Page 42 - Drumul_socialismului_1983_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7i

11.00 Telex
11.05 Din n
triei.
lor r
1933
11.25 Porţi,
filmul
12.00 Din i
Propunerile făcute de creşterea spaţiului de spă­ lor
Colectivul acţionează unitar şi mineri se află în centrul lare. în sala de mese am 12,15 Ora t
atenţiei organului colectiv asigurat încă 40 de locuri. 13,10 Să cil
de conducere, a comitetu­ Pentru mărirea capacităţii gram
hotărât pentru creşterea producţiei lui de partid pe întreprin­ de transport a personalu­ (Urmară din pag. 1) în acest context, preocu­ corcgi
dere. De altfel, după cum lui muncitor pe verticală, pările organizaţiei noastre 13,30 La sf
ne-a relatat directorul în­ am pus în funcţiune încă sînt solicitate la un înalt nă (I]
(Urmare din pag. 1) rifice cu cit mai mult fo­ treprinderii, o seamă de un etaj la colivie şi am activitate susţinută în ce­ grad de responsabilitate în 18,35 Săptăi
los schimbul de 8 ore, pre­ propuneri cu efect econo­ asigurat colivia de contra- lelalte domenii importan­ alte două direcţii de ma­ 18,50 1001 d
cum şi celelalte condiţii te ale vieţii politico-edu- ximă însemnătate. Este
întotdeauna am obţinut re­ create prin dotarea aba­ mic şi social au fost trans­ balans. Multe alte măsuri, cative, sociale, pregătirii 19.00 Teicii
zultate bune. puse în viaţă în aceste zi­ ca urmare a propunerilor vorba de contribuţia pe 19.25 La sf
tajelor. le, dovedind receptivitatea făcute de mineri au fost tinerilor pentru muncă, care trebuie s-o aducem la nă (II
— Tovarăşe director, cum La intrarea în schimbul dezvoltării şi afirmării spi­ recrutarea, calificarea şi
au evoluat realizările a- II, maistrul miner prin­ conducerii faţă de cerin­ întreprinse la lămpărie, la ritului de răspundere, or­ stabilizarea unui impor­ 20,20 Film
cestei săptămîni ? ţele exprimate de mineri: punctul alimentar şi in dine şi disciplină la locu­ Gay“
cipal Constantin Buse ne-a — Ne-am îngrijit de a- alte activităţi cu caracter tant număr de tineri pen­ 21.05 r-
— A fost înregistrată o confirmat faptul că în a- provizionarea întreprinde­ social. Toate propunerile rile de muncă. tru minerit, îndeosebi pen­
creştere simţitoare a pro­ bataje a crescut produc­ făcute de mineri nu sînt — Conferinţa Naţională tru producţia
cu
rii
ducţiei medii zilnice, de tivitatea pe post. La bri­ materiale piese de schimb, decît expresia participării a partidului pune sarcini Vom acorda u..
combustibil,
şi
G00 de tone, şi sînt create gada condusă de Constan­ şi exigenţe sporite cu pre­ susţinut acţiunii
acţiune pe care o desfăşu­
condiţii să ajungem cu rea­ tin Ciobănoiu, de pildă, se răm în continuare, pentru lor active la îmbunătăţirea cădere ramurilor produc­ tate in această c.
