Page 43 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 43
& SÎMBATĂ, 12 FEBRUARIE 1983 paq. 3
mai drumul unei formaţii
i£ME muzicale, ci şi acela al unei © însemnări ©
tmemausm generaţii întregi, care tra
versează cu greu o perioadă
a istoriei (experienţă ce de © Informaţii © \
clanşează in contingentul cu
carte a pa- pricina un sentiment exis © Note ®
sărbătoare",
de
„Ianuarie
)cul bătălii- ,Diti fiecare Corneliu Vădim Tudor îşi tenţial complex, refleetînd
e-
evenimentelor
dinamica
[ionare tliu dezvăluie aceleaşi nobile şi pocil). © Microinterviuri ©
sentimente:
Tomek,
personajul
central,
inimă a tării" profunde şi multă bucurie „Ani şeful formaţiei de Jazz, con
îi
mulţi
l: mineri în i t
spun şi tara şi poporul/ asa stituite în oraşul Lodz, în
lânesc I Prin grija Consiliului Na- cum e lăsat prin datini de anii ’50, poartă amprenta du- Scurt,
ele mineri- i ţional al Femeilor şi Consi- la strămoşii daco-romani/ ternică a generaţiei sale ;
j liului Culturii şi Eduoaţlei lîngă iubitul Preşedinte să-i dragostea lui pentru muzică Confirmări
1 Socialiste, la Editura Eml- strălucească viitorul/ Noroc (ca şi ataşamentul celorlalţi) foarte scurt
uzică I nescu a apărut volumul de şi multă fericire si un fier este o formă de eliberare,
opiii — pro- 1 poeme „Din fieoare Inimă a binte „La mulţi ani". Alte de a impune o viziune proas ale vredniciei minereşti
zical-Iiterar- I ţării", dedioat, ca un ales poeme, semnate de Nicolae pătă. Conflictul cu spiritul e Cooperativa „Drum
l omagiu, tovarăşei Elena Dragos, Violeta Zamfirescu, închistat al vremii este ine La recenta adunare ge la începutul anului să a- nou" şi-a diversificat
/ Ceauşescu — om politic şi Mihal Negulescu, Vasile Zam vitabil. Folosind cu maximă nerală a oamenilor mun vem un plus de 100 de
tlc săptămî- I de stat de înalt prestigiu, fir, Rusalin Muresan şi de eficienţă flash-back-ul (for gama prestaţiilor de ser
I oare, alături de tovarăşul mulţi alţii, îşi exDrimă, prin maţia de jazz, astăzi cele cii de la întreprinderea tone. Un alt „secret" ? A- vicii pentru populaţie. în
ţ Nicolae Ceauşescu, aduce o versurile lor, aceleaşi nobile bră, rememorează eveni minieră Hunedoara, bri plicarea iniţiativei „Bri
politică sentim ente. aceste zile au fost des
i contribuţie de seamă la în- mentele petrecute cu trei găzii conduse de Petru gada înaltei productivităţi
ri ) făptuirea politicii partidului, MIRON TIC decenii în urmă), Feliks Falk chise mai multe centre
I la dezvoltarea ştiinţei si cul- cintăreşte cu luciditate, une Mihalcea i s-a acordat lo şi a calităţii producţiei". de achiziţionare şi recon-
de silptămî- I turii în patria noastră. , Şi a fost ori cu o undă de ironie, re cul întii în întrecerea so Am experimentat şi pus diţionare a articolelor de
I Poeţi din toate generaţiile fV zistenţa absurdă a unora. cialistă desfăşurată in a- in practică metoda de lenjerie de corp, produse
) aduc omagiu în poeme de Conflictul, care astăzi pare nul 1982. Există „secrete"
d : „Enola 1 preţuire, de stimă şi de o puerttate dezarmantă, exploatare combinată cu textile, piele şi blană. A-
:pise'>-' ■ă recunoştinţă pentru jazzul“ duce la îndepăiTarea lui To in situarea brigăzii 603 de cameră şi pilieri. Fie că ceste noi centre, ce func
-a şi multiplele preo- mek din facultate, la spori la mina est din cadrul e vorba de şeii! de schimb ţionează în cadrul com
i în viaţa economică, Judecind după titlu, s-ar rea experienţelor amare ale E.M. Ghelari, an de an, Dumitru Vale, Ion Sirbu, plexelor meşteşugăreşti
'că şi socială a ţării. putea crede că producţia generaţiei anilor ’50.
