Page 49 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 49
SALi m UCTURA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂ
S O C I A L I Producţia zilnică de cărbune extras —
După prima săptămînă de aplicare a noului program de lucru
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. în continuă creştere
SI Al C O N S I I J U L U I P 0 P U L A R J U D E Ţ E A N
Ce relevă bilanţul pri viaţă indicaţiile tovarăşu tru colective au extras îm
mei săptămâni în care co lui Nicolae Ceauşescu, se preună suplimentar sarci
lectivele de mineri din cretarul general al parti nilor de plan aproape
Anul XXXV, nr. 7 857 MARŢI, 15 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani Valea Jiului au trecut la dului, Minerul de Onoare 10 000 tone de cărbune. Cea
aplicarea măsurilor adop al ţării, să fructifice noi mai mare producţie supli
tate la Consfătuirea de lu le condiţii de lucru crea mentară au obţinut-o mi
cru de la C.C. al P.C.R. cu te. Astfei, la nivelul Com nerii petrileni — aproape
Cea de-a XI88-a Conferinţa c Uftiymi cadre de conducere, spe binatului minier Valea Jiu 5 000 tone de cărbune —,
cialişti şi muncitori din in lui s-a înregistrat, de la el realizînd, de altfel, de
dustria
Asociaţiilor Studenţilor Comunişti dm Homânia gie 7 minieră şi geolo aplicarea noului program, la aplicarea noului pro
gram o medie zilnică cu
Pornind de la faptul că peste 200 tone mai mare
decît cea realizată în con
Angajare hotârită a tinerei generaţii universitare de a în săptămînă recent în a Combinatul minier diţiile vechiului program.
zilnică
cheiată,
media
producţiei de cărbune ex Valea Jiului La mina Dîlja, de aseme
nea, prevederile la zi ale
fost
continuă
invăţa şi munci cu tenacitate şi dăruire patriotică tras a miniere, în putem a- o creştere a producţiei me lunii februarie au fost de
creştere la toate întreprin
păşite, media zilnică a pro
derile
precia că avantajele ofe dii zilnice de peste 1600 ducţiei de cărbune extras
rii — printre care se nu rite de noul program de tone de cărbune, faţă de crescînd cu 170 tone de la
mărau cU mîndrie şi de lucru au fost valorificate media realizărilor obţinute aplicarea noului program
„Este necesar să legăm tot mai puternic legaţii şi invitaţii din ca în prima perioadă a lunii,
învăţămîntul cu activitatea de cercetare şi drul institutelor de învă- cu hotărîre încă din pri în condiţiile vechiului pro de lucru. Foarte aproape
de minerii din Petrila se
mele zile de către minerii
producţie. Trebuie să pornim de la faptul că ţămînt tehnic superior din din acest important bazin gram de lucru. ţin cei de la Urieani şi
din primele zile, cînd absolventul din învăţă Petroşani şi Hunedoara — carbonifer. Rezultatele în ■Realizări dintre cele mai Cîmpu lui Neag.
mîntul superior intră în producţie, în orice au dezbătut cu responsa registrate în perioada a- bune au obţinut în aceas Revirimentul ce se con-
acti
revoluţionară
bilitate
sectoT de activitate, trebuie să se poată în vitatea asociaţiilor studen mintită sînt o dovadă cer tă lună minerii de la Pe- MIRCEA LEPĂDATU
tă
a
fermităţii
care
trila, Urieani, Dîlja şi co
cu
cadra activ în munca desfăşurată în toate u- ţilor comunişti şi au sta toate colectivele miniere lectivul Exploatăriî-carieră
nităţile economico-sociale, de dezvoltare a bilit modalităţile concrete au înţeles să traducă în Cîmpu lui Neag. Cele pa Continuare in pag. a 2-a)
patriei noastre socialiste". de acţiune pentru îndepli
nirea exemplară a manda
tului încredinţat de partid II
NICOLAE CEAUŞESCU acestei organizaţii revolu
ţionare de a contribui la
formarea, prin muncă şi
Forumul tineretului uni care tovarăşul Nicolae
versitar — cea de-a XIII-a Ceauşescu a rostit-o în pentru muncă, a viitorilor
Conferinţă a Uniunii Aso deschiderea lucrărilor. Por specialişti.
