Page 50 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 50
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7ÎJ
Angajare unanimă pentru I ELfcV
1
îndeplinirea sarcinilor de plan 11.05 Profesiuni)
11.00 Telex
lului
11,25 Flori patr
lui, solicităm un sprijin te coregra
REALIZĂRI ÎN 1982 : îndeplinirea producţiei nete mai mare din partea con zică romă
în procent de 100,10 la sută şi a productivităţii mun ducerii trustului — releva 11,55 Actualitate
Producţia zilnică de cărbune extras - cii calculată pe această bază, în proporţie de 101,85 Emilian Tomulescu. Mă re 12,10 Tezaur fo
12,40 Călătorie
la sută, depăşirea planului fizic la locuinţe cu şapte
apartamente, a producţiei industriale cu 12,7 la sută, fer îndeosebi la eliberarea mea — rt
cat eroic
în continuă creştere iar a producţiei marfă cu 9,81 la sută. în timp util a amplasa mimeitore
mentelor, la asigurarea din
ANGAJAMENTE PE 1983 : predarea peste plan a vreme a documentelor de nare din
bruarie 13
(Urmare din pag. 1) la Vulcan la peste 4 300 ne, mina Livezeni de 414 50 de apartamente, devansarea cu 15—60 zile a ter execuţie, la o aproviziona 13.00 închiderea
lui.
tone. Chiar dacă, deocam tone, mina Bărbăteni de menelor de dare în folosinţă a 600 de apartamente re corespunzătoare cu ma 10.00 Telex
stată în activitatea minei dată, nu sînt la nivelul 300 tone, iar mina Paro şi a cinci obiective industriale, sociale şi administra teriale şi la dotarea şan 10.05 Viaţa şco
Lonea, realizările obţinute prevederilor, ele pot fi con şeni de 220 tone, faţă de tive, depăşirea producţiei nete în construcţii cu 2,5 tierelor noastre cu unele 16,30 Ansamblu
de acest colectiv în săptă- siderate deosebite, creînd realizările obţinute în con la sută şi a productivităţii calculată pe această bază maşini, utilaje, echipa „Cununa"
Dîmboviţa
mîna de aplicare a nou premise sigure îndeplinirii diţiile vechiului program cu 1,8 la sută la construcţii-montaj şi cu 1,5 la sută mente şi scule de care a- 16.45 Clubul tir
lui program — depăşirea Integrale a sarcinilor pe dc lucru. la activitatea industrială, realizarea, prin autodotare, vem mare trebuinţă". 17.20 Cabinet
prevederilor de plan, în luna în curs. Minerii Văii Jiului, con de scule şi dispozitive în valoare de 300 000 lei şi re- Adevărat forum al auto pentru lu
agriculturi
fiecare zi, cu peste 130 to Avantajele create de a- ştienţi de importantele sar condiţionarea de piese de schimb însumînd 1,3 mi conducerii şi autogestiunii, 17,50 1001 dc s
ne de cărbune — demon plicarea noului program de cini ce le revin din hotă- lioane lei. cadru fertil al adîncirii de 18.00 închidere!
lui.
strează eficienţa măsurilor lucru au fost evidenţiate rîrile Conferinţei Naţiona mocraţiei noastre socialis 20.00 Telejurna
adoptate, dar şi angajarea în săptămîna trecută şi la le a partidului, din măsu Trustul de construcţii jamentele asumate în între te, adunarea generală a 20.20 Actualitate
hotărîtă a colectivului pe întreprinderile miniere Li- rile adoptate la consfătui Deva a avut, în anul 1982, cerea socialistă dintre co reprezentanţilor oamenilor 20,35 Arc nes
calea redresării. vezeni, Paroşeni, Aninoasa rea de la C.C. al P.C.R. sarcini mobilizatoare. Şi în lectivele similare de con muncii de la T.C. Deva a 1933—1983.
