Page 51 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 51
557 • MARŢI, 15 FEBRUARIE 1983 pa<f. 3
-x-
50 de ani de la eroicele lupte revoluţionare
IZiUME
© însemnări ©
din 133 ale muncitorimi române © Informaţii @
e cincina-
ei: Momen- Se împlinesc cinci decenii citoreşti, din Valea Jiului la ţionale cu caracter antifas yaCTOAUTAji © Note ©
;ice pe mu- de la acel ianuarie-februa- Bucureşti, din Valea Prahovei cist.
aească Marile lupte revoluţionare © Microinterviuri @
a economică rie al anului 1933 în care la laşi, de la Galaţi la Cluj,
Icloric istoria a consemnat în filele de la Oradea la Buhuşi sau de acum 50 de ani au re
prin ţara sale cele mai aspre înfrun Tulcea, întregul cuprins al prezentat o victorie politică
portaj derti- tări de clasă pe care le cu ţării fiind învolburat de gre a clasei muncitoare şi a
elor lupte Am aflat,
;ti-revoluţio- noscuse pînă atunci ţara, de ve, demonstraţii, întruniri şi partidului său revoluţionar, Cele clintii premii ale
ianuarie—fe- la greva generală din 1920. mitinguri, cuprinzînd largi şl dînd o puternică lovitură o-
13 Mesajul veşnic viu al aces diverse detaşamente munci fensivei cercurilor guvernante vă informăm...
programu- viitoarei meserii
tor eroice lupte muncitoreşti, toreşti. împotriva nivelului de trai al
neştersele mărturii pe care „Luptele de clasă din pe oamenilor muncii şi a dreptu o Radioamatoriştii de
i i le-au înscris în paginile ma rioada crizei economice şi rilor democratice, ca şi a ten Cu puţin timp în urmă Crăciunescu Lucian şi veni au realizat o staţie
folcloric mai ales luptele din ianua- dinţei de fascizare a ţării.
din Petrcşti- rii cărţi a trecutului, consti s-a Încheiat faza jude Marius Rus. De asemenea, de emisie-recepţie de con
tuie dovezi ale dîrzeniei şi rie-februarie 1933 - sublinia Fiind cea dinţii bătălie revo ţeană a concursului pe ne face plăcere să amin cepţie originală, avînd
eretului abnegaţiei proletare, de com tovarăşul Nicolae Ceauşescu luţionară de amploare pe meserii la care au parti tim că alţi 15 sîrguincioşi parametri tehnici d - ose
profesional - au constituit un moment plan european, după instau cipat 155 de elevi din 43 şcolari de-ai noştri au o-
■rătorii din bativitate şi energie revolu biţi. Noutatea acestei iz-
ţionară, de înaltă responsa de o adevărată importanţă rarea dictaturii fasciste în de şcoli generale şi licee. cupat locurile II şi III. bînzi o constituie faptul
:ri bilitate politică. Ele fac parte în istoria mişcării noastre Germania, luptele muncito Dorind să aflăm un Am făcut această prezen că staţia dispune de toate
.programu-
integrantă din îndelungatele muncitoreşti, au avut o pro reşti din 1933 au avut o ma plus de amănunte ale des tare pentru a sublinia benzile pentru radioama-
şi eroicele tradiţii ale istoriei fundă înrîurire asupra vieţii re însemnătate internaţiona făşurării acestui concurs, ambiţia, talentul, seriozi torie. • La florăria
a economică moderne a patriei, în de politice şi sociale din Româ lă. o amplă rezonanţă în în am solicitat u.n scurt in din centrul oraşului
ier timp — cursul căreia clasa munci nia". treaga lume. terviu tovarăşului ingi tatea ce-i caracterizează se vînd zilnic în jur
pe elevii care nu peste
pi de la e- toare s-a afirmat cu consec La 7 februarie 1933, după In anii următori, eroismul ner Dorin Costa, director mult timp vor porni în de 1 000—1 500 fire de
pte rcvolu- venţă drept forţa cea mai a- cum consemnează documen şi dîrzenia clasei muncitoare, adjunct al Liceului in flori. Dc la responsa
n 1933 ale vansată, apărătoarea neşo tele, situaţia la Simeria era patriotismul fierbinte şi ata dustrial nr. 1 Deva. întrecerea exigentă, selec bila unităţii, Aurica Giur
nii române tivă pe care o impune
rou, partid văitoare a intereselor funda atît de încordată incit în şamentul său neclintit faţă — Voi începe prin a giu, am aflat că dorinţa
mentale ale întregului popor, orice moment putea izbucni de idealurile revoluţionare vă spune că elevii liceu faza pe minister a con de a putea cumpăra şi
t literar-f''’’- exponentul fidel al năzuinţe- greva. Muncitorii de la Ate şi-au găsit noi şi elocvente cursului pe meserii.
