Page 31 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 31
> ® MIERCURI, 9 FEBRUARIE 1983 pag. $
BBWffliMl Se dezvoltă şl se diversifică
EIUNE © însemnări ©
economia locală ® Informaţii ®
pcricnţci © Note ©
ronocxpres în calitatea lor de coor calitativă. Producţia marfă trelor construibile ale loca
donatoare ale planului de industrială realizată de in lităţilor într-o concepţie u-
rată © Microinterviuri ©
luzicii dezvoltare ecoribmiro-so- dustria mică a judeţului în nitară, modernă, agricultu
ptelov cială în profil teritorial, această perioadă este su rii i-au fost redate sau ur
consiliile populare se achi perioară cu aproape 80 mi mează să i se redea peste
tă tot mai bine de această lioane lei celei planificate. 8 000 ha de teren. Aceasta,
însemnată sarcină dată Agricultura judeţului, prin- în condiţiile cînd zestrea
cconomi- Uzina nouă pentru metal vechi
prin lege organelor locale tr-o mai bună coordonare urbanistică a oraşelor se
illtico-hleo- ale puterii de stat. Mărtu a activităţilor de producţie îmbogăţeşte necontenit — — Tovarăşe inginer, ce tale aliate din zona oţelă-
majorc în rie a mai accentuatei lor vegetală, prin folosirea mai între altele cu 4100 apar
; Confcrin- este uzina nr. 8 şi ce mo- Microinlerviu riei electrice nr. 1. S-a lu
le a parti implicări în problemele ac completă a fondului fun tamente în acest an —, biluri au determinat înfiin crat intens pină am ajuns
da noastră tivităţii economice de nivel ciar, printr-o mai bună cînd o serie de comune vor ţarea ei ? să avem marcate gropile în
la Inălţi- republican stau, între alte mobilizare la muncă a face saltul calitativ către 11
- Aţi primit „întăriri în care
îii sale re- le, succesele cu care eco populaţiei de la sate şi statutul de centru urban. — Uzina nr. 8 - ne spu acest scop ? este depozitat, pe
nomia judeţului nostru în- chiar a celei din industrie, Industria mică aspiră să ne ing. Alexandru Drago- mărci de oţeluri, tot ceea
ic : „Fata tă, directorul acestei noi — Nu de o suplimentare ce urmează că ia drumul
.ul riului". tîmpină Conferinţa jude în timpul liber, a reuşit intre cu produsele sale în uzine din C.S. Hunedoara a efectivului era nevoie, ci cuptoarelor. De asemenea,
e ţară. Co- ţeană a deputaţilor şi Con să livreze anul trecut la circuitul mondial de valori, - este profilată pe recupe de îndreptarea unor stări insistăm pe folosirea pre
franco-ita- ferinţa pe ţară a preşedin sporindu-şi exporturile în rarea şi refolosirea mate de fapt necorespunzătoa selor de balotat la întrea
ţilor consiliilor populare Sub conducerea acest an eu peste 52 la su rialelor. Necesitatea unei re. S-a pus ordine în flu ga lor capacitate, nu „la
tă faţă de 1982, încorpo
— realizarea pe prima lu rând în circuitul economic astfel de uzine a fost im xul de fabricare a oţelu sfert" ca pînă acum. Pro
jMjgjgji nă a anului a planului consiliilor populare o seamă de rezerve şi re pusă, în principal, de „foa lui, Ia calitatea corespun bleme de pus la punct mai
zătoare. lată, de exemplu, sînt. Le vom rezolva. Re
producţiei fizice şi a ex surse naturale ale judeţu mea" de fier vechi, pe ca
portului, livrarea suplimen lui. Economia rurală, axa re o reclamă producţia hala C de la O.S.M. II. A- zultatele, după o lună de
cum e curată, baloţii de la înfiinţare - îmbunătă
tară către economia naţio fondul de stat cu 2 497 to tă acum în multe locali sporită de oţel prevăzută metal - sortaţi şi aranjaţi. ţirea sensibilă a greutăţii
: 6,00 3a\ nală a 5 100 tone huilă ne ne mai mult grîu, cu 2 300 tăţi preponderent sau ex pentru acest an. Anterior,
mineţii; G,30 clusiv pe agricultură, va de problema asigurării cu Dar dacă aţi fi văzut ce medii pe troacă şi serie,
ei în agri- tă, 1 550 tone fier în mi tone mai mulţi cartofi, cu fier vechi £e ocupa secţia era aici acum o lună... reducerea cu 75 la sută a
adiojurnal ; nereu marfă, 1 000 tone de 250 tone mai multe legume cunoaşte o mai mare di Fierul vechi era aruncat
se*; 8,10 Cu- var şi a altor produse de ca în anul precedent. Exem versitate, înaintînd fie că „Alimentarea oţelăriilor", de-a valma, abia se ză staţionărilor din iipsa fie
r; 9,00 Bu- tre industrializarea produc dar care nu răspundea ce rului vechi — ne dau spe
,05 Răspun- importanţă majoră pentru ple de mobilizare exemplară rinţelor la proporţiile anu reau cabinele macaralelor.