, Beniue dă glas aces- studiourilor poloneze se în După cîte vedem, formula intre cele mai bune for Petru Păvăleanu, sau de din strada Karl Marx,
• simţăminte în poemul scrie în sfera filmului mu veche, graţie ideaţiei scena malii de acest fel din în minerii Vasile Antohi, Iu strada George Enescu,
nagiu" : „Dintre femei zical. Nu este aşa. Regizo riului, primeşte noi valenţe treprindere ? lian Cleju, de ceilalţi or Bucegi, microraioanele VI
•îe-se s-o cînt/ pe aceea rul Feliks Falk face o de în ........Şi a fost jazzul". Nu
dă atît de mult/ Gîn- monstraţie în sensul realiză în ultimă instanţă, dar cu - „Secrete“ ale succe taci, toţi sînt adevăraţi şi VII, asigură, într-un
ării sale spor/ Spre rii unui gen cinematografic o pondere considerabilă, e- selor ? Nu cred că suc specialişti atît in perfo termen foarte scurt, re-
ea întregului popor/ cu mare priză la public, voluţia unei bune distribuţii cesul in muncă poate fi rări, cit şi în întreţinerea condiţionarea şi repune
imii către culmi de printr-un conţinut incitant, realizînd acest lucru...................Si a
-aia/ Iubindu-şi ţara, mama cu multe accente dramatice. fost jazzul" e un film care urmarea unei intîmplări şi repararea utilajelor. In rea în valoare a produ
/ ideală/ Şi revoluţia iubind Citind, subtextul filmului, se nu te poate lăsa ind'ferent. fericite, a norocului, ne-a siîrşit, cel mai mare „se selor respective, o La par
ţ poporul/ Pe drumul ce ara- poate afirma că „...Şi a fost terul blocului 20 A din
I : 6,00 Ra- jazzul" prospectează nu nu AL. COVACI spus Petru Mihalcea. Ştiu cret" este buna înţelege
limineţii; 6,30 t tă viitorul...". In poemul insă că în brigada mea micro'raionul V, de cu-
ilei în agri- re ce domneşte in briga rînd a fost dat în folo
Radiojurnal ; se munceşte zdravăn. Fie dă, disciplina liber con
;sei; 8,10 Cu- care ştie ce are de făcut. sinţă un nou complex a-
lor; 0,00 Bu- NICI MUNCA fârA pîine, nici pîine fără munca Şi nu se face... că face ! simţită de liecare dintre limentar. Pe o suprafaţă
9,05 Audien- Numai aşa a fost posibil noi. Nu greşesc dacă de 462 mp, aici se află
0 Buletin de spun că sintem cu ade-
vista literară ca anul trecut să dăm amplasate un magazin a-
Iuzică popu- Tată iresponsabil, copii întristaţi peste plan 5 650 tone mi vârât o familie. Familia limentar cu autoservire,
etin de ştiri; nereu de fier brut, iar de cea mare ! centre de produse lacta
ers intr-un
> Publicitate; „...Vă aducem la cunoş ...Cîte glasuri vesele, de gc retribuţia soţiei... Mă te, pîine, mezeluri, carne.
le ştiri; 12,05 voi încadra... Dar, vă rog, © Primăvara nu poate fi
1; 12,35 Din tinţă fapte şi manifestări copii zburdalnici, am auzit prea departe — par a
arului; 12,15 ale numitului Balla Ştefan, în seara aceea îndărătul nu scrieţi la ziar. Nu mă
radio - tv. ; care sînt incompatibile cu uşilor acelei scări I Glasu faceţi de minune. spune gospodarii oraşului.