ţrafic lierele C.F.R., alături de cei Ilustrări, clasa muncitoare lui nostru au realizat cu alte flori, în afara garoa
Faptelor or de progres şi dreptate această ocazie un strălu Oricum, şansele pentru felor, a fost în parte îm
in serial : socială, de unitate şi inde din Piatra Olt, Lugoj, Piteşti, constituind sufletul viguroase cit bilanţ. Astfel, 8 din ocuparea celui dinţii loc plinită. în glastrele ma
ieşti mai a- pendenţă, de suveranitate Rîmnicu Vîlcea etc., au refu lor acţiuni de masă împotri
de Paul E- zat să primească salariul re va fascismului, a mişcării de tre ei sînt ocupanţi ai lo credem că ne aparţin, gazinului tocmai au apă
ma parte naţională şi integritate teri cului I. Ii voi aminti pe: pentru a putea astfel re rut freziile şl gerberele.
torială. dus pînă ce nu s-a revenit rezistenţă împotriva dictaturii Luminiţa Plntille, Marius edita succesul anilor tre • Alţi 110 candidaţi la
în perioada 1929-1933, în asupra acestei măsuri, ame- militaro-fasciste şi a războiu ...„meseria de şoferi a-
11
care criza economică cuprin ninţînd conducerea ateliere- lui hitlerist, forţa socială ho- Mariş, Nicolae Rad, An- cuţi, cînd tot primii am matori îşi pregătesc acum
sese întreaga lume capita lo cu declararea grevei. Prin tărîtoare a revoluţiei de eli cuţa Alexandru, Eugen fost (D. Câmpean, cores examenul pentru primi
listă şi bîntuia cu putere şi tre ceferiştii de la Simeria berare socială şi naţională, Bodea, Adrian Păuşescu, pondent). rea permisului de condu
în ţara noastră, politica cla au fost răspîndite manifeste antifascistă şi antiimperialis-
I : 6,00 Ra- cere auto. De reţinut că
limineţii; 7,00 selor dominante de intensifi ale partidului comunist, care tă de la 23 August 1944.
8,00 Revista care a exploatării, de redu demascau politica de fasci Sub conducerea clasei mun aproape jumătate dintre
11
irierul melo- cere a salariilor, de aplicare zare a ţării şi în care se a- citoare şi a partidului comu viitorii „aşi ai volanului
etin de ştiri; sînt... femei, o în vitri
u ascultăto- a aşa-ziselor „curbe de sa răta că cea mai eficace ca nist, au fost asigurate des nele frigiderelor de la
etin de ştiri; crificiu" se împletea cu înăs le pentru apărarea interese făşurarea victorioasă a revo
teca de aur; prirea măsurilor antidemo lor muncitorimii este organi luţiei şi construcţiei socialis magazinul „Gospodina",
cele şi dan din centru, sînt expuse
elor ; 10,40 cratice, cu încurajarea orga zarea lor pe principiile luptei te în România, înfăptuirea
Buletin de nizaţiilor fasciste, cu înteţi- de clasă. Manifestele cereau acelor profunde transformări (pentru vînzare) semipre-
Tc>fonul pio- rea represiunilor împotriva ceferiştilor simerieni să lupte politice, economice, sociale, parate de-al căror gust
Publi cita împotriva reducerilor de sala care intr-un răstimp scurt au nu ne putem îndoi. Ardei
din de ştiri; organizaţiilor revoluţionare,
lemnul de- lovind dureros largi şi diver rii, pentru reprimirea celor schimbat din temelii înfăţi umpluţi cu carne, sarma
istre mun- se categorii de oameni ai concediaţi şi împotriva mili şarea ţării, viaţa celor ce . ■ le, pastă pentru mici sînt
ţionare; 12,30 muncii şi periclitînd tot mai tarizării căilor ferate. muncesc. produse pregătite de...