★ 50 de )
Realizări constant bune şi Bărbăteni. Cu toate că din 29 decembrie acţionea pofida unor greutăţi obiec structori din ţară. „Munca pus în evidenţă capacita rolcele Ir
şi ritmicitate în depăşiri au nu au reuşit să-şi îndepli ză cu abnegaţie şi dăruire tive cu care s-au confrun noastră va fi mal sporni tea de gîndire şi de acţiu ţionare d
muncitori
înregistrat de la trecerea nească prevederile de plan pentru traducerea în viaţă, tat, privind mai ales asi că dacă ni se vor asigura ne a constructorilor, forţa 20.45 Partid i
la noul program de lucru zilnice, totuşi se remarcă gurarea de către I.T.A. şi din timp, eşalonat, pro- lor analitică, spiritul de v etorios
şi minerii celei mai mari creşteri de producţie în pentru valorificarea supe I.J.T.L. Deva a mijloacelor angajare pentru a lucra irograi
fal-core
unităţi din Valea Jiului, fiecare zi. Iată, în condi rioară, eficientă, a măsuri de transport necesare şi mai mult şi mai bine. „Cred V -Valogul
lor amintite, livrînd astfel
I.M. Lupeni, cît şi cei din ţiile noului program, mina lipsa unor materiale, pre Adunările generale că este nevoie de o mai -1,25 Teatru
Vulcan. La Lupeni, media Aninoasa înregistrează o economiei naţionale căr cum şi a unor neajunsuri bună conlucrare şi întraju „Cind tri
zilnică de cărbune extras creştere a producţiei medii bune mai mult, de tot mai proprii, de natură organi- ale oamenilor torare între şantiere" — devărat"
verac. Pr
a ajuns la 7 400 tone, iar zilnice extrase de 304 to bună calitate. zatorită şi disciplinară, co muncii — expresie spunea Pavel Ancaş. „Să 22.00 Telejurna
lectivele de constructori a democraţiei întărim ordinea şi disci
De ieri, minerii de la Boiţa-Haţeg din cadrul mai trustului decît noastre socialiste, plina, să ne organizăm mai IgADI'
s-au
bine
—
subliniau
munca"
bine
mobilizat
în alţi ani, obţinînd unele Ioan Stoian şi Pavel Juca,
au trecut la noul program de lucru rezultate deosebite. Darea a autoconducerii Teodor Negruţiu şi Vasile BUCUREŞTI
de seamă prezentată în muncitoreşti Floricel relevau că trebuie dioprogramul
pusă mai multă ordine în
Radiojurnal ;
(Urmare din pag 1) gîndesc şi la alt aspect — tisfacţie faţă de măsurile plenul adunării generale a păstrarea şi punerea în o- presei; 8,10 C
oamenilor
reprezentanţilor
spunea un alt destoinic şef privind reorganizarea pe diilor; 9,00 Bu
rialele, ne îngrijim mai a- de echipă, Petru Niculescu. baze noi, mai eficiente a muncii le-a consemnat pe iectele de execuţie, celelal peră a materialelor, în fo 9.05 Răspunde
rilor; 10,00 Bu
larg, dar totodată a sub
a
integrală
losirea
forţei
tent de securitatea muncii, Noi, cei care lucrăm la activităţii miniere, ca şi liniat cu justeţe, într-un te documente tehnice ale de muncă şi a timpului e- 10.05 Din Foni
prevenind eventuale acci mina Boiţa, sîntem majori angajarea de a le transpu obiectivelor, dacă vom fectiv de lucru pe şantie 10,20 Din cînt
şurile
popoai
dente sau îmbolnăviri pro tatea de pe aici, din zona ne neabătut în viaţă, de a spirit de înaltă responsa primi operativ şi integral re, domenii în care sînt Mioriţa ; 11,0(
fesionale. Haţegului. Dimineaţa lu materializa exemplar hotă- bilitate şi principialitate cantităţile de materiale" — încă mari neajunsuri. ştiri; 11,05 Mi
spunea
Alexandru
Brujan.
