Page 33 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 33
În lumina sarcinilor izvorîte din ctivîtitarea
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea
de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29 ianuarie a.c»
P A T R IE I - O lî M A I M U L T C Ă R B U N E ,
C IT M A I M IT M IN E R E U !
RELATĂRI DIN BAZINUL MINIER VALEA JIULUI
Şl DE LA E.M. CERTEJ
Anul XXXV, nr. 7 853 JOI, 10 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani
Se acţionează stăruitor pentru creşterea
fovarăşul Mlmlm Ceaisşesou a avut continuă a producţiei de cărbune
ieri o întîlnire de Sosre cu cadre — Brigada noastră a lu nau umflarea vetrei şi de Potsch — un alt frontalist
care
de
Abia
susţinerii.
un
loc
teriorarea
conduce
crat şi pînă acum în foc
continuu. Recuperările au marţi, brigada reintra în muncă de 110 ml — apoi,
de eontiyeere şi specialişti fost întotdeauna respectate ritmul obişnuit de avan şefii de brigadă de la „ca şi
Şerban
mere",
Florin
şi am obţinut rezultate bu
sare. în aceste condiţii, mi
ne, deşi în abataj riu avem nerii au găsit soluţia po- Traian Borşa, maistrul mi
in ministerele industriei chimice condiţii tocmai uşoare... nei- principal Nicolae Ro
Cuvintele de mai sus îi
man,
Gheorghe
brigadierul
aparţin lui Ioan Calotă, La I.M. Vulcan Buta, de la investiţii ne-au
şi Industriei metalurgice miner şef de brigadă la vorbit despre modul în ca
mina Vulcan. Conduce de
ri minerii au primit măsu
mulţi ani un loc de mun trivită pornind de la o rile adoptate de conduce
T o v a r ă ş u l N i < olae vederea identificării de puse pentru anul 1983 în că recunoscut ca avînd o experienţă repetată săptă- rea partidului în vederea
Ceauşescu, secretar gene noi posibilităţi pentru spo vederea reducerii consu complexitate de probleme mînă de săptămînă. A fost creşterii producţiei de căr
ral al Partidului Comunist rirea şi modernizarea pro murilor de materii prime, tehnice : abatajul are o li introdus „fluxul continuu", bune.
Român, preşedintele Repu ducţiei în toate domeniile materiale, valorificării lor nie de front de 100 ml şi singura soluţie optimă, ca — Sîntem conştienţi de
blicii Socialiste România, economiei naţionale, noua superioare în procesele de o înclinare do 42 grade, re în scurt timp a confir faptul că toate aceste mă
a avut, in cursul dimineţii întîlnire de lucru a con producţie, diminuării ac este dotat cu combină pen mat spusele unui ortac, suri vin în sprijinul nos
de miercuri, la complexul ducătorului partidului şl centuate a consumurilor e- tru tăiere şi transportor. O potrivit cărora „abatajul, tru, ne-a spus, printre al
1
expoziţional din Piaţa Scân statului nostru a prilejuit nergetice şi de combusti stagnare de o singură zi dacă se opreşte, nu mai tele, Florin Şerban. Acum
teii, o întîlnire de lucru examinarea soluţiilor pro bili, a importurilor şi era resimţită din plin, du poate fi numit un abataj
cu cadre de conducere ale puse, menite să asigure lărgirii posibilităţilor de pă cum am aflat de la modern“. IOAN MUSTAŢA
ministerelor industriei chi creşterea continuă a efi export. Au fost examinate, brigadier, căci presiunile Ne aflăm la mina Vul
mice şi industriei metalur cienţei economice în aces totodată, programele de a- create în abataj determi can. Ioan Calotă, Mihai (Continuare in pag a 3-a)
gice, cu specialişti din te ramuri, în lumina obiec similare a noi produse în
cercetare şi proiectare, din tivelor stabilite de cel de-al acest an. Stadiul moder
sectoarele productive ale Xll-Iea Congres al parti nizării actualelor tehnologii De luni, minerii de la Certej vor trece
ramurilor respective. dului. de fabricaţie şi introducerii
înscriindu-se în seria de în acest cadru, au fost altora noi, caracterizate
analize iniţiate de secreta prezentate măsurile teh la noul program de lucru in subteran