rilor; 10,00 economie. Fără discuţie, la sporirea rodniciei pă ţiei agricole, fie către ra Au muncit mult şi cu spor ranţa că, deşi nou înfiin
; 10,05 Mu- muri noi de producţie, ba lui 1983. Uzina va realiza cele şase sudoriţe la tă ţată, uzina noastră nu va
ltt,30 Din obţinerea acestor succese mântului au oferit locali zate pe resursele locale, fi deloc în urmă în între
; 10,45 Mu- se datorează spiritului de tăţi ca Simeria, Haţeg, Ra- un spor anual echivalent iatul şi sortatul metalului.
1,00 Buletin polt, Rîu de Mori, Hărău fapt ce va modifica în bi cu 40 de zile faţă de ve Tot aşa s-a lucrat la gos cerea socialistă organizată
ladiocaruse- emulaţie, de exigenţă revo şi altele, în care au fost ne întreaga ei structură şi, chea formulă. podăria de resturi de me între uzinele combinatului.
1,35 Publici- luţionară generat de hotă- implicit, viaţa oamenilor
tin de ştiri; obţinute producţii medii
ira folcloru- rîrile recentei Conferinţe bune la hectar. acestor localităţi.
tit ştiinţific; Naţionale a partidului. Sînt argumente, şi nu Pentru timpul dv. liber
îieră radio- Rezultate convingătoare Medicul... la
1 la 3; 15,00 în sfera activităţii eco s-au obţinut şi în prestă singurele, care' depind di
>r; 16,00 Bu- nomice, pe lingă atribuţia rect de conducerea de că o Filiala Biroului dc turism pentru tineret Hune
16,05 Piese rile de servicii, în desfa tre consiliile populare a e- nevoie se cunoaşte
îfatul medi- de a stabili şi urmări rea cerea mărfurilor, în inves conomiei locale şi la di doara pune la dispoziţia celor ce doresc să petreacă
îaţii si suc- lizarea indicatorilor de dez tiţiile în execuţia unităţi un concediu plăcut (...şi cu zăpadă) bilete de odihnă
Vasilache ; voltare economico-socială mensionarea lor în planuri (serii de 12 zile) în staţiunile tineretului de la Izvorul
te economi- lor subordonate direct con şi programe de dezvoltare
in de ştiri; în teritoriul pe care acţio siliilor populare, ca trustul Mureşului, Cîmpulung Moldovenesc, Valea de Peşti,
•adio; 17,30 nează, consiliile populare de construcţii, G.I.G.C.L. s-a ţinut seama de capaci Buşteni şi Predeal. Tot prin intermediul filialei B.T.T.,
atu lui rom Ti tatea de mobilizare a con în fiecare sîmbătă şi duminică se organizează excursii
ran ; 17,40 sînt titulare de plan ale Experienţa acumulată de
nane; 18,00 întregii economii locale, consiliile populare în con siliilor populare, a deputa atît la bazele proprii de la Geoagiu-Băi şi Valea de
1,45 Agricul- ţilor lor, a rezervelor de Peşti, cit şi în alte staţiuni turistice din ţară. înscrie
la Z; 20,00 înglobînd industria mică, ducerea directă a economi rile se fac la preşedinţii cercurilor de turism şi comi
Seară cul- agricultura, prestările de ei locale se îmbogăţeşte de care mai dispune această
igestia dv...; capacitate. tetele U.T.C. din unităţile economice, instituţiile şi
-o oră; 23.00 servicii, desfacerea mărfu la an la an. Pe baza ei, în şcolile municipiului.
ra „Frances- rilor, o scamă de Investiţii, planurile de dezvoltare a încrederea cu care este
le Zandonai; alte activităţi. localităţilor îşi fac loc ac privită de către populaţia » Prin intermediul filialei Hunedoara a Oficiu
stop muzi- lui judeţean de turism, în fiecare duminică se orga
Modul în care economia tivităţi noi, obiective tot oraşelor şl satelor noastre nizează, pentru amatorii de schi şi... aer ozonat,
judeţului nostru a încheiat mai ambiţioase, materiali- înfăptuirea obiectivelor fi excursii de o zi la Rîuşor. în costul excursiei (75 de
i$SSS5Sl‘SB®SB primii doi ani ai actualu zîndu-se în felul acesta, xate prin planuri şi pro lei) se află incluse transportul cu autocarul şi o masă.
