Page 48 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 48
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 856 O DUMINICA, 13 FEBRUARIE 1983
CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI
D E V A
A N U N Ţ Ă
® deschiderea unui curs de stenodacti
lografie începînd cu data de 1 martie 1983.
(Urmare din pag 1) trelor universitare, a pro- dica Bodonea, preşedinte şi invitaţilor, o scrisoare înscrierile se fac zilnic, la casa de cul
filelor de învăţămînt, a le Consiliului U.A.S.C. din t o v a r ă ş u l u i Nicolae
cum şi Raportul şi activi anilor de studiu. Universitatea Timişoara, iar Ceauşescu, secretar general tură, între orele 8-13 şi 17-19, pînă la
tatea Comisiei de cenzori. S-a desfăşurat apoi pri ca secretari — Dumitru al Partidului Comunist Ro completarea celor 22 de locuri.
în unanimitate a fost ma plenară a Consiliului Cătălin, Cristian Nicu- mân, preşedintele Republi
adoptată, apoi, Rezoluţia U.A.S.C.R., în cadrul că lescu, Ciocan Elena şi cii Socialiste România.
celei de-a XlII-a Confe reia au fost alese Comite Mircea Cranta. în sală domneşte o at
rinţe a Uniunii Asociaţii tul Executiv şi Biroul Co în numele Biroului şi mosferă de entuziasm, de
lor Studenţilor Comunişti mitetului Executiv. Secretariatului Comitetu intensă bucurie, de satis
din România, completată lui Central al U.T.C., to facţie şi mîndrie patrio
Ca/ preşedinte al Consi
cu propunerile rezultate liului Uniunii Asociaţiilor varăşul Nicu Ceauşescu, tică, răsună vii aplauze,
în timpul dezbaterilor în Studenţilor Comunişti din secretar al C.C. al U.T.C., urale şi ovaţii.
plen şi în comisiile de România a fost reales to care a condus ultima par Participanţii la lucrări
lucru. varăşul Tudor Mohora, se te a lucrărilor conferin le conferinţei intonează
Trecîndu-se la ultimul cretar al C.C. al U.T.C. ţei a adresat Consiliului Imnul de Stat al Republi
punct al ordinii de zi, Ca vicepreşedinţi ai Con U.A.S.C.R. nou ales, Co cii Socialiste România.
conferinţa a ales, prin vot siliului au fost aleşi Mir- mitetului Executiv şi Bi în această atmosferă de
secret, Consiliul şi Comi cea Cazan, vicepreşedinte roului acestuia sincere vibrant entuziasm, pre
sia de cenzori ale al Consiliului U.A.S.C. din felicitări şi le-a urat suc şedintele U.A.S.C.R. a de
U.A.S.C.R., pe baza propu Centrul universitar Bucu cese în îndeplinirea sarci clarat închise lucrările
nerilor de candidaţi de reşti, Ancuţa-Daniela So nilor pe care conducerea Conferinţei a XlII-a a
semnaţi în conferinţele la rea, vicepreşedinte al Con partidului, tovarăşul Nicolae Uniunii Asociaţiilor Stu
nivelul centrelor univer siliului U.A.S.C. din Insti Ceauşescu personal le pune denţilor Comunişti din Ro COOPERATIVELE COMUNALE
sitare, ţinînd seama de tutul agronomic Iaşi, Jo- în faţa tinerel generaţii. mânia, eveniment de re
acordul adunărilor generale bbagy Elisabeta, vicepre în numele întregii stu- ferinţă în viaţa şi acti şi agenţii achizitori din toate localităţile a-
în care au fost discutaţi, şedinte al Consiliului denţimi, conferinţa a adre vitatea tinerei generaţii parţinătoare Văii Jiului, Hunedoarei, ora
de necesitatea reprezentă U.A.S.C. din Centrul uni sat, în aplauzele vii şi universitare din patria
rii corespunzătoare a cen versitar Cluj-Napoca, Ro- entuziaste ale delegaţilor noastră. şelor Deva, Simeria, Călan.
C U M P Ă R Ă
— o — • * - « — a — ® — a — © — ® — • — • — • — ® — * — • — © — • — o
de Ia gospodăriile populaţiei şi alte unităţi
Manifestare consacrată României evoluţia favorabilă a rela deţinătoare CAI REFORMÂ.