lizările la nivelul planului. realizează 12 tone de căr­ a asigura ritmicitatea a- activităţii întreprinderii, a ţiei materiale primare, spe­ de altă parte, vo
— Am reţinut că la spo­ bune pe post, faţă de un dorinţei de a contribui la cifice judeţului nostru — o atenţie sporită
rirea realizărilor contribu­ nivel planificat de 8,6 to- batajelor. La baia mineri­ creşterea continuă a pro­ cărbune, minereuri feroa­ ţii de educare a ti
ie mai cu seamă abatajele ne/post. Locul de muncă lor am luat măsuri pentru ducţiei de cărbune. se şi neferoase, energie e- lui prin muncă şi
recent puse în funcţie. Ce este mai bine organizat, a lectrică, metal înalt aliat, muncă, de întărire
alte pîrghii mai acţionea­ fost explicaţia dată de materiale de construcţii punderii, ordinii : „.oci- ...uprograir
ză în acest sens ? maistru, referindu-se la Ritmicitatea producţiei ~ imperativ etc. Cum vedeţi alinierea plinci în producţie. La ordine,
cultură; 7
— în primul rînd, men­ faptul că în 8 ore pot fi mai puternică a organiza­ 1.00 Reviste
Ne gîndim să găsim for­
ţionez mai buna organiza­ îndeplinite în condiţii op­ al fiecărei zile de muncă in abataje ţiilor U.T.C.,' a tineretului, me şi modalităţi specifice, rierul mei
letin de şl
re a lucrului, la toate lo­ time toate operaţiile pre­ la aceste exigenţe ? ţa radio;
curile de muncă. Pe aceas­ văzute în ciclograma sau (Urmate din pag. 1J dintre imperativele puse în convingătoare de a atrage ştiri; 10,05
tă bază am obţinut de în monografia de armare, faţa mineritului de condu­ — Orientările şi obiecti­ şi forma un număr cores­ radio; 10,4
altfel, depăşirea producti­ pentru schimbul respectiv. cerea partidului, de econo­ vele adoptate de Conferin­ punzător de tineri care să Iară; 11,00
11,05 Un t
vităţii muncii planificate. Un alt interlocutor, mine­ — Ca să realizăm o bu­ mia naţională : asigurarea ţa Naţională a partidului lucreze în ramurile repre­ ghiozdan;
— Ne puteţi oferi cîte- rul şef de schimb Mihai nă ritmicitate am pornit bazei de materii prime. sînt organic susţinute, din zentative ale economiei ju­ 12.00 Bulcti
va cifre 7 Barbacaru ne-a vorbit des­ de la un lucru logic : în acest punct de vedere, de deţului, să cultivăm mîn- Atlas culf
pre aprovizionarea tehni- toate trei decadele să a- — Prin ce se remarcă recenta consfătuire de lu­ comoara f
— De la o medie a pro­ activitatea desfăşurată în cru de la C.C. al P.C.R., dria şi datoria patriotică Avanprenti
ductivităţii de 7,033, tone co-materială a locurilor de vem aceleaşi niveluri ale ultima perioadă de timp ? iniţiată şi organizată de de a contribui nemijlocit 13.00 De I:
pe post, în abataj, am a- muncă : realizărilor. Am eliminat •— Prin executarea în a- la creşterea producţiei de Meridian <
juns în această săptămînă — Acum este aproape sa­ astfel limitele, iar prin a- vans a lucrărilor de pre­ secretarul general al parti­ tin de ştii
la o medie de 8,947 tone tisfăcătoare, adică s-a îm­ ceasta demararea greoaie a gătire, care ne asigură un dului, tovarăşul Nicolae cărbune, minereuri, metal, de promen
pe post. Este efectul mai bunătăţit mult dar mai pot fiecărui început de lună larg front de extracţie, Ceauşescu, cu cadre de materiale de construcţie, pre(i de n
bunei organizări a produc­ fi luate măsuri pentru a- sau de săptămînă. N-a fost prin promovarea cu fermi­ conducere, specialişti şi la sporirea producţiei a- 17.00 Buleti
ţiei şi a muncii şi, tot­ sigurarea fronturilor cu uşor, dar prin măsura res­ tate a metodelor de ex­ muncitori mineri. gricole vegetale şi animale. Meridianele
odată, al abnegaţiei mine­ tot ceea ce trebuie pentru pectivă am putut înfăptui Pornind de aici, una din Preocupărilor orientate Orele serii
rilor care doresc să valo­ producţie. mai repede şi mai bine unul ploatare de înaltă produc­ spre formarea şi pregăti­ nai * Sear.
