Page 47 - Drumul_socialismului_1983_02

f DUMINICA, 13 FEBRUARIE 1983 paq. 3

—n— HHnMM
TOUPIE
GisvFinEEKa LA TRIBUNAL

JICĂ, / U f t
UAKIE rat Judecătorul; Este adevă­
ce
reclamanta,
susţine
i pentru ba- că intr-un an de zile de
(scral) căsătorie i-ai mîncat în­
1 familiei treaga zestre ?
patriei Inculpatul: Eroare: în-
muzicii tr-un an de nopţi ! A doua
îlpi eroare : noaptea eu nu mă-
piilor Jiamâma mea Jlaitidalui nînc. Doar... beau.
minical PETRU ŢÎRĂU
pre viitor Cuvintele-mi foşnesc ca iarba nouă
Sport Molatic unduind sub adiere Această cîmpie e lumină de grîu, „SFAT"
prin t*tr a Lovesc cu tîmpla trandafiri de rouă Cea mai curată floare de nea, Dintr-o staţiune, unde
E apă limpede şi nesecat rîu
Şi curge-n faguri purpură de miere făcea o cură de slăbire,
omânici. Im- E puterea de-a birui pînă Ia stea.
Cînd te privesc în ochi, Lumină-mamă, De ani şi ani — munte şi cărare, soacra îi scrie ginerelui
zicii E-n mine dimineaţă de April său: „Dragul meu, află că
xteca. Ciclul Şi se aprinde-n mine sacra flamă Orizont ce-şi cunoaşte destinul din cele 90 de kg cu cit
>ri“. Aida Grădină cu ram aprins, clipă
A liniştii cu gene de copil... rotitoare, am venit aici, am dat jos,
Tu, zestre fiecăruia, din dor Ce ne dăruie-n priviri — seninul. în prima lună, 30 de kg.
muzicii u-
Eşti geniul tutelar şi armonie Adevăr şi cel mai de preţ cuvînt, Oare să mai rămîn ?“.
A soarelui etern răsăritor Grai al meu şi semeţie de stejar, Ginerele îi răspunde te­
BRUARIE Umplîndu-ne de imn şi omenie Sevă Ia rădăcina acestui pămînt, legrafic: Rămîi pe loc !
în sărbătoarea ta, stea revărsată, Ochi deschis spre rost de lume, clar. Stop. Fă cura completă.
Stop. Trei luni ! STOP.
Roi de izvoare-n sînge ne adie Această cîmpie e lumină de grîu,
in limba Cea mai curată floare de nea,
iar inima e amforă-nsetată ÎN 50 DE SECUNDE
E apă limpede şi nesecat rîu,
cri Pe care-o scufundăm în Apă Vie. E puterea de-a birui pînă Ia stea. Intr-o comunicare ştiinţifică
EUGEN EVU MIRON TIC făcută la Bombay, profesorul
ehnico-şt'n. '■ Vseshan, de la Centrul de
1 pregătire pentru energia ato­
doric mică din oraş, a arătat că
descoperită
timp 1933— Februarie '33 cifra zero — hinduşi — de
matematicienii
a
5 ani de la contribuit la rezolvarea ecua­
ipte revolu- Zornăit de gratii ţiei lui Kepler in 50 de se­ AD-HOC de ia Tismana — Studiu in­
lia 1933 ale şi scrîşnet de fiare de răzbunare îi este sete şi Iui cunde. El a arătat că mate­ ORIZONTAL : I)A sc ascuţi dividual. VASILE JULA
şi-ar vrea să se adape
iii române în oasele mulţimii, din apa libertăţii. maticienii au descoperit cifra la glas — Schimbă vorba; 2) Cercul rebusist „Dacia"
tic : „O lu- sirena lui Roaită — şarpe ce şuieră pe baza ideii şi datelor pulese Impune aranjamente şi per­ Hunedoara
hinduse.
