiilor de lu­ cronica faptelor cotidiene. (Urmate din pag. 1) Grijă deosebită (Steaua roşie
gospodăririi ZA: Bunul ir
(Minerul) ; (
nedorit deţine C.A.P. Bre­ furajelor genda lui Cii
m tea Română, care are în riile I-II (Pat:
si vom vede
efectiv
58
de
vaci
infe-
GEOACIU-B/Î
Cu toate că nu dispun de
(Urmare din pag. 1) cientă a fondului de timp cunde, C.A.P. Cristur cu 14 cantităţile necesare de fu­ rajului III (C
ră);
I-IATEG:
disponibil, la utilizarea la infccunde şi 22 neproduc­ raje, în unele unităţi se le I-II (Daci
întreaga capacitate a uti­ tive, care trebuie înlocui­ mai face risipă de nutre­ Pilot de forn
mină, ceea ce este mini­ lajelor din dotare, la o te, C.A.P. Bretea Streiului, MERTA: Mi
mum posibil, realizez pe muncă mai economică din cu mai mult de 13 la sută ţuri, grosierele nu sînt to­ T-TT (Mureşul)
lună o depăşire a sarcini­ toate punctele de vedere. vaci infecunde din efecti­ cate, iar raţiile afişate nu la indigo (L
lor de plan de 10 la sută. Maistrul principal Gheor- vul total la categoria res­ se respectă. Spre exemplu,
în acelaşi timp, luerînd ghe Bele, secretarul comi­ pectivă şi altele. Pe lîngă la C.A.P. Vîlcele deficitul
opt ore, ne rărnîne timp tetului de partid al secto­ realizarea unui număr spo­ este de 150 tone fîn. Nici |Vres%
destul şi pentru transpor­ rului, sublinia că nu este rit de monte, care să asi­ la C.A.P. Bretea Română
tul minereului de la punc­ neglijată nici activitatea gure îndeplinirea indicelui nu este acoperit necesarul
tele de încărcare la puţ. de revizii şi reparaţii. Du­ de natalitate stabilit pen­ pînă la sfîrşitul stabulaţiei, Pentru azi,
Comunistul
maşini-unelte.
U.U.M.R.
Intrăm în mină hotărîţi să minica se vor executa, Tlberiu Călămar Crişcior, un atelierul strungar şi organizator al tru fiecare fermă, este ne­ iar instalaţia de preparare Vremea va t
cu
bun
este
ceru.’
dă,
muncim bine, să extragem conform planificării, lucră­ muncit sale. cesar să fie acordată ma­ a grosierelor este defectă. Local vor căc
ţii sub formă
cît mai mult minereu' . rile necesare la maşina de ximă atenţie aplicării tra­ De asemenea, la C.A.P. averse de pir
1
La sfîrşitul schimbului I, extracţie, la compresoare, tamentelor de combatere a Bretea Streiului tocătoarea deluroasă lap
do la inginerul Liviu Fe­ întreţinerea puţului, iar sterilităţii şl înlocuirii din nu este folosită deoarece soare. Vîntul
lea, şeful Sectorului mină reviziile la maşinile de în­ GRIJA DEOSEBITA LA PĂSTRAREA efectiv a animalelor nepro­ nu are făcut racordul la derat din sui
tensificări
lo,
Muncel, am aflat şi reali­ cărcaţi; montarea coloanelor CARTOFILOR PENTRU SĂMÎNTA ! ductive. reţeaua de curent electric. 10—60 km/li. ’
zările obţinute de cei peste de aeraj şi apă se vor e- Din cauza condiţiilor Gospodărirea furajelor şi minime vor
180 de mineri: planul de fectua, prin rotaţie, în Din controalele efec­ Pricaz, Veţel, Bobîlna, precare de hrănire şl în­ prepararea grosierelor ri­ între —2 şl 5
maxime
cele
producţie lansat la opt o- schimbul în care brigada tuate la silozurile unde se Rapolt, Silvaş şl în alte grijire a animalelor, în u- dică semne de întrebare grade. Izolat
re, arăta interlocutorul, a este liberă, pe lîngă inter­ păstrează cartofii pentru unităţi, au fost înlăturate nele ferme s-au înregistrat şi la C.A.P. Nandru, unde La munte,
fost depăşit cu peste 50 venţiile care au loc zilnic sămînţă s-au constatat li­ focarele de putregai u- pierderi prin mortalităţi prezenţa conducerii uni­ schimbătoare,
tone de minereu. Dar, du­ la instalaţiile şi utilajele nele neajunsuri ce trebuie med. sau sacrificări neeconomi­ tăţii în sectorul zootehnic noros. Local '
pă calculele făcute, există existente în subteran. grabnic înlăturate în Specialiştii din unităţi ce inadmisibile, dimlnuîn- nu se face cîtuşi de puţin tul va sufla i
re
intensi
cu
certe posibilităţi ca plusu­ In concluzie, minerii de scopul evitării pierderi­ au datoria de a urmări du-se astfel posibilităţile simţită. rare pînă la
rile să crească, iar pe mă­ la Muncel apreciază opor- lor. Astfel, la C.A.P. Ro- permanent modul de păs­ de a spori producţia marfă din sud-vest ş
Obţinerea
unor
rezultate
sură ce efectivele de mi­ lunitat«a noilor măsuri şi mos, Bîrcea Mică, Sîntan- trare a cartofilor pentru de lapte şi carne. Oricîte superioare în toate ferme­ se va semnal
va ( ane eh
re­
asigurînd
drei, Turdaş, Teliuc, Peş- sămînţă,
neri se vor completa, vor orientări ale conducerii tişu' Mic, Peşteana şi al­ motive ar invoca factorii le zootehnice impune o Pemru urm
glarea temperaturii şi u-
cîştiga mai multă experi­ partidului, demonstrează tele s-au găsit focare noi midităţii în depozite, ae­ răspunzători de soarta zoo­ zile. Vremea
enţă, producţia minei va concret, prin fapte de tehniei de la C.A.P. Vîlce- preocupare susţinută din bătoare,
Vox
spori în medie cu 10 la muncă, că au înţeles ne­ cu atac de putregai, ceea risirea silozurilor, iar un­ le, Bretea Română şi Cris­ partea tuturor lucrătorilor noros. sub forin
necesită
sortarea
ce
taţii
tuberculi
ne- de
există
ata­
sută. Noul program de cesitatea de a spori necon­ întîrziată a seminţei. In caţi să fie înlăturaţi. în tur, acestea nu pot justi­ în scopul asigurării unei lapovlţă şi nli
muncă conduce, aşadar, la tenit producţia de mine­ urma sortării cartofilor cazul pornirii colţilor se fica pierderile şi ieşirile bune îngrijiri şi hrăniri a va sufla mod.
o mai bună organizare şi reuri, sînt hotărîţi să-şi de animale din efectiv în­ efectivului de animale pe torul vestic,
de serviciu :
coordonare a activităţii în intensifice eforturile în a- pentru sămînţă la C.A.P. va face ruperea acestora. registrate de la începutul întreaga perioadă de sta- llu).
subteran, la folosirea efi­ ceastă direcţie. anului. bulaţie.