Page 45 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 45
>V
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITl-VĂ! irBch©i@r©a lucrării©? e@iei de o Xiii-cs
jf« Conferinţe a Uniunii Asociaţia!®?
IA,, Studenţilor Comunişti din România
S O C I A L I S M 11 s-a Sîmbătă, din România, studenţilor din toate formării partea ale şi Africii, tineret
unor
cen
organizaţii
12 februarie,
cea
de
studenţeşti
încheiat
de-a
trele universitare, sub con
XlII-e Conferinţă a Uniu
ducerea organelor şi orga
din ţări socialiste, din ţări
Asociaţiilor
în curs de dezvoltare, nea
nizaţiilor de partid, au ac
nii
Studenţilor
liniate,
Comunişti
în
direcţia
ţionat
Asiei
studenţilor
ale
s-au
cărei
muncă
dezvoltate,
capitaliste
pentru
ţări
desfăşurat dezbateri semnul multilaterale a şi viaţă, şi Americii Latine, din
sub
orientărilor şi indicaţiilor pentru promovarea eticii organizaţii regionale şi
de covîrşitoare însemnăta şi echităţii socialiste, pen internaţionale de studenţi.
te cuprinse în magistrala tru îndeplinirea întocmai în continuare au ur
cuvântare rostită în des a sarcinilor puse în faţa mat discuţii pe marginea
chiderea lucrărilor de tova tineretului studios de Con problemelor înscrise pe
răşul Nicolae Ceauşescu, gresul al XH-lea şi Con ordinea de zi.
secretar general al Parti ferinţa Naţională ale parti Tovarăşul Cătălin Du-
dului Comunist Român, dului. mitriu, secretar al Consi
preşedintele Republicii So Sîmbătă, lucrările con liului U.A.S.C.R., a pre
cialiste România, document ferinţei s-au desfăşurat în zentat, apoi, sinteza dez
în lumina sarcinilor izvorîte din cuvîntarea de inestimabilă valoare plen. baterilor din şedinţele pe
teoretică şi practică, au în deschiderea şedinţei comisii, în cadrul cărora
au luat cuvîntul 135 dele
program
acţiu
de
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea tentic pentru întregul tineret s-a anunţat că pe adre gaţi şi invitaţi.
sa Conferinţei au sosit un
ne
universitar din ţara noas mare număr de telegra După încheierea dezbate
conferinţa
rilor
generale,
de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29 ianuarie a.c. tră. Forumul tineretului uni-, me din partea unor orga a aprobat în unanimitate
univer
nizaţii
centre
din
versitar a dezbătut, timp sitare, institute şi facul Raportul şi activitatea
de două zile, în plen şi în tăţi. Consiliului U.A.S.C.R., pre-
comisiile pe probleme, De asemenea, au sosit
modul în care asociaţiile numeroase mesaje din (Cor.tinuare in pag. a 4-a)
Importante succese în întrecerea socialistă f
DEPĂŞIRI ALE activitate susţinută şi direcţia realizării locuin
ţelor, precum şi a altor
Sarcinile de plan depăşite zilnic cu circa 130 tone SARCINILOR DE PLAN fructuoasă în cursul anu importante obiective din
în perioada trecută din lui 1982, realizînd supli
acest an economia ora mentar prevederilor de Valea Jiului : magazinul
întreprinderea minieră tru şi-a depăşit sarcinile metodei de exploatare cu şului Haţeg a acumulat plan un număr de 44 de universal la Petrila, liceu
Lonea ' este altă unitate de plan în medie cu 130 tavan de rezistenţă la o serie de depăşiri la apartamente. Ei au debu economic la Petroşani, de
din Valea Jiului care, prin de tone de cărbune. După sectoarele II şi V ş.a. Ca principalii indicatori de tat bine şi în acest an, pozitul I.C.R.A. Petroşani
realizările obţinute în a- ce am încheiat anul 1982 urmare producţia a cres plan. Astfel, secţia de fiind hotărîţi să-şi reali ş.a. Muncind cu respon
ceastă săptămînă, confirmă cut, dar nu la nivelul industrializare a cărnii, zeze integral planul fizic sabilitate şi dăruire, con
oportunitatea măsurilor scontat. Prin aplicarea nou sectorul de gospodărie pe care îl au la aparta structorii din Oră.ştie se
luate la Consfătuirea de I.M. LONEA lui program, redresarea a comunală şi locativă, mente, Ia celelalte obiec menţin cu lucrările Ia o-
lucru de la C.C. al P.C.R. devenit o certitudine. cooperativele „Haţegana" tive. în prezent, ei şi-au biectivele amintite în gra
cu cadrele de conducere, Ne-am reorganizat întrea şi „Retezatul", secţia de concentrat eforturile în ficele de execuţie.