din
vechi
manuscrise
cr“. Aleargă prin mulţime In comunicarea sa, cercetăto­ mutări: 3) Cîini pentru vînat
în ferestrele muncitorilor, în scrîşnet de zăpadă rul din Bombay afirma, pe — Inocenţi ea tentă; 1) O
cheamă Ia luptă o Gri viţă zdrobită. şi zăngănit de arme, de altă parte, că Aryabhatt, parte din sonată ! — Bate Dezlegarea careului apărui
ceasul c u . . . diplomaţie; 5) Ne
Muncitorul cu mina încleştată dar cade undeva departe unul dintre marii matemati­ duce la vremea copilăriei ; G) în ziarul nr. 7 850 :
pe-a biruinţei armă de-a libertăţii apă, cieni din vechea Indie, a fost Evită la... înălţime — Mo­
primul
care
susţinut
a
ideea
cu ochii însetaţi de pura a Griviţei zăpadă nu mai e albă că Pămîntul se învirteşte Sn del de haină ; 7) Submultiplu 1) Troian — Isac ; 2) Roman
libertate şi-a morţii apă curge jurul Soarelui, cu mult îna­ de detector la unele artropo- — Fulgi ; 3) Aman — Cetină;
îl cheamă parcă ţara, un fluviu înroşit inte de Copernlc. In India, de — Soluţii de încuiat ; 8) 4) N — Tun — Lepin ; 5) Do
1 : 7,00 Ac- matematicile şi astronomia au Contestă orice calitate — Una — Aur — Şut ; G) Amarnic —
de minute; dar ţara este el, de-a libertăţii sînge. fost învăţate oa discipline cu teste ! — început simbo­ Rău ; 7) Fîşiituri — M; 8) Idee
amul sate- îl cheamă o mulţime zdrobită intercorelate, avîndu-se la ba­ lic!! ; 9) Turn de tragere cu
zin dumini- ză o îndelungată tradiţie în arma ... in toate direcţiile; — Ara — SB; 9) Ras — Ana
de actuali- de viaţă liberă însetată STEJĂREL IONESCU studierea celor două ştiinţe, 10) Cursuri de creaţie popu­ — Şal ; 10) I — Orbitoare ; 11)
i 12,00 De a spus profesorul Vsesb-an. lară — Răspunde integral. Iarnă — isteţ.
ţi; 13,00 Ra-
15 Orchestra VERTICAL : 1) Cere răspun­ MAT ÎN TREI MUTĂRI
iră a Radio- Amfiteatrul ŞTIAŢI CA... suri scrise ; 2) Protectoare de...
,30 Varietăţi Arta plastică-în concurs expediţii ; 3) înţepate la . . . Controlul poziţiei :
i Unda ve­ ... Sunetele foarte puternice vorbă — Parte dintr-un dia­ Alb : Re 6, Te 2
ste ale şla- Etapele orăşeneşti şi mu­ gy, Ladislau Schmidt, Pa- artelor pot fi socotite, pe drept cu- log; 4) Tot altfel — Purtat în Negru : Ra 7, pb 6.
ocsc; 14,45 nicipale ale actualei ediţii vlnt, nişte „asasini invizibili"? triumf ; 5) Superlativ de ca­
promenadă ; raschiva Măran, Mihaela In oursul unor experienţe de
telor; 18,00 a Festivalului naţional Grigoriu, Rozalia Sîrbu, • „Amfiteatrul artelor". laborator, cercetătorii au con­ litate (cu mai) — Trei la Soluţia problemei din ziarul
■i; 10,05 Al- „Cîntarea României" au Doru Roman (Petroşani). „Eminesolana", ediţia din a- statat că sunetele cu o inten­ compunere ; 0) Poftim — De­ nr. 7 850 :
17.00 Radio- prilejuit expoziţii de pic­ Calitatea expoziţiilor este cest an a Amfiteatrului arte­ sitate de peste 150—1G0 deci­ monstrativ de departe: 1) Dul­
tcilor; 17,30 lor din Deva, a fost realiza­ beli au avut asupra anima­ cegării ; 8) Atestate cu bună 1. Re 1 — e 2 Ra 4 — b 3
lcloric; 18,00 tură, sculptură şi grafică marcată şi de lucrări de tă şi prezentată de Cercul lelor testate efecte mortale, ştiinţă — Se pretează la sim­ 2. Dg 5 — d 2 Rb3 — c4
i; 18,05 Pu-. în care creaţia liberă şi-a pictură naivă, aparţinînd de literatură al Casei de precedate de arsuri, spasme, ple socoteli ; 9) Impermeabili sau a 4
M-zicoteca demonstrat valorile, mesa­ unor nume deja cunoscute cultură a studenţilor din paralizie. privirilor noastre ; 10) Leliţa 3. Dd 2 — d 3 spu b 4 mat.