la 3; 15,00 calitatea de cetăţean şi rile celor două fetiţe nu ★ Ei au folosit din plin a-
; 16,00 Bule tată... Nu mai lucrează de le-am auzit însă deloc, cîtă De minune ? Nu, nu noi ceste zile călduroase în
le,05 Concert şase luni, avînd pretenţia vreme am zăbovit în casa vă facem de minune. V-aţi raport cu anotimjjul în
! 16,30 Inter- să trăiască din retribuţia lor. Aveau ochii trişti... făcut singur. Iată ce spun care ne aflăm; au fost
ccă populară; soţiei. Pe lîngă aceasta, se ...Dar mai trişti erau o- locatarii din cartier, oa efectuate tăierile de pri
le ştiri; 17,05 îmbată în repetate rîn- chii mamei, ai Marianei. menii care vă cunosc : „Pe măvară la copacii şi ar
ntecului; 18,00 duri şi îşi brutalizează so ea o văd tot timpul cu buştii , ornamentali, s-au
1,00 Radiojur- ţia, favorizînd crearea u- copiii. Lucrează şi-l între plantat peste 800 fire de
ulturală; 20,35 nui climat familial necores ţine ' şi pe el. Tot timpul trandafiri şi 600 m gard
mlare; 20,40 punzător, care pune în pe Pe urmele este bătută, cu ochii me viu în parcul Corvin, pe
ti şlagărelor ; ricol integritatea familiei unei anonime reu umflaţi" (M.M.). „E ru
nai; 22,30 Iil- şi educaţia copiilor". şinos pentru un bărbat strada George Enescu şi
Astfel
Dacia.
bulevardul
s; 23,00 Bule- Rîndurile, adresate zia să-l ţină nevasta. Nu se
13,30—6,00 Non rului, se încheie cu rugă Tăcea şi ea. Nu ne-a spus gîndeşte ce zic colegii, oa de acţiuni se află în pli
mintea de a interveni în nimic. -Nu s-a plîns. Am menii ?“ (V.R.). „Toată ziua nă desfăşurare şi în cele-
acest caz, pentru a-1 de citit însă în privirea ei în stă în crîşme, îşi bate so Se construieşte în microra ionul V — acest oraş în oraş. I lalte zone alo oraşului.
termina pe B.Ş. să redevi cercănată, pe faţa obosită, ţia; mă mir şi eu cum mai
nă un cetăţean onest şi un viaţa petrecută în propria-i rabdă" (R.C.). „Au datorii Pentru timpul că într-un oraş industrial
tată bun... familie. Am citit frica, fri- mari la taxele comune. E prin excelenţă, o astfel
Mergînd pe urmele scri ' ca de omul de alături. Cit un beţiv, umblă din birt dv. liber de cerere surprinde. Pi
teriul conlra- sorii, am sunat la aparta de multe spune, uneori, în birt. E păcat de copii". li ă la un punct. Dacă ne
i; Aşteptînd (S.P.) Gospodari şi... apropiem mai mult de a-
ta); HUNE- mentul 59 al blocului 61 tăcerea... Persoana care ne-a adre e Filiala Biroului de
.1 cartierul Bejan-Deva. Am dialogat cu tatăl co sat anonima cunoştea si pseudogospodari ceastă problemă vom des
e-a întîmpinat un tînăr piilor : turism pentru tineret Hu coperi că asemenea ce
12 de ani — după cum — De cînd nu mai lu tuaţia şi a avut o inten nedoara organizează în Zi de audienţe la Con reri au fost rezolvate, în
im să aflăm), în plină craţi ? ţie bună — aceea a adu fiecare sîmbătă şi dumi siliul popular municipal anul trecut, altor 3 050
ere de muncă. Două fe- — Din iulie sau august, cerii pe calea cea dreaptă nică excursii atît la ba Hunedoara. Printre alte familii de siderurgişti,
între 2 şi 4 ani, cu anul trecut. Am lucrat la a unui părinte ce a deviat. zele proprii de la Geoa- solicitări, aşa-zis obişnui constructori şi mineri.
