Page 41 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 41
MS»** .. • •
în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
ieri s-au deschis în Capitală
Lucrările celei de a Xlll-a Conferinţe a Uniunii
Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România
T o v a r ă ş u l Nicolae lui nostru, t o v a r ă ş u l şei Elena Ceauşescu fru
Ceauşes.cu, secretar gene Nicolae Ceauşescu, pe to moase buchete de flori.
ral al Partidului Comunist varăşa Elena Ceauşescu. în aceeaşi atmosferă în
Român, preşedintele Repu Cei prezenţi dau expresie sufleţită, de puternic entu
blicii Socialiste România, sentimentelor de adîncă ziasm tineresc, este salu
împreună cu tovarăşa dragoste şi respect faţă de tată apariţia tovarăşului
Elena Ceauşescu, a parti tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
cipat, vineri dimineaţa, la recunoştinţei tineretului Nicolae Ceauşescu, a tova
deschiderea lucrărilor celei studios pentru minunatele răşei Elena Ceauşescu în
de-a XIII-a Conferinţe a condiţii de viaţă şi de pre î'Otonda Palatului Marii
Adunări Naţionale.
Uniunii Asociaţiilor Studen gătire' create în ţara noas
1
ţilor Comunişti din Româ tră, faţă de preocuparea în sală se află delegaţi
nia, eveniment de însem constantă a partidului şi ai studenţilor din toate
nătate deosebită, cu sem statului în direcţia conti centrele universitare ale
nificaţii profunde în viaţa nuei modernizări a învăţă- ţării — reprezentanţi ai
studenţilor, a tinerei gene mîntului. conducerii unor ministere,
raţii din ţara noastră. în numele studenţimii instituţii centrale, organi
Sosirea t o v a r ă ş u l u i române, al întregului ti zaţii obşteşti, rectori ai in
Nicolae Ceauşescu, a tova neret, tovarăşul Nicolae stitutelor de învăţămînt
răşei Elena Ceauşescu la Ceauşescu, tovarăşa Elena superior, alte cadre didac
Palatul Marii Adunări Na Ceauşescu au fost salutaţi tice, tineri muncitori şi e-
ţionale, unde îşi desfăşoa cu sentimente de aleasă levi.
ră lucrările Conferinţa stimă şi recunoştinţă de Erau prezenţi, de aseme
U.A.S.C.R., a fost salutată Pantelimon Găvănescu, nea, reprezentanţi ai aso
cu deosebită bucurie, cu priim-secretar al C.C. al ciaţiilor studenţilor de
entuziasm. , U.T.C., Nicu Ceauşescu, se peste hotare aflaţi la stu
Un mare număr de stu cretar al C.C. al U.T.C., dii în ţara noastră.
denţi, de tineri din între Tudor Mohora, preşedinte Lucrările Conferinţei
prinderi şi instituţii bucu- le Consiliului Asociaţiei U.A.S.C.R. au fost deschi
reştene au venit .pe aleea Studenţilor Comunişti din se de tovarăşul Tudor Mo
şi pe platoul Marii Adu România, secretar al C.C. hora, preşedintele Consi
secţia Teliuc. Maistrul Alexandru Pop (dreapta) , secretar al organizaţiei de nări Naţionale pentru a al U.T.C. Studente şi stu liului Uniunii Asociaţiilor
bază din schimbul A, discută cu mineri din brigada condusă de comunistul Ştefan Onuţc denţi oferă tovarăşului
de la abatajul 92, care anul trecut a dat peste plan 1 450 tone minereu, iar în luna ia saluta pe conducătorul iu
nuarie 1983 a extras suplimentar G7 de tone. Foto: VIRGIL ONOIU ! bit al partidului şi statu Nicolae Ceauşescu, tovară (Continuare in paj. o 4-a)
în lumina sarcinilor izvorîte din cuvîfitarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu IIQTARÎRILE conferinţei naţionale
A PARTIDULUI — PROGRAM CONCRET
ia Consfătuirea de lucru de ia C.C. aî P.C.R. din 29 ianuarie a.c. DE MUNCA ŞI LUPTA PENTRU PROGRESUL
NEÎNTRERUPT AL PATRIEI
sre
Colectivul acţionează unitar Ritmicitatea producţiei - imperativ
7
şi hotărit pentru ai fiecărei zile de muncă in abataje efectuat lucrări diverse în
de
totală
valoare
aproape
întreprinderea,
minieră
creşterea producţiei Hunedoara. începem aceas tone -taler)) -care se -a-daugâ- Interviu cu tovarăşul - 24—milioane lei, din care
ItlETAVU,-----------
prima
din
la
depăşirile
prim-secretar
peste 750 000 lei lucrări
tă relatare din bazinul mi
lună de producţie a anu
nier Poiana Ruscăi, inse- lui (peste 2 000 tone de a! Comitetului judeţean finanţate. De altfel, planul
o Noi abataje puse în exploatare rînd afirmaţia directorului minereu extras, 19 600 to Hunedoara al U.T.C. la acţiunile finanţate pe a-
nul trecut a fost depăşit
9 Minerii participă la montarea complexelor unităţii, inginerul Vasile ne dolomită şi 300 tone cu 15 la sută, realizările
— Pentru început, vă ru