rul general al partidului în nice şi organizatorice pro (Continuare In pag. a 4-a)
CONSILIUL DE STAT AL Şi la Exploatarea minie timpului de lucru (Gheor rie 1983, la schimbul de 8
REPUBLICI! SOCIALISTE ROMÂNIA ră Certej, trecerea la noul ghe Năstase, sector I); ore, preciza inginerul Ghe
program de lucru în sub ® exploatarea la întrea rasim Felea, avem asigura
O E C I E Î teran, cu durata schimbu ga capacitate a utilajelor te toate condiţiile pentru
lui de opt ore, este meni din subteran şi, totodată, a realiza suplimentar
a
pentru convocarea Conferinţei pe ţară tă să transpună în practi menţinerea lor în perma 2500—3000 tone de mine
a preşedinţilor consiliilor populare că măsurile stabilite din nentă stare do funcţionare reu, şi, pe această cale, să
în temeiul art. 16 din Consiliul de Stat al Re voacă Conferinţa pe ţară iniţiativa secretarului ge (inginer Petru Tamaş, me obţinem în plus 12 tone
Legea nr. 5/1975 privind publicii Socialiste România a preşedinţilor - consiliilor neral al partidului, tova canic şef) ; plumb, 16 tone zinc, o to
Congresul, Camera legisla d e c r e t e a z ă : populare în ziua de 17 fe răşul Nicolae Ceauşescu, la o ritmicitate în produc nă cupru şi 20 tone sulf.
tivă şi conferinţele consi Articol unic. — Se con- bruarie 1983. Consfătuirea de lucru de ţie şi creşterea gradului Orice... gram de metal ob
liilor populare, la C.C. al P.C.R. din 29 ia de disciplină a muncii (Pe ţinut în plus reprezintă un
NICOLAE CEAUŞESCU nuarie a.c. privind perfec tru Suciu, mina Vorţa, Ioan ciştig ce nu poate fi negli
preşedintele ţionarea activităţii produc Rovinaru, maistru miner, jat, mai ales că în exploa
Republicii Socialiste România tive din industria extrac mina Bocşa, ing. Nicolae tarea noastră se extrag
tivă. Mogoş, şef birou produc materii prime de o impor
Succint,
prezentăm
cîte-
Succes deplin lucrărilor Conferinţei va opinii în legătură cu ţie) i calitate (geolog Emil tanţă deosebită pentru e-
conomia naţională.
•
perfecţionarea activităţii Dafin, inginer Voichiţa — Această afirmaţie ne
Judeţene a deputaţilor productive în această' uni Moga, sef compartiment întăreşte convingerea că
tate, odată cu trecerea la
de
lucru,
program
calita
Astăzi la Deva are loc a ţării se află tovarăşul valorificarea tuturor resurse noul program : C.T.C.). odată cu aplicarea acestui
Desigur, toate aceste îm
Conferinţa judeţeană a de Nicolae Ceauşescu, fiu iubit, lor materiale şi umane în ® se va asigura o nouă bunătăţiri aduse în pro tea minereului va polariza
putaţilor consiliilor populare, respectat şi urmat cu credin vederea realizării sarcinilor organizare a producţiei şi, cesul de producţie se vor atenţia tuturor celor ce
municipale, orăşeneşti şi co ţă de poporul în mijlocul că de plan pe acest an şi pe pe această cale îmbunătă materializa în creşterea concură la extracţie.
munale, eveniment de sea ruia s-a născut şi s-a format cincinal in profil teritorial, ţirea activităţii de extrac volumului de minereu ex
mă în viaţa politico-socială ca revoluţionar şi comunist Succes deplin lucrărilor ţie (Inginer Gherasim Fe tras. C. DORIN
a judeţului. de omenie. Conferinţei judeţene a depu lea, directorul E.M. Certej); — Prin trecerea, înce-
Expresie a adîncirii de Judeţul Hunedoara, parte taţilor. o folosirea eficientă a pînd cu data de 14 februa- (Continuare în pag. a 3-o)
mocraţiei noastre socialiste, integrantă a României socia
proces ce se desfăşoară per liste, s-a bucurat în acest
manent sub directa condu timp de atenţia deosebită a
cere .şi îndrumare a parti partidului, a secretarului său în pregătirea campaniei agricole de primăvară
dului, inspirat şi condus cu general, iar ritmurile în care
perseverenţă de secretarul s-a dezvoltat în toate pla
său general, tovarăşul Nicolae nurile atestă acest adevăr.