Sînt şi alte avantaje ale crăm ia mină, după-amia- rîrile Conferinţei Naţiona muncitorească, revoluţio Recunoscînd că în 1982 au Concluzia adunării, des nierilor; 11,31
nară, carenţele care au e-
te; 12,00 Bu
programului de lucru de ză în agricultură, în pro le a partidului, de creşte xistat în activitatea colec avut unele neajunsuri în prinsă din dezbateri şi ac 12.05 Sub
opt ore în subteran, pe priile gospodării. Avînd re continuă a bazei de ma tivelor de constructori şi privinţa asigurării la timp centuată de Vasile Malin- mocraţiei nc
revoli
care minerii de la Boiţa- opt zile libere pe lună, deci terii prime a ţării. care au făcut ca rezultate cenco, directorul trustului, citoreşti, comoari
Din
Haţeg le-au intuit cu exac cîte două în fiecare săptă- Cum a fost prima zi de le să nu fie mai consis a şantierelor cu necesarul a fost mobilizarea mai di 12,45 Avanpre
titate şi, ca urmare, ei au mînă, putem da ţării nu lucru după noul program tente. de materiale, ca şi calita namică la muncă, întări Tv.; 13,00 De
primit cu satisfacţie una doar minereu mai mult, de opt ore ? tea slabă a unora dintre rea ordinii şi disciplinei în 15.00 Clubul ci
Buletin de şti
nimă această măsură. „A- dar şi produse agroalimen- — Foarte bună — spu Cei care au luat cuvîntul acestea, reprezentanţii Sta muncitorii Roi
la
vem timp să ne organizăm tare şi animaliere. Nu-i un nea cu mulţumire tînărul — şi acest lucru ni s-a ţiei de utilaje şi transport şantiere, lucru, fiecare punct tece revoluţio
— Nicolae Maiorescu, Ioan
de
părut revelator, — au re
îmbunătăţirea
mai bine lucrul pe schimb, lucru de neglijat". „Şi a- inginer Iacob Jitea, şeful cunoscut cu obiectivitate aprovizionării tehnico-ma- Sfatul medicu
dalion
compo
să întreţinem şi să exploa vem timp şi pentru copiii Secţiei mină Boiţa-Haţeg, că n-au muncit la nivelul Sorea şi Ion Cîrstoiu — teriale şi a calităţii lucră Radiogazo*a
tăm mai raţional maşinile noştri, pentru viaţa noastră din cadrul Exploatării mi au solicitat să li se asigure 17.00 Buletin •
ale
noast
şi instalaţiile din abataje, spirituală", adăuga şeful niere Veţel. Oamenii au posibilităţilor din reale fac mijloacele de transport auto rilor — toate acestea con- Politica folclorii
ment
colectivelor
la nivelul planului şi să
ducînd la îndeplinirea in
care
vom întări mai mult ordi de echipă de la înaintări, venit cu toţii la lucru şi parte şi au făcut propuneri fie dotaţi cu unele piese tegrală a sarcinilor de plan matia instrun
au muncit cu spor. Forma
nea şi disciplina în fieca Vasile Ungureanu. ţiile lui Petru Niculescu şi concrete pentru îmbunătă de schimb şi dispozitive, Carter ; 13,00
20.00 Radiojun
re formaţie de lucru' , era Şi alţi mineri şi munci loan Vlăiconi — de la pro angajîndu-se ca, împreu pe anul în curs. De altfel, moria pămîntu
1
de părere Ioan Bobora, şef tori destoinici de la Boiţa- ducţie — au extras mai ţirea activităţii, au solici nă cu colectivele lor de acesta a fost angajamentul 21.05 .Protagor
tat sprijin în direcţiile în
de echipă, fruntaş pe sec Haţeg au exprimat aceleaşi mult cu circa opt tone de muncă, să-şi îmbunătă asumat de toţi cei care au relor: 22,00 O
care nu pot soluţiona sin
Balade
23.00
ţie în anul 1982. „Eu mă opinii de apreciere şi sa- minereu pe post faţă de guri unele probleme şi, ţească activitatea, să nu luat cuvîntul, în numele 23.30—5,00 Noi
zilele cu program de şase mai ales, s-au angajat să mal pună probleme şan colectivelor de muncă pe cal.
care
le-au
la
reprezentat
ore în subteran, iar cele lucreze mai bine în acest tierelor. „întrucît şi în a- adunare.