specialişti şi muncitori din cu minusuri faţă de plan, ga activitate, îmbunătă exploatare a lemnului,
industria minieră şi geolo am luat o serie de măsuri ţind, din punct de vedere autobaza de transporturi
gie, demonstrînd, cu pri care să ducă la mai buna al structurii personalu auto şi cooperativa de
sosinţă, eficienţa noului derulare a activităţii în a- lui, componenţa brigăzilor. producţie, achiziţii şi des
program de lucru. cest an. Este vorba des Practic, în toate sectoa facerea mărfurilor au
— Bilanţul activităţii din pre deschiderea unui a- rele producţia a început realizat suplimentar o
cele şase zile, în care am bataj frontal la sectorul III, să crească de la o zi la producţie marfă a cărei
lucrat după noul program introducerea a două com alta. Deocamdată, în frun- valoare se apropie de un
— ne spunea inginerul Iu bine de, înaintare în căr milion de Iei. Şi secţiile
lian Costescu, directorul bune la orizontul 400, ca MIRCEA LEPĂDATU sau atelierele de pres
minei — este elocvent: în urmare a concentrării pro tări de servicii către
fiecare zi, colectivul nos ducţiei pe benzi, aplicarea (Continuare in pag. o 2-a) populaţie totalizează o
depăşire de 634 000 Iei.
O
s-a
deosebită
atenţie
Preocupare susţinută pentru a planului pentru export,
ritmice
acordat
realizării
depăşirea planului la minereu în acest domeniu colective
le de oameni ai muncii
din Haţeg şi-au intensifi
în ceea ce priveşte or locul minerilor de la Deva, P.C.R., din 29 ianuarie a.c., cat eforturile în vederea
ganizarea producţiei de am discutat cu ei despre privind perfecţionarea ac onorării exemplare a li
minereu şi randamentele producţie, neajunsurile şi tivităţii productive din in vrărilor de mărfuri. Re
obţinute pe post, mina satisfacţiile pe care le au dustria extractivă. Cu acest zultatul: şi aici se înregis
Deva este un unicat în prilej, Cornel Gros, secre trează o depăşire a sarci
judeţul nostru, chiar în tarul adjunct al comitetu nilor de plan cu 132 000 Iei.
întreaga ţară. Una dintre PLANUL FIZIC
particularităţile distjncte MINA DEVA lui de partid al exploată REALIZAT INTEGRAL
ale unităţii o constituie rii, preciza : Constructorii din cadrul
faptul că 95 la sură din Şantierului nr. 5 Oră.ştie
în bătălia pentru mai mult LIVIU BRA1CA C.S. „Victoria" Călan. Frezorul şef de cchlpi Ioan
volumul total al minereu minereu, ce preocupări au al T.C.II. au desfăşurat o Băluşe este un meseriaş de înaltă calificare.
lui extras este opera a pentru transpunerea în (Continuare in pag. a 2-c) — ^ ^ ^ ^ ^ —,__________ _ — — ,
două brigăzi de mineri, a practică a măsurilor sta r f
două că aici se obţin cons bilite din iniţiativa secre
tant cele mai înalte ran tarului general al parti
damente în minereu, de dului, tovarăşul Nicolae Producţia de lapte — barometrul
peste 16 tone pe post. Ceauşescu, la Consfătuirea
Am fost recent în mij- de lucru de la C.C. al
activităţii din fermele zootehnice
Schimbul C în după-amiaza zilei de — Activitatea din zoo Greuruş, Dumitru Stan, de lapte de la o vacă pe
11 februarie a.c., am efec tehnie stă permanent în Ilie .Greuruş, Valeria şi zi este — orice s-ar spune
de elaborare a şarjei cu tuat, împreună cu cadre atenţia organizaţiei de Petru Băbău, întreg colec — puţin. Prin lotizarea şi
10-15 minute. Insă din toa de specialitate de la Direc partid, a conducerii coope tivul respectă cu stricteţe furajarea diferenţiată â a-
Dacă ar fi să respectăm te acestea începe să se ţia generală pentru agri rativei — ne spuneau Ius programul de grajd, nor nimalelor se poate obţină
ordinea şi să ne limităm contureze o imagine a a- cultură şi industrie alimen tin Opric, secretarul orga mele de furajare şi îngri lapte mai mult.
t ia registrul de pon- cestor ofelari de elită şl... o tară, un raid prin mai nizaţiei de partid din uni jire.