tivitate. Faţă de media a- sarcinile esenţiale ale orga­
nului trecut, în această nizaţiei noastre este susţi­ rea tinerilor pentru muncă Melodii
perioadă am sporit canti­ nerea mai activă, mai e- şi viaţă le vom subordo­ Protagonişl
tatea de minereu extras ' nergică a tuturor acţiuni­ na în acest an şi în viitor 22.00 Radio
prin aceste metode cu 6 lor întreprinse de Comi­ întreaga activitate politi- vitaţie la <
procente. 38 la sută din tetul judeţean de partid în co-organizatorică şi educa­ tin de ştiri
producţia secţiei noastre Valea Jiului. Avem datoria tivă, considerînd că aceas­ stop muzic
se obţine cu ajutorul teh­
nologiei de extracţie cu şi vom face totul pentru ta este menirea organiza­
subetaje. Dacă în subteran ca organizaţia judeţeană, ţiei noastre. Evident că,
am reuşit să realizăm o organizaţiile U.T.C. din in­ paralel vom acorda atenţia
bună ritmicitate, aceasta dustria minieră să se im­ cuvenită celorlalte activi­
DEVA:
I
se datorează şi faptului plice cu toată hotărîrea şi tăţi specifice tineretului : atacă (Pati
că ne-am reorganizat acti­ responsabilitatea pentru educarea matcrialist-dialec- un tren <
vitatea de întreţinere şi înfăptuirea programelor tică şi patriotică, organi­ i, , —. -
reparaţii. Majoritatea re­ privitoare la extinderea zarea vieţii cultural-artis-
paraţiilor le executăm în mecanizării lucrărilor mi­ tice, sportive şi turistice,
cadrul secţiei, fără a mai niere, folosirea intensivă a tuturor laturilor concu­
apela la alte ateliere. Este, a dotării tehnice şi a tim­ rente la formarea unui ti­
considerăm noi, o soluţie pului de lucru, punerea în neret revoluţionar, angajai
bună care ne avantajează funcţiune a noilor capaci- participant activ la înfăp­ i ''
în momentul cînd o să tre­ tăţi de producţie prevăzu­ tuirea sarcinilor economi-
cem la programul de „foc I te pentru 1983 şi anii vii­ co-socialc ale judeţului nos­
continuu". tori. tru.
NO AS A: Co
Santa Luci;
URICANI :
tîmplă nun­
Conştiincioasă, modestă, concret, ceva prin care să tiţe, avind o căsnicie feri­ ţiii); BRAE
ambiţioasă, bună colegă, mă pot realiza, ceva în ca­ cită, mă gindesc la împli­ ua roşie);
(Pal
iată citeva din calităţile re să investesc pasiune, nirea profesională. Indife­ spaţiu (Flacăr
702
Violetei Drescher, enumera­ ceva cu care să mă iden­ rent insă de evoluţia viitoa­ BAI : Gri
te de secretarul organiza­ tific, să-mi confere satis­ re, tot aici voi rămîne pen­ (Casa de cti
ţiei U.T.C, a Întreprinderii facţia muncii, pentru că tru că mă leagă multe de Un sauimt
Nord
(Dacia
de bere Haţeg, tovarăşul celelalte domenii în care oamenii acestei întreprin­ cana mercer
Simion Costescu. am lucrat nu mi-au ofe­ deri, în mijlocul cărora aş Visul dc o
Obţinerea unor producţii tat în cîmp 2 500 tone în­ ne rezultate înscriindu-se Stăm de vorbă cu linăra rit-o. De aceea, am hotă­ putea spune că m-am for­ torului (Ca
SIMERTA:
superioare la hectar — în grăşăminte naturale, Veţel C.A.P. Bîrcea Mică, Hărău, care ne-a fost prezentată. mat, atit ca muncitor, cit (Mureşul);
lumina indicaţiilor şi o- — cu 135 t transportate în Bîrsău şi Complexul de la — Aşadar, cine e Violeta şi ca om. (Lumina).
rientărilor cuprinse in Ra­ cîmp, Deva (1 150 t) şi Chimindia. La C.A.P. Cris- Drescher, de ce umblă ca - Formarea, profesională,
portul prezentat de tovar Complexul de vaci cu lap­ tur, Brănişca, Şoimuş şi argintul viu cînd în secţia morală, spirituală, pe care BP’-'tKM!