ţiilor bilaterale şi dorinţa Recepţia pe luna februarie astfel:
ROMA 12 (Agerpres). — Comitetului pentru dezar de a le dezvolta în con — 23 februarie a.c. în zona Călan, Haţeg
Răspunzînd interesului for mare şi a reuniunii de la tinuare. Se evidenţiază r
ţelor politice italiene, al Madrid. în asemehea con în acelaşi timp că părţile şi Valea Jiului, la punctele de recepţie ale
opiniei publice, faţă de text capătă o semnificaţie acordă o importanţă deo Ind. Cărnii.
propunerile şi contribu aparte poziţia şi propuneri m CAIRO. - Aflat în vi — 24 februarie a.c., Ia punctele de recep
sebită dezvoltării relaţiilor
ţia tovarăşului Nicolae le preşedintelui Nicolae zită in Republica Arabă de bună vecinătate şi în ţie din zona Ilia şi Brad.
Ceauşescu, a României în Ceauşescu în problema de Egipt, Ion Avram, minis — 25 februarie a.c., la punctele de re
problemele dezarmării şi, trul , industriei construc ţelegere reciprocă între ţă
zarmării, ştiut fiind-că şe rile balcanice, în cadrul cepţie din zona Deva—Simeria—Orăştie şi
în primul rînd, ale de ful statului român este ţiilor de maşini, a fost eforturilor pentru instau Hunedoara.
zarmării nucleare, la Ro primit de R. Fuad Mohie*
ma a avut loc o manifes promotorul consecvent al ddin, prim-ministru al gu rarea unei păci trainice şl Proprietarii de animale vor prezenta la re
tare organizată de Socie negocierilor, al acţiunilor vernului egiptean. colaborării rodnice in regiu cepţie acte de proprietate şi maleinare.
ne.
tatea italiană pentru Or complete pentru a se pune In cursul întrevederii a Relaţii suplimentare la toate cooperativele
ganizaţiile Internaţionale capăt cursei înarmărilor, fost evidenţiat modul în P WASHINGTON. - Ac comunale şi orăşeneşti, precum şi la UJECOOP
care se dezvoltă raportu
(S.I.O.I.), în colaborare cu pentru trecerea la dezar rile de prietenie şi coo tivitatea în capitala fede Deva, telefon 14530 (sector achiziţii).
Asociaţia italiană pentru marea, la reducerea chel perare statornicite între rală americană, Washing
Naţiunile Unite, Centrul de tuielilor militare, în intere cele două ţări şi popoare ton, a fost paralizată ca
şl a fost exprimată dorin urmare a unui viscol pu
cercetări şi documentare sul popoarelor, al păcii şl C E T Ă Ţ E N I !
ţa comună de amplificare ternic, care s-a abătut
asupra securităţii inter al vieţii". Merită toată con şl diversificare a acestora, Predînd sticlele şi borcanele goale ma
naţionale şi a probleme sideraţia punctul de vedere în spiritul hotârîrilor şi în asupra regiunilor din nord- gazinelor alimentare şi de legume-fructe
estul Statelor Unite. Ser
lor dezarmării şi Institu românesc referitor la nece ţelegerilor convenite la cel viciile meteorologice ame
tul de studii şi cercetări sitatea distrugerii rachete mai înalt nivel. ricane apreciază că este © la schimb ;
asupra apărării (ISTRID). lor nucleare din Europa, E! SOFIA. - In comuni „unul dintre cele mai a- © numerar
în cuvîntul său prof. dr. chemarea sa ca pe conti catul privind convorbirile prige viscole" înregistrate ® contra marfă ;
Franco Casadio, directorul nentul nostru să nu mai purtate la Sofia de minis în aceste regiuni ale S.U.A. contribuiţi la reintroducerea în circuitul eco
S.I.O.I., a subliniat : „Dez existe nici un fel de ar trul afacerilor externe al
Bulgariei, Petăr Mladenov, nomic a unor însemnate resurse materiale.
baterea de astăzi este deo mament nuclear. România şi ministrul de externe al
sebit de importantă, ea a- a dat un exemplu demn de Turciei, Uter Turkmen, se
vînd loc după reluarea lu urmat privind reducerea exprimă satisfacţia faţă de
crărilor de la Geneva a cheltuielilor militare.
„Călăul din Lyon“ şi alţii ca el...