id'fj •]' ’ Hl C este, fi pasiune. Pasiunea pentru multe ferme zootehnice din tate, şi Mihai Isăconi, ope LA ÎNCEPUT DE DRUM
resc, at iîoilea. Dar prim- lucrul bine iăcut. unităţi ale Consiliului u- rator însămînţător. Avem SE POATE FACE In cursul lunii ianuarie
topitorii Alexandru Beică, nic agroindustrial Toteşti. asigurată baza furajeră, MAI MULT a început popularea Com
Victor Torje, Dumitru Gri- Ca să înlăture rebutul şi Am consemnat cîteva din vitele sânt bine hrănite şi La ferma zootehnică a plexului zootehnic de creş
\ goroaie, Vaier Lăbuneţ, declasatele, de orice na tre cele mai importante îngrijite. Avem îngrijitori C.A.P. Râu de Mori am gă- terea vacilor cu lapte de
Marin Didirea, împreună tură ar li ele, cei cinci şi aspecte întîlnite cu acest la Peşteana — prima uni
cu maiştrii Troian Ispas şi maiştrii lor, toţi veterani ai prilej pe care le redăm în tate de acest fel din Con
Dragomir Neiconi au schim vetrelor fierbinţi, au inglo- rîndurile ce urmează. BRSGABA „FULGER* ÎN ZOOTEHNIE siliul unic agroindustrial
bat puţin ordinea lucrurilor. m compoziţia şarjelor Toteşti. Pînă la sfîrşitul
l
Aşa că, luindu-ne după cltev ° allcl e m °‘‘ deosebi- FERMĂ FRUNTAŞA primei decade a lunii fe
realizări, schimbul C, de b te ‘ care au , ridicat valoa : buni — cum sînt Vasile sit unele lucruri bune: fu bruarie se aduseseră în
<
oţelăria Siemens Martin nr. re 3 tonei de , oţel, tara sa Activitatea unei ferme Roşoş, Aurel Iosivoni, Ana raje multe şi bine gospo complex 422 capete vaci şi
1, din Combinatul siderur- sporească cheltuielile ma se apreciază după ceea ce şi Bălan Lăsconi şi alţii, dărite, animale cu o stare juninci, iar popularea con
gic Hunedoara, este pe pri- bnoie. Aceste „aliaje sint produce şi livrează la fon care muncesc cu hărnicie fiziologică bună, personal tinuă. De la efectivul de
mul loc. Dacă precizăm că ^ mdemina tuturor oţela- dul de stat. Ferma zooteh şi pasiune. tehnic de specialitate şi vaci în lactaţie se obţin
a
toţi aceşti plămăditori de r!lor: disciplina tehnologica, nică a C.A.P. Ostrov a în ÎNCEPUT PROMIŢĂTOR îngrijitori pricepuţi şl dor 4,1 1 pe cap de vacă pe
metal incandescent n-au organizare riguroasa, doza- ceput noul an de produc nici de afirmare, cum sînt zi şi se predau la fondul
elaborat, de la începutul re corespunzătoare, atentie ţie cu rezultate care o si Dacă în anul trecut fer Firuc Răngău, Maria Ho- de stat aproape 500 1 lapte.
anului, nici o şarjă in a- mărită la lucrul pe şarja tuează în - fruntea unităţi ma zootehnică a C.A.P. bean, Roza Bojin, Pătru Unitatea are stocuri de
iara programului, insă spu- de oţel. Beică, Torje, Gri- lor de profil din consiliu. Clopotiva a excelat prin Jubaş şi alţii. Pe luna ia furaje suficiente şi este în
nem prea puţin despre ei. goroaie, Lăbuneţ şi Didi- Unitatea a îndeplinit şi de nerealizări, anul 1983 l-a nuarie planul de predare cadrată cu personal mun
Chiar şi în condiţiile in ca- rea lucrează de mult timp păşit pianul de livrare la început, cum se spune, cu la fondul de stat a fost citor şi tehnic de speciali
re mai mult de jumătate cu aceste... aliaje. Să ve- producţia de lapte marfă dreptul. în luna ianuarie îndeplinit şi depăşit. în tate bine pregătit, dornic
din încărcătura cuptoarelor dem ce echipe de oţelari pe luna ianuarie, dînd în a predat în plus 700 1 lap
o constituie fierul vechi şl le vor asimila in conţi- plus 3100 1 lapte, iar la te, natalitatea este peste prezent se obţin 252 1 zil Brigada de reporteri :
fonta solidă. Şi încă este nuare. viţei, faţă de 14 capete, a 80 la sută. Şeful de fermă nic şi se predau la fondul NICOLAE BAD1U,
prea puţin cind mai pre realizat 17. în prezent se dr. Şerban Şerbu Micu, o- de stat 172 1. Avlnd 220 TRAIAN BONDOR
cizăm că au redus durata DORIN CORPADE livrează zilnic peste 800 1 peratorul însămînţător An vaci gestante, producţia va
lapte. gola Mituc, îngrijitorii Ioan creşte. Dar doi litri şi ceva (Continuare în pag. a 2-a)