răşul Nicolae Ceauşescu la te- Chimindia, care a dus altele, se află încă mari de îmbutefiere, cînd la la­ aţi dobîndit-o se pare că
Conferinţa Naţională a pe terenurile cultivate sau cantităţi de gunoi de grajd boratorul C.T.C., cînd în v-a atras stima şi preţui­
P.C.R. şi în cuvîntarea ros­ pe cele ce se vor semăna depus în grămezi la ca­ secţia filtre, să adune pro­ rea colectivului in care
tită de secretarul general în primăvară peste 3 000 pătul tarlalelor şi trebuie be ? munciţi. Pe drept aţi fost BezultateU
al partidului la plenara tone gunoi de grajd. Re­ mobilizate atelaje şi mem­ — Dacă aveţi -răbdare şi aleasă deci secretar al or­ u februarie
lărgită a Consiliului Naţio­ zultate bune au obţinut şi bri cooperatori la împrăş- nu vă supăraţi, o să vă ganizaţiei U.T.C. din secţie, Extr. I : 7
nal al Agriculturii, Indus­ C.A.P. Hărău, Bîrsău, Şoi-j tierea acestora. răspund după 25-30 de — LIrmind convingerile 15, 71, 66, 1
triei Alimentare, Silvicul­ muş, Leşnic etc., unde s-a în paralel cu fertilizarea minute. Acum*am de făcut rî! să iau totul de la în­ unui drum firesc - pionier, Extr. a II
turii şi Gospodăririi Ape­ transportat, practic, tot ce se lucrează şi la alte o- o analiză, ce nu suferă a- ceput. Şi am început ca utecist, astăzi fac parte din 62, 9, 3, 17,
lor — este preocuparea s-a adunat în ultima vre­ biective ce fac parte din minare. Violeta s-a ţinut muncitor necalilicat. După rîndurile membrilor de Fond tota
centrală în aceste zile a me în fermele şi sectoa­ complexul de măsuri des­ de cuvînt. S-a întors şi a un an am urmat un curs partid, convinsă de adevă­ 1 055 061 lei.
cooperatorilor din unităţile rele zootehnice. O problemă tinate sporirii rodniciei răspuns: de calificare, iar în toam­ rul generaţiei noastre şi de
agricole ce aparţin Consi­ ce se cere rezolvată de ur­ pămîntului. Astfel, la C.A.P. — Sînt controlor tehnic na lui 1980, prinlr-un exa­ faptul că-mi place munca
liului unic agroindustrial genţă, este evacuarea de­ Deva s-a muncit la deseca­ de- calitate. men susţinut la Craiova, am cu oamenii.
Deva. Se acţionează în cî- jecţiilor adunate în fosele rea a 15 ha teren. Au fost — Cum aţi ajuns aici ? obţinut calificarea de Iacă- Dacă n-ar fi trebuit să
teva direcţii principale şi fermei zootehnice a C.A.P. executate lucrări de afi­ — După terminarea li­ tus-mecanic. M-am întors participe la o şedinţă a
anume: fertilizarea pămîn- Deva. Una dintre fose este nate a solului pe 38 ha la ceului, în 1973, am încercat în secţia de îmbuteliat, lu- organizaţiei U.T.C., cu si­ Pentru azi
tului cu îngrăşăminte orga­ deja plină şi este necesar C.A.P. Brănişca şi 30 ha la admiterea la facultate. crind chiar la maşină, iar guranţă că am fi aflat şi Vremea va
nice, executarea de lucrări ca S.M.A. Deva să pună la C.A.P. Leşnic. S-a efectuat N-ani reuşit şi m-am înca­ anul trecut, prin concurs, alte lucruri interesante cu cerul m;
Vg, cădea p
menite să combată eroziu­ punct mijloacele de trans­ scarifioarea unei suprafe­ drat în cimpul muncii. Intîi am devenit controlor de ca­ de la şi despre Violeta tul va sufla
nea solului, afînarea pă- port, pentru evacuarea a- ţe de 25 ha la C.A.P. Bîr­ ca învăţător suplinitor, apoi litate. Drescher, o tînără ca atitea intensificări
40—60 kr.l/lt
mîntului ş.a. cestora şi administrarea lor său. La Cooperativa agri­ ca tinichigiu, după care, - Şi pentru că, după un altele ale generaţiei noas­ vest. Tâmpei
în ce pi'iveşte primul do­ pe cîmp. colă din Cristur s-au efec­ din 1979, aici. drum greu, dar frumos, aţi tre, care a înţeles să-şi vor fi cuprl
meniu, merită evidenţiate Se acţionează cu stăruin­ tuat lucrări de combatere — Ce anume a determi­ ajuns la ziua de azi, ce împlinească prin fapte, cu 5 grade, lai
strădaniile depuse la coo­ ţă şi în ce priveşte împrăş- a eroziunii solului pe o nat această schimbare ? gînduri aveţi pentru viitor ? demnitate, menirea. între 7 şi 1
teorolog de
perativele agricole din Bră- tierea îngrăşămintelor or­ suprafaţă de 60 ha. — Dorinţa de a face ceva - Fiind mamă a două fe- DAN CÂMPEAN xandrina Pi
nişca, unde s-au transpor­ ganice,. cu cele mai bu­ TRAIAN BONDOR