folclorului ;
aieră Radio- grav interesele naţionale, li împletind organic revendi Astăzi, idealurile care i-au gospodinele de la „Gos
11
la 1 la 3 ; bertatea şi integritatea pa cările economice cu cele po însufleţit pe eroicii luptători podina pentru a uşura
rioşilor; 10,00 litice, acţiunile întreprinse de din 1933 sînt realităţi vii în
•i; 16,05 Noi, triei. munca semenelor lor. o
îânici — cîn- în aceste împrejurări, Parti ceferiştii simerieni ca şi de ţara noastră. Clasa munci Pentru cititorii noştri,
îare ; 16,15 dul Comunist Român s-a do minerii Văii Jiului — prin în toare a devenit, din clasa vînători şi pescari ama
ui; 10,20 Me- vedit singura forţă politică ce truniri şi demonstraţii - au exploatată şi înapoiată care mmm
listic; 16,30 constituit o ripostă puternică era în trecut, clasa condu tori, n-am putut afla nici
economică ; a acţionat consecvent pen o noutate care să-i inte
e f. ri; 17.05 tru apărarea intereselor ce dată de clasa muncitoare, de cătoare în societatea noastră, reseze. Neputinţa de a le
ă; 17,30 Mo- lor ce muncesc, păşind ferm forţele democratice, politicii deţinătoare, împreună cu în
; 17.45 For- tregul popor, a puterii poli furniza o ştire cît de cît
entală Ron la organizarea luptei lor re vîrfurilor celor mai reacţiona se datorează faptului că
Orele serii ; voluţionare, în pofida ilega re ale claselor dominante, tice şi ■ economice, stăpînă a Aspect din noua unitate ..Gospodina", ce a fost deschi
al; 20,10 Mc- lităţii adinei în care acţiona în ansamblul lor, prin am bogăţiilor ţării şi a roadelor să in complexul de pe bulevardul „Decebal" din Deva. sediul asociaţiei dumnea
ui românesc; şi a prigoanei declanşate îm ploarea şi combativitatea ce muncii ei libere. lor este în curs de... mu
şti ai şlagâ- tare. Noua adresă: la par
;i intr-o oră; potriva sa. le-au fost proprii, acţiunile
de Cliopin ; La chemarea şi sub con de luptă revoluţionară din Prof. ION FRĂŢILA terul tronsonului B al
stop muzl- directorul Filialei blocului 21 de pe strada
ducerea partidului s-a ridi acei ani au dobîndit carac E munca lor nevăzută?
cat uriaş valul bătăliilor mun terul unei vaste mişcări na Arhivelor Statului Deva Creangă-Coşbuc. o Avem,
în dimineţile cînd noi, Şi-atunci munca lui în schimb, veşti dc la Fi
cei mai mulţi ne pregă Antal Ieremie I, a Ilenei liala judeţeană a Asocia
tim să începem o nouă Cadoba şi Lenuţei Covaci, ţiei Chinologice Române:
zi de muncă, ei, oame a Vioricăi Moldovan, cîţi- cei 550 de membri ai fi
izia ţrz'J :.t); nii care se ocupă de mă- va dintre muncitorii care lialei fac intense pregă
rcere <Arta);
: Năpasta turatul şi întreţinerea mătură şi întreţin curăţe tiri pentru o participare
ibă tempora străzilor, îşi termină pro nia oraşului, rămîne din la concursul de dresaj ce
lul) ; T. „s - • gramul osteniţi de truda nou nevăzută. Mulţumi se va desfăşura nu peste
ta); Acum 20
nstructorul) ; nopţii, mulţumiţi că ora rea acestor oameni ar fi multă vreme la Deva.
Mephisto — şul îşi poate primi ordo sporită dacă „urma" tre Palmaresul obţinut în
nirea); Prea nat, proaspăt locuitorii cerii lor ar persista mai precedentul an la con
riduri (7 No- săi. mult, dacă respectul nos cursurile Interjudcţene şl
EN1; Fericire
tural); VUL- în fiecare dimineaţă tru pentru oamenii care republicane (67 de meda
ttil (Luceafă- sau noapte (depinde de în noapte pregătesc ora lii de aur, 94 de argint
: Aventurile sezon), 50 de oameni răs- şul pentru a doua zi ar şi 123 de bronz) trebuie
iri (Minerul); pîndiţi pe 35 dintre cele
strid. dragos- mai importante străzi ale fi mai mare. îmbogăţit cu noi medalii.
ci(nrrsc); U-
plare noctur- oraşului, care, la un loc
; BRAD; Fi- adunate, fac 267 000 mp, doar mecanic, cu periile;
unu (Steaua mătură şi adună gunoaie cei care fac această ope
ŞTIE: O fată le răspîndite peste raţie „uită" să adauge în
i) ţ Schite din zi. Dacă oraşul, în fie apă şi cantitatea de şam
ăra) ; GEOA- 0 Că Moş Gorilă a pă
a de naştere care fapt de ziuă e cu răsit încă din luna tre pon necesară, cum de
arşovian (Ca- rat şi primitor, cum se cută orăşelul copiilor e altfel „uită" să efectueze
); I-IAŢEG; face că la cîteva ceasuri un fapt incontestabil! Că şi uscarea specială a ma
); BRAZI : după începerea progra vacanţa de iarnă a şco şinii. Ceea ce niciodată
; SIMERIA : © PREMIERE LA TEA ® „SOLIDARI CU FRU mului de muncă arată dc nu uită însă este înca
lanieului Ga- TRUL DE STAT „VALEA JIU MUSEŢEA" şi „BUBUITURI parcă asa a rămas de larilor a rămas acum sarea tarifului integral
ul) ; ILIA : doar o amintire e un lu
ia). LUI" PETROŞANI. Simbătă LA BRIGADA" au fost te ieri ? cru cert! Şi-atunci, cu ce pentru executarea unui
şi duminică, Teatrul de stat mele noilor programe ale De-abia sosesc auto scop mai întîrzie în fos spălat ca la... carte !