A învăţa si munci cu tenacitate de pregătiri şi înaintări, an, să-şi realizeze integral cest an noi avem sarcini C i n e i
conduse de Ioan Bobora şi
> » sarcinile de plan şi anga importante în Valea Jiu G. DINU
Vasile Ungureanu, au rea
:.Amr
şi dăruire patriotici lizat creşteri ale randa Bilet G-- întâi
mentelor de 0,4—0,5 ml pe
post în comparaţie cu rea HUNEDOARA
(Flacăra);
Sil
(Urmata din pag 1) Xlll-a a U.A.S.C.R., foru lizările de pînă acum. De » f i r£ (Sidcrurgii
mul tineretului studios a fapt, noi am făcut nişte seriile I-II (A
învăţa şi munci cu tena hotărît să acţioneze cu fer calcule din care reiese că, de ani (C
citate şi dăruire patriotică mitate pentru cultivarea în prin noul program de lu PETROŞANI:
seriile I-1I (1
în institute şi facultăţi, în rîndul studenţilor a senti cru de opt ore în subte tineri pentru
laboratoare şi ateliere- mentelor de preţuire faţă ran, printr-o muncă susţi iembric); LUI
şcoală, pe marile platfor de lupta seculară a po nută şi bine organizată, de ţigan (Cu
me industriale, în unităţi porului român, de tradi vom extrage suplimentar ""’W ■ ţm m â â CAN: Emigra:
:
agricole, în şcoli şi insti ţiile înaintate ale clasei prevederilor noastre după rul) ; LONE/
tuţii social-culturale, în muncitoare, de pilduitoare vechiul program de lucru illlf ursuleţilor pol
ANINOASA:/
cercetarea ştiinţifică şi în le bătălii de clasă condu circa 5 000 tone de mine m m tea mea (Mu
practica productivă, pen se de partidul comunist şi reu complex. Vom depune RICAN1: Intin
tru a face, prin întreaga de a cultiva dorinţa de a toată priceperea şi hărni nă (Retezatul)
lor activitate, proba con munci cu entuziasm, pen cia pentru ca şi minerii de iilll lot de formul.
roşie);
ORA
ştiinţei lor revoluţionare şi tru înfăptuirea Programu la Boiţa-Haţeg să-şi spo ss fericită (Patri
a voinţei ferme de a răs lui partidului de edificare rească partea de contribu m ■ Im creţ ia (Fia»
punde prin fapte grijii pă a noii noastre societăţi., ţie la necesarul de resurse GIU-BAI: Zii
rinteşti de care se bucură Cei 17 delegaţi şi invitaţi minerale utile al economi a unui tinăr v
C.s.v. Călan, sec(.ia aglomerare. Echipa de vulcanizare a benzilor transportoare,
studenţimea în România ai Institutului de mine Pe ei noastre naţionale. condusă de connniistul Andrei Coroiatul, pregăteşte o bandă pentru vulcanizare. sa de culturi
socialistă. troşani şi Institutului de Socrul (Dacii
roşu
Bujorul
In spiritul tezelor for subingineri Hunedoara, a- Logddnica mc
mulate de secretarul ge vînd mandatul celor aproa vrilov (Mure:
neral al partidului în ex pe 5 000 de studenţi care Muncă perseverentă la transportul îngrăşămintelor organice Tereza (Lumi
punerea la plenara C.C. al se pregătesc în centrele
P.C.R. din 1—2 iunie 1982 universitare din judeţul'» (Urmare din pag. 1) activitatea se intensifică tot Vinuca Pamfil, Marioara ferme. Aşa de exemplu, la
şl la Conferinţa Naţională nostru, ^au transmis anga mai mult. Acum se mun iancu, Silvia David, Ana ferma C.A.P. Simeria s-au
a partidului, Forumul ti jamentul consiliilor asocia şi la executarea lucrărilor ceşte cu abnegaţie la pre Morar, Dorina Duma, Sil amenajat 300 mp răsadniţe