9 Organizare mai bună în toate verigile producţiei Golda : „Colectivele noas talc). găm, tovarăşe prim-secre ridieîndu-se la valoarea de
9 Productivitate ascendentă în tot mai multe abataje tre de muncă au situat în Aceste realizări sînt un tar, să vă referiţi pe scurt 7,2 milioane lei, ceea ce si
9 Creşte operativitatea la cantină, Iămpărie şi trans permanenţă în prim-planul rezultat direct al faptului la principalele rezultate tuează organizaţia noastră
port atenţiei realizarea produc că s-a perseverat mai mult
ţiei fizice la toate sorti pe linia întăririi răspun obţinute de organizaţiile judeţeană pe unul din lo
mentele. Preocupîndu-ne derii fiecărui colectiv de U.T.C. din judeţ în anul curile fruntaşe pe ţară.
încă din perioada pre lui Fazakas, împreună cu 1982. Tinerii au participat ac
gătirilor făcute pentru tre echipa „service" a între — Prin rezultatele obţi tiv la marile acţiuni de
cerea la noul program de prinderii, condusă de mais LA MINA TELIUC nute, anul 1982 a fost rod economisire a materiilor
lucru, la mina Paroşeni trul Ştefan Tudoran, a asi nic în antrenarea tinerilor prime, materialelor, ener
au fost intensificate şi gurat montarea complexu să transpunem în practică muncă faţă de noile sar la îndeplinirea sarcinilor giei şi combustibililor, re
preocupările pentru creş lui, cu cele 60 de secţii, măsurile stabilite din ini cini şi obiective, pe o mai şi angajamentelor ce ni cuperarea, recondiţionarea
terea liniei de front acti ne-a declarat ieri, directo ţiativa secretarului general bună organizare a produc ie-am asumat în întrecerea şi refolosirea pieselor de
ve, prin urgentarea pune rul întreprinderii, ing. al partidului, tovarăşul ţiei şi a muncii şi pe creş utecistă „Tineretul — fac schimb şi subansamblelor,
rii în funcţie a unor a- Kovacs Emerik. Urgenta Nicolae Ceauşescu, la Con terea productivităţii în sub tor activ în realizarea de la construcţia de locuinţe,
bataje. Un „frontal“ me rea punerii în funcţie a sfătuirea de lucru de la teran în cele trei mari sec ceniului ştiinţei, tehnicii, mai ales în Valea Jiului
canizat, prevăzut să extra abatajului a fost înţelea toare de extracţie din ca calităţii şi eficienţei", ca şi în municipiul Deva. în
gă pînă la 600 de tone pe să de toţi minerii din a- C.C. al P.C.R. din 29 ia
nuarie a.c. privind per drul întreprinderii — Ex parte integrantă a efortu acelaşi timp, marea ma
fecţionarea activităţii pro ploatarea minieră Ghelari, lui colectivelor hunedorene joritate a organizaţiilor co
LA I.M. PAROŞENI ductive din industria ex secţia minieră Teliuc şi pentru transpunerea în via munale U.T.C. au adus o
tractivă, noi ne-am ampli secţia nemetalifere Zlaşti. ţă a obiectivelor stabilite contribuţie importantă la
ficat eforturile, asigurînd de Congresul al Xll-lea al efectuarea lucrărilor din
zi a fost deschis în stratul ceste formaţii. In prezent tot ce este necesar înde Dacă ar fi să le facem partidului. campaniile agricole, precum
5, blocul VI, iar altul, echi abatajul se află în probe plinirii în mod ritmic a o succintă caracterizare Un loc important în an şi la cele de curăţare şi
pat cu susţinere indivi tehnologice dar, cunoscînd planului de către fiecare sectoarelor, S.M. Teliuc a- samblul activităţii noastre fertilizare a păşunilor şi
duală, avînd o capacitate capacitatea profesională a formaţie de lucru, secţie trage atenţia prim ritmici l-au ocupat munca patrio fineţelor, executînd un im
zilnică de 350 tone de brigăzii, avem certitudinea şi la nivel de întreprinde tate, E.M. Ghelari prin ca tică, acţiunile organizate portant volum de desecări
cărbune a fost pus în func că în timp scurt, aportul re, pentru folosirea la ma litate, S.N. Zlaşti prin pro în sprijinul producţiei, re şi îndiguiri, de combatere
ţiune în stratul 13. Ambele ei va fi simţit din plin ximum a capacităţilor de ductivitate. cuperarea şi introducerea a eroziunii solului, plan
locuri de giuncă au fost la nivelul întreprinderii. producţie, cu o eficienţă şi Despre ritmicitatea mun în circuitul productiv a tări de pomi fructiferi şi
încredinţate unor mineri — Cum explicaţi acest rentabilitate sporite". cii din adîncurile Teliu- materialelor refolosibile, cu recoltări de plante medi
cu experienţă îndelungată record de montare a com Este, considerăm noi, o cului ne-a vorbit inginerul alte cuvinte — activitatea cinale.