ciaţiilor Studenţilor Co nind de la ideile şi orien Reuniţi în înaltul forum, §§§
munişti din România — ce tările de mare importanţă reprezentanţii studenţilor
a avut loc în zilele de? 11 cuprinse în cuvîntarea se din ţara noastră au expri %md K
şi 12 februarie, s-a desfă cretarului general al parti mat hotărîrea tinerei ge
şurat în climatul de înăl dului, reprezentanţii tine neraţii universitare de a p I ; 5v ' mI ’
ţător patriotism marcat de retului studios din cele 19
mobilizatoarea cuvîntare pe centre universitare ale tă (Continuare în pag. a 2-a)
în pregătirea campaniei agricole de primăvară
Iacă parssvarantă la transportul îngrăşămintslor
I.M. tAipenî. Maistrul Silviu Târbaleseu, împreună cu o parte din brigada lui Dumi
organica, fertilizarea semănăturilor de toamnă si tru Tătaru, de la sectorul vn. De la 'începutul anului, brigada a realizat planul la lu
* crările de pregătiri şi deschideri în procent de 102 la sută. Foto: VIRGIL ONOIU
executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare De Ieri, minerii de la Boiţa-Haţeg
In unităţile Consiliului cu sîrg, cu răspundere pen ria 25 ha cu 1 000 tone, iar
unic agroindustrial Simeria tru a se putea obţine şi la Complexul zootehnic Bo- au trecut Ia noul program de lucn
se munceşte intens, cu for în acest an recolte cît mai bilna 30 ha cu gunoi şi u-
ţe sporite la transportul şi bogate. Astfel, la C.A.P. rină. în total, pe consiliu
administrarea gunoiului de Rapoltu Mare s-au trans s-au transportat 8 600 tone Mai întîi să consemnăm ne în continuare, prin tre vantajele ce derivă din ele,
grajd pe terenurile desti portat şi administrat 1 640 gunoi şi s-au fertilizat 214 cîteva fapte de hărnicie a- cerea la programul de lu minerii de la Boiţa-Haţeg
nate culturilor de primă tone îngrăşăminte organice ha destinate culturilor de le minerilor de la Boiţa- cru de opt ore în subte au fost unanimi în apre
vară, la fertilizarea semă pe aproape 40 ha, iar la legume, cartofi şi sfeclă Haţeg în anul 1982 : depă ran — releva tovarăşul cierea cădeşte un lucru
năturilor de toamnă cu în C.A.P. Simeria peste 1200 de zahăr. şirea prevederilor de plan Ioan Clep, mecanicul şef foarte bun şi necesar.
grăşăminte chimice azotoa- tone. La C.A.P. Sîntandrei Totodată s-a trecut la la producţia industrială cu al secţiei şi secretarul co în ce constau, în mod
se, la îmbunătăţirile fun s-au îngrăşat 19 ha cu 760 administrarea îngrăşămin 9,8 milioane lei, la produc mitetului de partid. Dez- concret, aceste avantaje ?