Recent, agenţiile de pre Toţi aceştia trăiau în tem gata!“, au răspuns
să au anunţat expulzarea Bolivia, la Santa Cruz, al mercenarii. Viitoarea lor
din Bolivia a lui Klaus doilea oraş ca mărime al misiune era de a ocupa
Altman, criminal de răz ţării. Fielbekorn a reuşit centrul oraşului Santa Corvinul —
boi, vinovat de moartea a să încropească un detaşa Cruz. Totul a decurs bine,
peste 4 000 de persoane. ment de mercenari auto iar la conducerea statului Rapid Bucureşti
Revista italiană „Panora intitulat „Mirii morţii". a venit generalul Luis Gar
ma" a trimis în Bolivia un Acest grup se afla în le da Meza. Acesta a dat or 4-1 (2-1)
ziarist care a reuşit să se gătură cu centrul nazist din să se ia comerţul cu
strecoare în bîrlogul foş de la La Paz, condus de stupefiante din mîinile Meciul a plăcut prin
tilor nazişti. Redăm, mai particularilor. Trebuiau li densitatea şi varietatea
jos, fragmente din acest chidaţi comercianţii. Alt acţiunilor ofensive ale e-
reportaj: Din presa străină man i-a chemat pe „Mirii chipelor, dar mai ales ale
Klaus Altman (alias Băr morţii" şi le-a dat o listă localnicilor. Hunedorenii
bie), fost căpitan SS, mare de 140 negustori din San au început puternic parti
comerciant de arme, este ta Cruz. Zis şi făcut I Şe da şi s-au impus nu fără
vinovat de moartea cîtor- Klaus Altman, care, în a- ful juntei a luat în mîi dificultate în faţa elevilor
va mii de francezi şi de nul 1978, le-a cerut să-şl lui Valentin Stănescu, cîş-
asasinarea lui Jean Mou- demonstreze posibilităţile, nile lui comerţul cu coca. tigînd pe merit prin go
această
După
victorie
a
lin, erou din Rezistenţa în Bolivia se antrenau pe lurile marcate de Dumi-
seară
festivă
franceză. plantaţia unui oarecare avut loc o fost îmbrăcate trache (min. 11), Petcu
au
unde
Stcphano delle Chiaie, Roborto Suarez, mare tra uniformele SS, s-au oferit (min. 20, 60, 85). DECES
neofascist, este acuzat de ficant de droguri. El vin flori „învingătorilor" şi s-a
organizarea atentatului din dea pe piaţă o „pastă nea strigat „Heil Hitler I". în Pentru oaspeţi a înscris a Coleotivul atelierului
gara Bologna, organizator gră" din care se extrăgeau Damaschin în min. 30. M.C. de la I.L. Deva trans
al tuturor acţiunilor tero cristalele de cocaină. Un primele luni ale anului Corvinul : Ioniţă (Alexa) mite condoleanţe familiei
riste care au fost săvîrşite kilogram de „pastă" costa 1981 tot oraşul Santa Cruz — Rednic, Andone (Gă- Secula Matei pentru pier
de dreapta în Italia, din 8 000 de dolari, iar un ki se afla în mîinile lor. Au lan), Dubinciuc, Bogdan, ANIVERSARE derea suferită prin înce
tarea' din viaţă a celui ce
1969 încoace. confiscat peste 20 de ma Klein, Oncu, Petcu, Nicşa a fost
Joachim Fielbekorn, ne logram de cocaină — şini luxoase şi valută în Dumitrache (Cojocaru), • Soţul, fiul, nora şi nepoa PEPTAN IOAN
onazist din perioada de 52 000 de dolari. Totul mer valoare de 300 000 de do Stoica (Tîrnoveanu). ta Si urează Măriei Şerban
„La mulţi ani.
după război, 33 de ani, co gea ca pe roate cînd s-a lari. Dar guvernul gene Rapid: I. Gabriel — (150) COMEMORARE
lecţiona vechi uniforme na ivit la plantaţie Klaus Alt ralului Meza a durat pu Ispas, Pîrvu, Tiţă, Adrian
ziste şi diverse arme ale man. „A sosit vremea — a ţin. După căderea lui, au Dumitru, Ion Ion (Şişcă), pierdere a Cu inima îndurerată,
Wehrmachtului. Le purta spus el. Trebuie să schim venit vremuri grele şi pen Paraschiv, D. Petruţ, Cojo • Pierdut legitimaţie de soţia anunţă că la 15 fe
la întîlniri festive, la care băm actualul guvern, alt tru grupul de mercenari caru, Damaschin, Manea. serviciu, pe numele Alb O- bruarie a.o., se împlineşte
de
un
an
la
despărţirea
participau şi foşti ofiţeri fel Bolivia se va trans cu zvastică. livia, eliberată de I.T.A. Deva. de bunul ei soţ TEODOR
bolivieni din trecutele re forma în a doua Cubă. Va (IOAN VLAD, corespon O declar nulă. POPA.
gimuri. trebui să ne ajutaţi". „Sîn- (Agerpres) dent). (210)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor : lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei ( pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva str. Dr. Petru Groza, nr. 35 78 lei ; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane • 11275, 11585, 12157. Telex t 7228R
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.