ii albaştri, deschişi mari, I M.C. ca şef de manevră... Şi Ştefan Balla nu trebuie giu-Băi şi Valea de Peşti, te, am reţinut cererea lui Dar dacă, inccpînd cu
mirare, s-au prins de Dar acolo nu mă mai pri s-o ia în nume de rău. cît şi în alte staţiuni tu Gheorghe Luca, strada anul 1981 au fost şi sînt
jîinile mamei, care la „Ştiu eu cine a scris" — ristice din ţară. înscrie Primăverii nr. 47. Dorea atribuite cetăţenilor tere
ne spunea cu necaz şi cu
„rugăminţile", exprimate mesc. o voce din care răzbătea rile se fac la preşedinţii să i se atribuie o parce nuri situate la periferia
— De ce ?
doar prin gesturi ale co cercurilor de turism şi lă pe care să o cultive, oraşului în suprafaţă de
rabandiştli din piilor, o saltă pe cea mică, intenţia răzbunării. Tre comitetele U.T.C. din u- încă din această primă 80 ha, nu înseamnă că
(Muncitoresc); — După cum se vede, buie să-nţelcagă că i s-a nităţile economice, insti vară cu legume pentru toate spaţiile dintre blo
oate mi se în- pe Rodica, în braţe, iar pe n-aţi creat fetiţelor cele întins o mînă de ajutor şi
mie (Reteza- Rozalia o ţine de mînă, mai bune condiţii de creş tuţiile şi şcolile munici nevoile familiei sale. curi pot fi destinate ace
Orgolii (Stea- unindu-se parcă toate îm să n-o respingă. piului. Trebuie să recunoaştem luiaşi scop.
RAŞTIE : In potriva oricui le-ar face tere. Apartamentul nu-i Să se-ncadreze în mun
a); Celebrul nici el întreţinut corespun că cît mai repede, să fie
; GEOAGIU- vreun râu. Am încercat un util societăţii, familiei lui. © Pseudodescoperiri ar
eşte-te încet dialog cu Rozalia. Zadar zător. heologice. Asemenea unui Microbreviar
ură); HAŢEG: nic. — E drept că nu ne-ajun- ESTERA SÎNA şantier arheologic în pli
ic ia Polul
; BRAZI; Cap • M mnw / tmamiw * toncxJ * <ew / «ww jr zobst j 0 Economie de... ini nă activitate arăta, zile cultural—artistic
iilor; CALAN: V le trecute, zona din in
,int al alergă- 0 in flagrant. Surprins în ră. Acest prilej le-a fost o- ţiativă. întreprinderea ju tersecţia bulevardului Re
i de cultură); J timp ce forţa portbagajul ferit în urma procesului cu deţeană de transporturi © Mîine, pe scena clu
) fală fericită unui autoturism, din care publicitate lărgită ce a locale, autobaza călători publicii cu strada 30 De bului „Siderurgistul", în-
,TA; Non stop I a furat scule în valoare de avut loc la Lupeni. Hunedoara, a pus, de mai cembrie. Ce se întîmpla- cepînd de la orele 9, spec
400 lei, Mihai Hrişcanu din mult timp, la dispoziţia se ? Unul din principa tatorii hunedoreni vor
lele canale menajere din
I Deva suportă acum conse- o Aveau nevoie de len oamenilor muncii care reţeaua de canalizare a putea urmări cele mai
* cinţele. tile. Petru Măgduţ, Petru lucrează în grupul de la oraşului s-a înfundat. A bune brigăzi artistice şi
rosul acestui lichid i-a tră Avrămesc şi llie Bejat a- minoare un număr spo grupuri de satiră şi umor
ana——a « La o percheziţie. Cu dat. veau, în afara serviciului, o rit de autobuze. O ini fost nevoie de multă mun calificate în faza jude
J prilejul percheziţiei efectua- ocupaţie nu tocmai ono ţiativă demnă de laudă ! că, de utilaje şi timp (în ţeană a Festivalului na
tragerii din I te la domiciliu, s-a consta- o „Colecţionară". Dorina rabilă. In repetate rînduri Nu la fel se poate spune care locatarii blocurilor ţional „Cintarea Româ
1983 : * tat că Marta Moldovan din Sugar, muncitoare la între au sustras lentile de sem referitor la faptul că, la din zona respectivă nu niei".