AAS lui cincinal îndreptăţeşte viguros şi convingător, grame îşi are izvorul în
pe deplin afirmaţia că, sub principiile autoconducerii gradul tot mai înalt în ca Prin însăşi menirea sa,
conducerea consiliilor popu teritoriale. Afirmaţia are re s-a verificat pînă acum medicina implică munca
u fost jazzul lare, aceasta cunoaşte un o bază temeinică, consti autoritatea şi competenţa oamenilor pentru oameni.
.arete pentru Medicul specialist urolog
a); HUNE- proces continuu de dezvol tuită din multe argumente. de conducător ale consilii
< (Flacăra) ; tare, diversificare, ridicare Prin definitivarea perime- lor populare. losil Slerdean este unul
lă * Trepte dintre cei care ne conving
irgislul); Ra- de acest adevăr. Un gest
i; Şcoala cu- de-al său, un gest simplu,
mstructorul);
Vom trăi şi dar încărcat de atîtea sem
Unirea); Sa- nificaţii : M.T., pensionară
Noiembrie); Răspundere şi exigenţă în din Alba lulia, căreia me
aventuri pe
i (Cultural) ; dicul losil Slerdean i-a fă
jjorul roşu cut o operaţie de extirpare
LONEA: Pi- păstrarea documentelor de arhivă a unui rinichi, avea urgen
t unu (Mine- 1 tă nevoie de sînge. Dona
'ASA : întim-
â (Muncito- tor i-a fost însuşi doctorul
NI : Madona Decretul nr. 472/1971 al organizaţii — de a lua mă respunzătoare. Combinatul care o operase. Era cea
atul); BR„ Consiliului de Stat al Re suri hotărî te pentru evi siderurgic Hunedoara, în de-a 60-a donare onorifică
modă nouă publicii Socialiste Româ denţa, selecţionarea şi bu treprinderea minieră Lu-
; GURABAR- de singe pe care doctorul
311 vecin Sam nia reglementează regi na păstrare a arhivelor, peni, Combinatul minier Slerdean o făcea din 1964
RAŞTIE: Le- mul arhivelor în raport cit şi pentru ea întreaga Valea Jiului, I.M. Aninoa- încoace. Linia cu autoservire a noului complex de alimentaţie
n-Hian — sc- cu progresul înregistrat activitate de arhivă să in sa, I.M. Barza, Combina publică „Union“ oferă zilnic meniuri bogate şi variate, ca
ia) ; Vom trăi de activitatea arhivistică 11 Medicul la nevoie se cu pabile să satisfacă cele mai exigente gusturi ale consuma
i (Flacăra) ; tre într-un ritm normal, tul siderurgic „Victoria noaşte. (I. Vlad). torilor. Foto ; IOAN V.
1: Şcoala cu- din România şi de sarci prin constituirea arhivei Călan, consiliile populare
asa de cullu- nile acesteia pentru vii curente pe baza nomencla comunale Beriu, Boşorod
Tess — scrii- tor. torului care stabileşte locul şi altele, constituie exem Scurt,
t); • BRAZI : supra faptei de cetăţenii
mia unu: Si Prin formularea noţiunii fiecărui act intrat sau e- plu pozitiv în acest sens.
ria — seriile de Fond Arhivistic Naţio mis. De asemenea, şefii de Există însă şi unităţi şi foarte scurt aflaţi în apropiere şi de
; ILIA: Copie nal, care cuprinde toate compartimente trebuie să organizaţii socialiste în ju ferit organelor de ordi
umina). ® Cantina - restaurant ne, Marin Vavură „uita
documentele create de-a predea toate dosarele şi deţ, la care activitatea de „Siderurgistul este una 11
11
lungul vremii, în acesta registrele create în anul arhivă se desfăşoară în o Opinie publică acti se în primul moment şi
ESSSKESEEH mod nemulţumitor. Amin dintre cele mai mari uni cum îl cheamă. Ba Băr-
sînt incluse atît documen anterior la arhiva institu tăţi de acest fel din ţară. vă. într-una din serile
tele proprietate de stat, cit ţiei inventariate, pe ter tim aici I.M. Vulcan, trecute, Grigore Bărăian bulescu, ba Taurii... Pină
BWSroHBBEBKOa] Zilnic, prin liniile cu au la urmă şi-a amintit. O
şi celelalte documente mene de păstrare. Totoda I.G.C.L. Petroşani, Coope toservire şi microcanti- a acostat-o pe M.B. şi a-
create şi deţinute de or tă, arhivarii sau responsa rativa meşteşugărească ,,U- făcuse... de oaie.