„Valea Jiului“ din Petroşani brigăzilor artistice de la buzele şi staţiile sînt „pa tul orăşel al copiilor, or o Dc astăzi începînd,
IEAS a prezentat la Casa de cul dugan. Florica -Dinicu, Teo S.G.C.L. şi întreprinderea voazate" cu bilete folosi ganizat în parcul de la locatarii municipiului vor
RBE5S5EÎBEŞHB tură a municipiului două dor Marinescu şi Francisca „Marmura“ Simeria. Anco te, cu resturi de ţigări şi poalele Cetăţii, panourile fi beneficiarii noii case
premiere care s-au bucu lonaşcu i-au asigurat o dis rate in problematica majo ambalaje de la dulciurile cu poze şi figurinele lu de comenzi ce se deschi
•abil pentru
11
ie 1983: Vre- rat de un binemeritat suc tribuţie de valoare. ră a colectivelor, ele au fost ronţăite în mers. De-abia crate desigur cu multă de la cofetăria „Astnria .
ua să se ră- ces. .,Primăvară in noiem O LUNA CĂRŢII LA SA primite cu interes de parti se scurg primele ore de migală ? Locul lor n-ar Solicitanţii vor putea cere
va fi schim- brie" sau fascinaţia adevă cipanţii din cele două uni-, executarea a numeroase
rar noros. TE. In cadrul „Săptămînii dinaintea prînzului şi pe fi mai bine într-un adă
ecipilaţii lo- rului, piesa iui Dumitru cărţii agrozootehnice", ia lăţi ale oraşului. străzile curate, balast şi post, unde să aştepte a- produse de cofetărie şi
ă de ploaie, Dem lonaşcu, abordea Luncoiu de los şi la C.A.P, O ÎNT'ILNIRE CU SCRII nisip şi cîte o cărămidă menajarea viitorului o- patiserie care — aşa cum
nsoarc. Vin- ză o problematică mi Mărtineşti au avut loc dez TORI. La llia a avut loc o pierdută din maşinile ca răşel ? am aflat de la responsa
moderat, cu nieră de mare actualitate.
e 40—60 km/ bateri cu tema „Dezvolta intilnire a Iubitorilor litera re trec spre şantierele de • Mai mulţi automo- bilul unităţii — vor fi
3t. Tempera- In regia lui Ion Simiones- rea zootehniei — obiectiv turii cu scriitorul George construcţii, împînzesc as bilişti ne-au relatat de onorate cu mare opera
vor fi cu- cu, scenografia - Ştefan prioritar al politicii agrare". Tirncu, redactor şei al Edi faltul. Şi oraşul arată spre un fapt care zilnic tivitate de specialiştii ca
inus 4 şi mi-
ar cele ma- Baralh şi într-o bună in La C.A.P. Rapolt a fost pre turii ştiinţifice şi enciclope din nou de parcă nimeni se petrece la staţia auto- re lucrează în laboratorul
şi 7 grade, terpretare, i,Primăvară în zentată cartea „Grădina dice. Un moment poetic nu s-ar fi îngrijit de toa service ce aparţine de propriu al cofetăriei. Pre
11
sate. noiembrie" a debutat cu familială cultivată cu legu susţinut de scriitor şi lansa leta lui, de aspectul său cooperativa „Mureşul . luarea comenzilor se face
eme închisă, la telefonul 21762.
iult •■coperit. succes. A doua premieră : me" de Valentin Voican. rea volumului „Agricultura ordonat, cochet. I Aici, spălatul se face
isorl slabe, „Domnişoara Juiie" de Au Acţiunile au fost organizate în Ţările Române 1848-
11
zenta inten- gust Strindberg a fost pusă de Biblioteca judeţeană in 1864" de llie Corlus auj în Rubrica „Deva — actualităţi apare în zilele de marţi şi vineri ale fiecă
lă la 80—100 rei săptămîni. Telefon 11 350, interior 212. Redactor coordonator CONSTANŢA
st, viscolind In scenă de Marcel Şoma, colaborare cu bibliotecile tregit reuşit manifestarea
In scenografia Elenei Buz comunale. de la llia. POPESCU CORPADE.