, 55, 44. 70, 21, | Brad deţinea ilegal un ca- prinderea „Vidra" Orăştie nalizare din staţia C.F.R. întoarcerea din Bloomîng, au avut apă în aparta
s zan de fabricat ţuică şi o avea şl pasiunea de „co Subcetate, periclitînd ast după ce navetiştii coboa mente). Nu mică lc-a fost 0 In cenaclul literar
a : 53, 4, 6, 52, | butelie falsă de aragaz, lecţionară". Pentru a-şi e- fel siguranţa circulaţiei. A- ră — unii la Bucegi, alţii surpriza cînd s-a consta „Lucian Blaga" continuă
54. J care reprezenta un perma- tala vocaţia, a sustras 6 cum nu mai au acest prilej. in microraioanele 6 şi 7 tat că „dopul" care se seria debuturilor lirice.
de cîşliguri : nent pericol de izbucnire a, piei imitaţia de jder, dar crease era format din Consemnăm apariţia, în
I unui Incendiu. Obiectele' cu ele n-a reuşit să des o Se „odihneau". Ion — autobuzele se în tr-un... ghidon de trici cadrul recentei şedinţe a
| cu pricina au fost confis chidă nici o expoziţie per Vladu, Ionel Ştefoni, Con torc în centrul ora cletă şi alte asemenea o- cenaclului, a unui talent
E322S353SaîEE2 cate, iar posesorul sancţlo- sonală. stantin Cristian şi Pavel şului goale, lăsind joe tra biecte care nu au nimic de excepţie ; Ligia Raduli.
* nat contravenţional, Crişan au fost găsiţi dor seele respective oamenii comun cu destinaţia pre 0 Pentru amatorii de
» Ardeau gazul. De a- mind în post la obiective în staţie. Oare conduce văzută canalizării mena muzică şi dans, astăzi şi
• De la motorină. Ion cum încolo, timp de 6 luni, le pe care trebuiau să le rea autobazei nu s-a gîn- jere. Un aspect care ar mîine, cu începere dc la
, 12 februarie, ( Teodor şi Ştefan Lica de losif Simo, Cornel Brişcaru, păzească în Brad, Haţeg, dit nici o clipă la ceea ce trebui să ne dea do gîn- orele 18, la casa de cul
fi călduroasă, la un lot din Petroşani, a- dit tuturor ! tură dise-jokeyul Petru
d mult noros. J parţinător de energocon- Florin Muntean, Andrei Ka- Călan şi Vulcan, in urma înseamnă rentabilitate, e-
.oi locale Vîn- dar, Fenic Pescar şi Ion controlului s-au convins ficienţă ? Sau este mai Spătaru va prezenta pro-
modera'. cu I strucţia au sustras 350 I Simo pot să reflecteze în comod să faci economie gramul-disco „Universal
temporare de ' motorină dintr-un utilaj a- că un asemenea mod de
din ,;ud-vest şi mod serios la consecinţele „odihnă" nu este cîtuşi de de... iniţiativă ? Fonic Orchestra"
aturile minime I parţînînd unităţii, pe care modului de viaţă parazita- puţin indicat.
nse între 2 şi J au vîndut-o Iul Ion Harja
cele maxime Rubrica „Hunedoara — actualităţi" apare în zilole de miercuri şi sîmbătă
0 grade. (Me- ţ din Vulcan, împreună cu Rubrică realizată cu sprijinul ale fiecărei săplămîni. Telefon Hunedoara, 12477 (Casa de cultură a muni
servlciu : Aic- î două butoaie de tablă. Mi- Inspectoratului judeţean de interne
oncenco). cipiului). Redactor coordonator MIRCEA DIACONU.