ciare. Ancheta întreprinsă tone gunoi, la C.A.P. Tîm- telor azotoase pe semănă ţia marfă cu 9 milioane — în primul rind, vreau
în mai multe unităţi ne-a pa 20 ha cu 700 tone, la turile de toamnă. Au fost lei, iar la producţia netă să spun că noi am mai
confirmat că se lucrează Complexul zootehnic Sime- fertilizate fazial aproape cu 2,6 milioane lei. Au Secţia mma lucrat în program de opt
120 ha cu peste 18 tone fost extrase şi prelucrate ore pe schimb aici şi, deci,
substanţă activă. Cele mai suplimentar 1 870 tone de Boiţa-Haţeg readaptarea ne va fi foar
te uşoară, aprecia minerul
întoarcerea mari suprafeţe s-au ferti minereu complex, din ca şef de echipă Dionisie Jur-
RSâSTifl lizat cu îngrăşăminte azo re colectivul uzinei de pre bătînd măsurile de perfec joni. Timpul efectiv de
a
parare
realizat
peste
tehnic al• cooperativei agri toase la C.A.P. Rapolt (80 plan 5 tone zinc, 23 tone ţionare a activităţii din in lucru este mai lung, deci
cole de producţie, tinărul ha), C.A.P. Tîmpa (20 ha) plumb, 40 tone sulf, 7,5 dustria extractivă a ţării, ne putem închide mai bi
A plecat din sat, cum lăcătuş n-a stat pe gînduri, şi C.A.P. Sîntandrei (15 ha). tone cupru, alte substanţe adoptate la indicaţia secre ne ciclul de extracţie, ex-
au făcut-o mulţi tineri cu a plecai şi s-a încadrat în Toate unităţile au asigu utile. Rezultate notabile tarului general al partidu trăgînd cantităţi mai mari
ani in urmă, să înveţe a postul respectiv. rate îngrăşămintele pe ba lui, tovarăşul Nicolae de minereu. Nemailucrînd
meserie. A învăţat lăcâtu- .>Nu puteam iace altiel — ză de azot pentru toate au obţinut şi de la înce Ceauşescu, orientările şi sub presiunea timpului, fa
şeria ţi a ajuns lucrător ni s-a destăinuit■ Traian suprafeţele ocupate cu se putul acestui an : mai îndemnurile date în aceas cem şi lucrări de calitate,
mult de două tone zinc,
la Întreprinderea mecanică Gri dan —, "mtrucit aveam mănături de toamnă. 3 tone plumb şi 57 tone tă privinţă la Consfătuirea gospodărim mai bine mate-
din Orăţtîe. Era un munci trei motive foarte serioase în multe unităţi s-a tre sulf realizate peste sarcinile de lucru de la C.C. al
tor bun, serios, disciplinat. „Care anume „Agricul cut şi se lucrează de zor de plan ale perioadei. P.C.R. din 29 ianuarie a.c., > DUMITRU GHEONEA
Deşi naveta dintre Orăşti- tura are nevoie de oameni — în mod cert, rezulta posibilităţile de aplicare a
oara de Sus şi oraşul cel şi — cum spunea adesea to N. BADIU tele noastre vor fi mai bu lor la mina noastră şi a- (Continuare In pag. a 2-a)
mai apropiat nu era uşoa varăşul Nicoiae Ceauşescu
ră, n-a lipsit niciodată de - va trebui ca mulţi oa (Continuare in oag. o 2-a)
la lucru. Colegii de muncă meni ce au părăsito să
:
îl stimau, ii apreciau. In SP întoarcă la ea. în al IN ZIARUL DE AZI:
orele şi zilele libere, aca doilea rind, îmi plac foarte
să se ocupa cu aceeaşi mult animalele, in al trei ® Angajare unanimă
dragoste ce-l anima încă lea, in iamiiia noastră toţi pentru îndeplinirea
de mic de animalele din bărbaţii se ocupă de ani sarcinilor de plan
gospodărie. Căci badea male. Tata lucrează la dis a 50 de ani de la eroi
Gridan, bătrinui, ţinea - pensarul comunal veterinar, cele lupte revoluţio
ţine şi acum - in curte fratele este tehnician, tot nare din 1933 ale
multe animale mari - cai, acolo. Nu se putea ca eu muncitorimii române
vaci —, mulţi porci, ca să să fiu altceva. Aşa că m-am
nu mai vorbim de păsăret făcut operator insămînţă- o Deva — actualităţi
- foarte numeros întotdeau tor la C.A.P.". „Planuri, în
na. Gîndul îi rămăsese tot la munca ce o desfăşuraţi ® Carnet cultural
satul lui, unde ar îi vrut să „Cooperativa noastră agri e Sport
se întoarcă, să muncească colă să atingă cel mai
aici. Aşa că atunci cînd Înalt procent de natalitate e Agendă : * Televiziu
s-a pus problema că este din judeţ". ne ★ Radio * Cine
nevoie de un operator in- ma * Vremea
sămînţător la sectorul zoo- TRAIAN BONDOR La C.A.P, Clopotiva se munceşte la îngrăşarea teren ului cu gunoi tic grajd.