9 februarie, nele din secţiile combi meninţînd-o cu cuţitul © Ca-n filme. După
i relativ cal- ganizaţiile obşteşti, culte bilii de arhivă au sarcina nirea“ Petroşani, consiliile natului siderurgic ser a... invitat-o cu el. Mai
, schimbător, le religioase, precum şi de de a asigura ordinea şi cu populare Baru, Bănită, Si mulţi cetăţeni ce se în mai multe pahare cu tă
iea precipita- cetăţeni. Decretul sublinia răţenia la depozitele de meria ş.a. La I.C.S.A.P. De vesc mesele de prînz şi rie, Nicolae Răceau, de
de ploaie şi cină în jur de 15 000 de torceau la casele lor, 22 ae ani, muncitor neca
jale, în zona ză că oricare ar fi deţi arhivă, securitatea docu va s-au predat la retopit oameni al muncii, o In după ieşirea din schim lificat la O.S.M. II, şi
oviţă şi nin- nătorul unor astfel de ma mentelor şl manipularea documente al căror termen cadrul creşei de copii cu bul doi, au observat in
va sufla mo- teriale documentare, aces lor, să se ocupe de întoc de păstrare n-a expirat. cidentul şi, fără să ezite, Viorel Mihăilescu, zis
i-vest cu in- mirea evidenţei materiale La întreprinderea de con program săptămînal nr. 1 „Vidoq“, de 25 de ani,
cale pin ă la tea sînt bunuri de interes din cartierul O.M. (B-dul au acţionat prompt şi e- fără ocupaţie, au încins
remperaturile naţional, cărora statul le lor documentare deja in strucţii siderurgice Ilune- I. L. Caragiale), a fost ficace. G.B., recidivist în
fi cuprinse acordă protecţie specială. trate în depozite. dora, deşi există personal răit, nu a reuşit să fugă. în restaurantul „Mioriţa"
■ grade, iar Prevederile sale referitoa suficient încadrat în mod înfiinţată o grupă „de o bătaie mai ceva ca-n
între 2 şl 7 Decretul prevede, în a- zi“, cu program de func Acum stă unde-i este lo „7 păcate", folosind din
ceaţă. re la evidenţa, păstrarea, nexe, modele de nomen special pentru lucrările de ţionare între orele 6—18. cul. plin şi recuzita aflată la
Vremea va fi selecţionarea şi folosirea clatoare, indicatoare, regis arhivă, se întîrzie în mod Se primesc copii între un o Uite popa, nu e po
Cerul va fi documentelor în scopuri tre, inventare şi alte ca nepermis predarea docu îndcmînă (scaune, paha
/a ninge. Vin politice, ştiinţifice şi prac tegorii de acte. Este ne mentelor cu valoare prac an şi opt luni şi trei ani pa ! Miercuri, 2 februa re). Au fost însă potoliţi
ii gen erai ta- tică la Arhivele Statului. şi jumătate. ® Alexandra rie a.c., staţia C.F.R. Hu şi li s-a oferit posibilita
ficări lempo- tice se referă atît la arhi cesar ca fiecare conducere Feuîdean este numele nedoara. Marin Vavură, tea de a judeca lucruri
70—100 km/h vele vechi cit şi la cele de întreprindere şi insti Reglementarea privind celei mai tinere locui sosit din Gorj (doar) cu
,i vest. Local care se creează în zilele Fondul Arhivistic Naţional le... la rece.
a ceaţă, care tuţie să facă o analiză toare a municipiului nos intenţia de a se încadra
vieiură noastre. concretă a situaţiei arhi trebuie să determine lua tru. Numărul nou-născu- în muncă în Hunedoara,
.ătoai'v.-^ trei Prin Decret sînt stabili vei proprii, în raport de rea unor măsuri concrete, ţilor înregistraţi pînă profitînd de neatenţia
va fi sclilm- te răspunderi clare pentru hotărîte, care să ducă la luni, 7 februarie, a.c., se cetăţeanului D.P., i-a fu
temporar sarcinile şi răspunderile pe ridicarea activităţii arhi-
.d precipi- toţi factorii care conlucrea care le prevede legislaţia ' ridică la 172. rat bagajul. Surprins a-
ă de ploaie, ză în acest domeniu de vistice la nivelul cerinţe
isoare. Vîntul activitate. între altele, se arhivistică. lor actuale.
'rat din sec- prevede obligaţia cadrelor Marea majoritate a în Prof. ION FRÂŢILĂ Rubrica „Hunedoara — actualităţi" apare în zilole de miercuri si sîmbătă
(Meteorolog treprinderilor şi instituţii ale fiecărei săptămînl. Tolefon Hunedoara, 12477 (Casa de cultură a muni
Vrasgyak Iu- de conducere ale organiza directorul Filialei cipiului). Redactor coordonator MIRCEA DIACONU,
ţiilor socialiste — între lor din judeţ şi-au amena Arhivelor Statului
prinderi, instituţii, alte jat depozite de arhivă co a judeţului Hunedoara