20.00 Radio- Sibiu, condus de lector univ.
intcce — a- jul lucrărilor fiind cel mai ale genului, cum sînt Xe- G. Nistor. „Construcţie şi
fcsluni cu autentic argument. Prin- nia Bursan (Orăştie), Elita semnificaţie în poezia „Me­
şi Gavril tr-o selecţie riguroasă, a- şi Ristea Farca (Brad), Pe­ lancolie" (G. Nistor), „Oda 1 2 3 4 5 6 â 9 10
Turneul rae- suferinţei" (Dumitru Chioa-
Radiojurnal; ceste lucrări vor constitui tru Vlad (Cerbăl-Hunedoa- ru), „Labirint şi deschidere
c sportiv ; fondul expozilional al eta­ ra) şi Gheorghe Berciu în „Peste vîrfuri" (Dorin 2
dans; 23,30— pei judeţene. (Petroşani). Andrei), „Aprecieri critice
muzical. în publicistica eminesciană" 3
Constatăm îmbogăţirea
tematicii şi prezenţa bine­ (Didi Cenuşer) au fost mo­ 4
„Cîntarea României" făcătoare a afişului mili­ mente care au reţinut inte­
re­
iar
tant, executat cu acura­ resul participanţilor, eminescia­ 5
lirica
citalul
din
teţe de Dan Câmpean (De­ nă (Constantin Chiriac) şi
va) şi Iosif Ferencz (Hune­ expoziţia de artă plastică 6
riul contra- La o privire de ansam­ „Stări eminesciene" (Adria­ > ii
Aşteptînc,' blu constatăm că arta a- doara). 7
.) '”NE- matorilor completează ima­ Hotărâtoare în analiza­ na Mohai) au împlinit emo­
(l'lacăra) ; ţionant manifestarea.
ia Mare (Si- ginea realităţii contempo­ rea creaţiei de amatori ră- 8
Atenţie la rane propusă de arta pro­ mîne . autenticitatea senti­
ir (Arta) ; fesionistă cu o serie de mentului şi posibilitatea 9
>ri de cîmp exprimării lui libere. în
o r u l ) ; PE- mărturii, din care unele 10
spiraţia (U- într-o zonă a comunicării acest sens, constituie o re­
express (7 mai apropiată pentru pu­ velaţie debutul în mişca­
JPEN1 : Un rea artistică de amatori cu Poşta redacţiei
iilor (Cultu- blicul larg. Numărul mare _ o — o _ o _ c _ » _ o _ o _ » _ o
I : Provoca- al expozanţilor îl consti­ pictură naivă pe sticlă a
i (Luccafă- tuie artiştii ce continuă Petiţiei Gavrilă (Deva). Na­ o Gheorghe Văcăriuc —
Nea Mărin aprofundarea patrimoniu­ rativă şi cu simţ croma­ Brad: Un fior elegiac transpus depanări radio-tv. al cooperativei „Straja".'
:rul); ANI- tic înnăscut, artista elogia­ în volutele elegante ale fra­
bandişlii din lui artei profesioniste prin zării lirice, o anumită forţă fapte ie instanţă Pe doi dintre minori i-a luat cu el în atelie­
iuncitoresc); prisma personalităţii lor, ză frumuseţea ţării Zaran- de transfigurare („Mă-ntorc pe rul în care a pătruns prin forţarea uşii. Pe
te n.j se în- ca Torino Bocaniciu, Dan dului (de unde este origi­ margine de codru,/ Arama să cel de al treilea l-a însărcinat cu paza afa­
aie (iteteza- nară) şi eroii legendari ai 0 mal privesc,/ Turbane pur­ Partenerul de pahar... ră. Ce reuşise să fure, mărfuri în valoare de
.vgolii (Stea- Ion Cârjoi, Lucian Mara, purii şi fesuri/ Ca intr-un
RABARZA: Ovidiu Petca, Petru 'Drago­ moţilor, vădindu-se preo­ vechi bazar turcesc"). Ne-aţi S-a întîmplat la Petroşani. Mai întîi au peste 7 000 lei, nu i-a adus noroc. A fost
a călătoare man şi Felicia Viscrian cupată în acelaşi timp şi trimis prea puţin, iar impre­ repede prins şi deferit justiţiei, care l-a con­
RAŞTIE: In (Deva), Gabriela Brănes- de problemele majore ale siile noastre pot fi estompa­ băut ca doi oameni ce se cunosc şi se res­ damnat la doi ani închisoare. Rămîne însă,'
, Celebrul omenirii (dezarmarea, pa­ te de recuzita uşor vetustă. pectă. Apoi au băut ca neoamenii, pînă cînd
GEOAGIU- eu, Constantin Zgîmbău, unul dintre ei a trecut pragul lucidităţii. A la urma acestui episod, un dureros semn de
e-te încet Radu Roşianu, Petru Mi- cea). o Zaharia Vasilc — Petro­ întrebare: cum reuşesc asemenea indivizi să
i); HAŢEG: huţ (Hunedoara), Iosif Na- ION CÂRJOI avut grijă să-i toarne des partenerului de polarizeze interesul unor copii transformîn-
la Polul şani: Poezie de îndemnuri co­ pahar. Pentru ce-şi pusese în gînd, avea tot
•RAZI: Cap- legiale, de promisiuni şi căinţi interesul să-l ştie „torpilat". Cînd au părăsit du-i în infractori ? Unde au fost părinţii ace­
or; CALAN: teatrale „decăzînd" in bunul lor trei copii ?