Ceauşescu, Conferinţa jude Economia judeţului aduce o Legumicultorii acţionează pentru pregătirea
ţeană a deputaţilor reprezin contribuţie substanţială la
tă, în acelaşi timp, o formă baza de materii prime şi e-
concretă, cuprinzătoare a temeinică a recoltei acestui an
participării directe, conştien nergetice a ţării, contribuie
te a oamenilor muncii şi ce !a satisfacerea în mare mă Iarna constituie şi pentru nuă. Avem primită însă tivate şi am livrat primele temui culturilor succesive
sură a nevoilor sale de ener
tăţenilor fără deosebire de gie şi oţel, de substanţe mi legumicultorii deveni un numai jumătate din can 3 000 kg comerţului. şi asociate, 'fot terenul este
naţionalitate, la elaborarea nerale utile. Corespunzător anotimp al muncii. Acum, titatea de folie repartiza în acest an, ferma sola arat din toamnă şi ferti
şi înfăptuirea politicii parti aşa cum ne-am putut edi tă. Aşteptăm să ne soseas rii cultivă 9 ha cu tomate, lizat cu îngrăşăminte chi
dului şi statului nostru. acestei contribuţii,. în pas cu fica cu prilejul raidului- că şi restul. Am trecut la 8 ha cu ardei gras, 5 ha mice şi organice. Tot în
Anii care au trecut de la cerinţele de sporire a ei, ju- anehetă efectuat prin mai recoltarea spanacului de cu varză timpurie, 2 ha solarii se vor produce ră
cel de-al ll-lea Congres al deţu, nostru a fost perma multe ferme ale Asocia pe cele patru hectare cul- cu vinete etc., folosind sis- saduri pentru unele nevoi
consiliilor populare, ani ce nent sprijinit prin investiţii ţiei horticole dc stat şi coo proprii, pentru diferite u-
corespund primilor doi ani care au asigurat o dezvol peratiste Deva — se între nităţi agricole şi gospodă
ai actualului cincinal, au în tare economico-socială armo prind o serie de măsuri riile populaţiei. Un hectar
semnat pentru poporul ro nioasă, în deplină concor şi acţiuni menite să asigu a şi fost pregătit şi urmea
mân o perioadă de rodnice danţă cu aspiraţiile spre pro re pregătirea temeinică a ză a se însămînţa în aces
împliniri, de acumulări can gres şi civilizaţie ale popu producţiei de legume a a- te zile.
titative şi ridicări calitative laţiei sale. nului 1983.
menite să ne apropie de o- in toată această operă de La ferma nr. 1, munci
biectivul ce ni l-am fixat - edificare, consiliile populare Acţionăm intens, cu răs torii Victor Alba, Loghin
trecerea României la stadiul s-au afirmat tot mai preg pundere pentru a pregăti Henţ, Mihai Nojogan, An
de ţară mediu dezvoltată. nant ca organe locale ale temeinic producţia de le gliei Gros, Gheorghiţa
-
Toate aceste împliniri şi a- puterii de stat înfăptuind, pe gume a acestui an — ne I-Iamganu, Ştefan Stoian,
cumulări s-au înfăptuit sub această linie, politica parti relata tovarăşul Lucian Pavel Gherman şi alţii
conducerea înţeleaptă a dului. Trif, economistul fermei lucrau la pregătirea patu
Partidului Comunist Român Conferinţa judeţeană a de solarii din Sîntuhalm. Am rilor calde. La ora actua
ca un corolar al celor mai putaţilor este chemată să reuşit să acoperim 5 ha cu lă, din 1 000 mp s-au rea-
fertili ani din istoria socia dezbată într-un spirit de folie de polietilenă, din
listă a patriei, cum sînt pe înaltă exigenţă căile pe ca care două sînt cultivate cu Aspect de la pregătirea paturilor calde la ferma nr. 1 N. BADIU
drept, cuvînt socotiţi anii de re trebuie acţionat in con salată şi unul cu ceapă a Asociaţiei horticole Deva.
cînd în fruntea partidului şi tinuare pentru mobilizarea şi verde. Şi acţiunea conti- (Continuare in pag. a 3-a}