— este vorba de cunoscuţii plexului ? explicaţie plauzibilă a spo Silaghi Zoltan, şeful sec economică. Pe şantierul ju Organizaţiile U.T.C. au
specialişti ai abatajelor — S-a lucrat în acord rurilor de producţie din ţiei : deţean de pe platforma hi desfăşurat, de asemenea, o
frontale Fazakas Francisc global. în general, între prima decadă a lunii fe droenergetică Rîu Mare-
şi Nicolae Brutu. Aflăm prinderile miniere au acu bruarie (un plus de 194 DORIN CORPADE Retezat, precum şi pe cele CORNEL ARMEANU
cu satisfacţie că brigada mulat o experienţă prin fo tone la fierul marfă livrat, 7 şantiere locale, an im
care exploatează abatajul losirea acestei modalităţi 6 700 tone dolomită şi 160 (Continuare tn pag o 2-a! portant număr de tineri au (Continuare in pag. o 2-c)
mecanizat, condusă de de organizare a unor lu
crări de amploare. Şi la
Fazakas, a contribuit e- noi, la mina Paroşeni, a-
fectiv la montarea com cordui global a mai fost Baleia, intr-un cadru pito pacitate de pînă la 50 tone, pentru prima oară, registrul
plexului, obţinînd chiar aplicat, şi putem spune că resc, dispune de restaurant destinat măsurării exacte a cu jaluzele pentru ventilato
un record pentru lucrările şi locuri dc cazare. (Dan cantităţilor de minereu trans rul de desprâfuire de la cup
torul de citncher nr. 1, aflat
auto
de
cu
mijloace
portate
de acest gen, care au un iOAN MUSTATÂ Câmpean, corespondent). EH la Muncel la uzina de pre-, in reparaţie curentă de gra
La C.A.P. Lâpuşnic s-au fă
grad sporit de dificultate, cut investiţii de aproape parare. E3 Odihnă bineme dul II. !§a întîlnire. La I.C.
în 20 de zile, brigada (Continuare in pag. a 2-a) E3 Muncă patriotică. Peste 500 000 lei, oare s-au concre ritată. După 34 de ani de Orăştie, a avut loc o întil-
100 de cooperatori din satul tizai în două fînare cu o muncă, fiind permanent e- nire a brigăzii ştiinţifice cu
Cinciş, la îndemnul deputa capacitate totală de 400 to xemplu de conştiinciozitate oameni al muncii din unita
ţilor Tiberia Mihaşan şi Bă- ne, un tractor rutier, un de şi hărnicie, lăcătuşul de te. Cu acest prilej, Ing. I.
luţ Zlătior, au curăţat 15 ba. pozit de carburanţi şi două mină Lazăr Budriş, de la Găldău şi I. Fersedl au răs
de păşune din zonă. (Ioan stâvilare cu clopot pe Valea secţia mină Boita-Haţeg, a puns la întrebările puse dc
Vlad, corespondent). E3 Bine Lăpuşnicului. Folosindu-se ieşit la pensie. Colegii de participanţi. Acţiunea s-a
primiţi, bine serviţi, la noua forţa de muncă proprie şi muncă i-au urat sănătate şi bucurat de mult succes.
unitate a cooperaţiei de con resursele materiale locale, odihnă plăcută, după înde
sum ce s-a dat în funcţiune costul investiţiilor amintite lungata aotivltate producti
zilele acestea în comuna a fost redus cu peste 200 000 vă. E3j Cu forte proprii. In
Pui. „Cabana Măgura", si iei. ES Cîntar. La Exploata atelierul mecanie al Fabricii
tuată pe D.N. 66, la intersec rea minieră Deva s-a mon de ciment de la Chişcădaga
ţia cu drumul ce duce la tat un ointar nou, cu o ca se execută cu forţe proprii,