neretului studios a hotărît ţiilor studenţilor comunişti, de îmbunătăţiri funciare. gătirea platformelor, ame via Magda şi Ioan Filimon, şi s-au semănat 200 mp cu Timpul pro
ca asociaţiile studenţilor al conducerilor facultăţi Asemenea lucrări s-au rea najarea de răsadniţe şi în- mecanizator, am reuşit să varză timpurie, iar la fer azi, 15 februa
comunişti să acţioneze cu lor, de a depune eforturi lizat la C.A.P. Băcia, unde sămînţarea culturilor de amenajăm o platformă pen ma C.A.P. Sîntandrei s-au mea va conţii
răspundere pentru ridica susţinute pentru a forma s-au curăţat 150 ha păşuni legume timpurii. tru preîncălzit (în care am amenajat 280 mp şi s-au ceaşcă. Cerul
tempi
bător,
rea continuă a nivelului — în condiţii de studiu şi şi s-au fertilizat cu îngră — Cultivăm în acest an pus 200 tone gunoi), pre semănat 100 mp cu varză Vor cădea p
conştiinţei politice, revolu muncă de care nici o ge şăminte chimice 45 ha şi 100 ha cu legume de cîmp cum şi 200 mp răsadniţe. timpurie şi 100 mp cu gu oale sub forr
ţionare, patriotice a stu neraţie nu a beneficiat la C.A.P. Rapoltu Mare — se spunea ing. Viorel Pînă la sfîrşitul acestei lioare. Activitatea continuă lapoviţă şi n
sufla
tui
va
denţilor, pentru lărgirea pînă acum — specialişti cu unde s-au curăţat 50 ha Cornea, şeful fermei de la săptămîni mai amenajăm cu intensitate crescîndă intensificări c
orizontului lor ştiinţific, de pregătire temeinică în mă păşuni. De asemenea, s-au C.A.P. Rapoltu Mare. Toa şi însămînţăm 200 mp cu oră din sud-t
cultură, promovînd cu con sură să descifreze tainele făcut defrişări pe 30 ha. tă suprafaţa a fost ogorîtă gulioare. Iar pentru cele pentru ca cele 621 ha ce turile minime
secvenţă o atitudine com în curînd vor începe şi din toamnă şi avem ferti 5 ba pe care le cultivăm se cultivă în acest consiliu prinse între rr
nus 1 grad,
bativă faţă de încercările ştiinţei şi ale tehnicii tot lucrările de amenajare a lizate cu gunoi 12 ha, iar cu cartofi timpurii am tre unic — cel mai mare pro ximi- între 4
de sustragere de la împli mai complexe, să preia şi unor terenuri agricole — cu substanţe chimice 24 cut la sortarea tuberculi ducător de legume de cîmp local mal rid:
La munte, v
nirea obligaţiilor universi să conducă sectoare indus cîte 100 ha — la C.A.P. ha. Datorită strădaniilor şi lor şi punerea lor la pre- din judeţ — să rodească cu cer mai r
tare. în consens cu ideile triale, să fie prezenţi, cu Sîntandrei, Rapoltu Mare eforturilor depuse de că încolţit. în această săptă- cît mai bogat, să aducă o Vor cădea ni
desprinse din cuvînta- întreaga capacitate politică şi Simeria. Proiectele de tre cooperatorii din echipa mînă vom trece şi la re contribuţie pe măsura po Vîntul va pr
rea tovarăşului Nicolae şi profesională, cu dăruire execuţie a acestor lucrări permanentă şi de către me coltarea spanacului. sibilităţilor şi a experien sîflcărl de pî
Ceauşescu la deschiderea şl pasiune, acolo unde ţara sînt în curs de finalizare. canizatori, dintre care a- Asemenea lucrări se fac ţei fiecărei ferme la auto- km/oră din i
zăpada.
lucrărilor conferinţei a le va cere. Şi în fermele legumicole mintesc pe Victoria Nuţiu, în ritm intens si în alte aprovizionarca teritorială.