t al alerfiă- restaurantul, Pojoni Carol a luat-o pe un
le cultură); simţ versificat: „Iubeşte cit e drum, iar partenerul său de pahar, cel bine
fată fericită de iubit/ Dar nu mai mult de tot afumat - pe alt drum. Numai că Ce fel de mamă ?
Non stop ca El pe tine/ Că drumul o
3LARI: Co- Pojoni a făcut stînga-mprejur şi i-a căzut ca Stela Axinte a dat, în urmă cu 11 ani,
Minerul). să-ţi pară obosii/ Doar dra- un bolovan în spate. Cînd l-a văzut căzut naştere unei fetiţe numită cu un nume fru­
gostea-nfloreşte de Ia sine". la pămînt şi fără apărare, l-a buzunărit de
Nu aţi depăşit faza conven­ vreo 1000 de lei, cit avea omul la el, i-a lupt mos - Lăcrămioara. Cir. J a despărţit-o de
ţiilor lirice. copilul ei din Filipeni-Bacâu, încredinţînd-o
ceasul, mânuşile, ochelarii şi actele şi a dis­ pe Lăcrămioara pentru creştere şi educare
SAS O Domnita Bota Macovej — părut. Nu pentru mult timp. A reapărut în tatălui său, instanţa a avut, desigur, argu­
3S2SHE5S5S1 boxa acuzaţilor, de unde a dispărut din nou
Gcoagiu. Nici acum nu avem mente temeinice. Decăderea unei mame din
nimic de adăugat faţă de pre­ pentru o perioadă de 4 ani. De, şi recidi­ dreptul de a avea mereu sub ochi pe copilul
februarie : vist şi tîlhar.
răci. Cerul cedenţele. doar că „ideea" cu său nu se face decît bine justificat. Ceea ce
n oros. V or „nota de inventar" în care a urmat, confirmă justeţea hotăririi.
ii sub for- vă evaluaţi „producţia" la Atenţie la oamenii cu care Obligată la plata unei pensii de întreţi­
la început, 1 000 (o mie) lei ne scuteşte pe
si ninsoare, se însoţesc copiii nere de 200 lei lunar, „mama" s-a refugiat
da moderat noi de orice „evaluare". în Deva cu speranţa că i se va pierde urma.
u rafale de dumneavoastră ! Nu i s-a pierdut. Tirziu, dar tot a fost gă­
temperatura o iosif Sicoe — Crişcior :
:uprinsă m- Încercaţi şi o altă iernatică El nu mai sâvîrşise nici o faptă penală, sită. Din 1977 nu .mai plătise nici un leu
plus 2 gra- dar după modul de viaţă pe care-l ducea pentru întreţinerea copilului său. Sustragerea
aximă intre literară, deoarece riscaţi să vă cu rea-credinţă de la obligaţia dată ei de
cantonaţi pe cărări alit de nu era nici departe. A făcut şi pasul care-l mai
umblate incit puteţi fi lesne despărţea de infracţiune. Din păcate, Va- instanţă i-a adus o condamnam de un an
.e sebim- sile Zamonţ, de loc din Lupeni, n-a făcut la închisoare.
. ui nor os. LETIŢIA GAVRILA confundat. Riscaţi mai mult.
■ Li slâbe. „O vizită neaşteptată”, pictură pe sticlă din ciclul : acest pas singur. A determinat şi trei mi­ Rubrică realizată cu sprijinul
„Legenda muntelui Găina”. T1BERIU DĂIONI nori sâ-l însoţească. Ţinta lui: atelierul de Tribunalului judeţean jj