Page 54 - Drumul_socialismului_1983_02

pag * DRUMUIs SOCIALISMULUI NR. 7 8

Faza judeţeană a concursului Cea mai scurtă Creşterea producţiei

zilnice de cărbune
propagandei vizuale, gazetelor de reparaţie (Urmare din pag. 1) de la începutul anului pen­ 16,05 Consu
ic,00 Telex
realizarea
tru
a
ritmică
miterv
un
„Este,
într-adevăr,
perete, caricaturii şi epigramei la în urmă cu cîteva zile, record — aprecia directo­ în săptămîna aceasta prevederilor producţiei de 16,25 Trage
tul su
planului
şi
de
preparare
Uzina
ne-am depăşit zilnic planul
creşterea
Certej, la funicular şi si­
16,35 Din J
patrie
lozul sectorului II se pla­ rul E.M. Certej, inginerul cu cîte 2,5 ml. Acum, şe­ cărbune: „Prin optimiza­ Ciule.«
Gherasim Felea. Pînă a-
Ieri a avut loc la Deva sarcinilor stabilite de Con­ nificase o reparaţie de cum echipele de interven­ ful de brigadă are posibi­ rea fluxului de transport şi pat
în subteran şi organizarea
faza judeţeană a concursu­ ferinţa Naţională a parti­ două zile. S-au întocmit ţie reuşeau să-şi încheie litatea să-şi conducă mal 17.00 unive
lui propagandei vizuale, dului şi consfătuirea de' graficele, de lucru, s-a activitatea cu un schimb bine oamenii, datorită mai judicioasă a activită­ 17,50 1001 <
18.00 Incltii
gazetelor de perete, carica­ lucru de la C.C. al P.C.R. stabilit desfăşurarea for­ în avans. Nici noi nu ne faptului că se Intîlneşte ţilor de deservire auxilia­ lui.
turii şi epigramei, cabine­ din ianuarie a.c., privind ţelor (care cuprindeau aşteptam la acest de- zilnic cu şefii de schimb şi re am reuşit să creştem e- 20.00 Telejv
telor şi punctelor de do­ creşterea producţiei de toate cele şase schimburi) vans de două schim­ ortacii lor. fectivele în abataje de la 20,45 Monu
eroice
cumentare politico-ideolo- cărbune, energie electrică, şi s-a trecut la acţiune. buri. Ba, mărturisesc, Vasile Borjoga, maistru 200 la 240 de oameni, în la er<
gică. Au participat secre­ materiale de construcţii Numai că în dimineaţa am crezut că s-au făcut miner la acelaşi sector, cărbune acestea mărin- luţion
du-se de la 270 la 307 lu­
referindu-se la sarcinile şi
munc
tari şi secretari adjuncţi etc. Analiza a pus în evi­ celei de a doua zile, di­ pe alocuri rabaturi de la obligaţiile maiştrilor In crători. Am înfiinţat forma­ 21,15 Sub
cu probleme de propagan­ denţă aportul formelor şi ferenţele între ceea ce se calitatea reparaţiei. Nu, procesul de producţie, su­ ţii speciale de aproviziona­ munc
dă de la comitetele mu­ mijloacelor muncii politico- planificase şi ce se reali­ lucrările au fost executa­ blinia că noul program îl re conduse de maiştri, îm­ 22,10 Specti
zase erau destul de mari.
rar-ce
nicipale, orăşeneşti şi co­ educative utilizate de or­ te ireproşabil. S-au între­ dă posibilitatea să cuprin­ bunătăţind astfel conside­ omag
1
munale de partid, respon­ ganizaţiile de partid din Chiar dacă programul de cut pe ei înşişi *. dă mai bine toate locurile rabil activitatea în dome­ lupte
...S-au întrecut pe ei în­
sabilii cabinetelor muncii judeţ în îndeplinirea sar­ reparaţii a fost înţesat cu şişi ! ? ...O simplă dova­ de muncă, să verifice şl să niul respectiv. De la 1 ia­ 1933
româi
lucrări, echipele de inter­
politico-ideologice, respon­ cinilor pe 1983 şi în per­ venţie conduse de Valen­ dă a faptului că atunci contribuie la respectarea nuarie am constituit la ni­ 22,20 Izvor
sabili ai staţiilor de radio­ spectivă ale cincinalului. tin Susan, Constantin Flo- cînd există o organizare riguroasă a tehnologiei de velul sectoarelor şi al mi­ progr
uşoar
amplificare din marile u- Faza judeţeană a con­ rea, Petru Păcurar, Nicu- riguroasă, preocupare pen­ lucru. Deosebit de impor­ nei comisii de disciplină
nităţi industriale ale jude­ cursului a relevat contri­ şor Cătană şi Vaier Ma- tru asigurarea din timp tant este şi faptul că noul care intervin operativ ori £S*‘"“'*4awi
ţului, activişti din dome­ buţia formelor şi mijloace­ daraş, coordonate de cu piese de schimb şi program creează condiţii de cîte ori este nevoie. Ca HI A
urmare, faţă de anul tre­
mai bune de recuperare a
niul muncii politico-ideo­ lor muncii politice de ma­ maiştri Petru Vasiu, Ni- subansamble, timpul afec­ forţelor fizice după o săptă- cut, în acest an media zil­
logice de la Comitetul ju­ colae Nelega, Iosif Şteol- tat reparaţiilor poate fi
să în îndeplinirea sarcini­ mînă de- muncă, asigură nică a producţiei extrase BUCURI
deţean de partid. în ca­ lor de plan de către co­ na au... comprimat tim­ scurtat, avantajînd pro­ minerilor timp liber mai a crescut cu 650 tone. A- dioprograi
Ri' ' 'Si urii
drul analizei a fost pusă pul în aşa fel îneît la o- ducţia. O altă dovadă că mult, pe care să-l petrea­ plicarea măsurilor adopte 'jîesei; 8,1
în evidenţă activitatea ga­ lectivele de oameni ai mun­ rele 14 ale aceleiaşi zile producţiile mari de'mine­ te la Consfătuirea de lucru uiilor; 9,01
cii din judeţul Hunedoara că în mijlocul familiilor.
zetelor de perete, a colec­ în 1983 şi în perspectiva au putut porni rînd pe reu, mai bine-zis cheia — în abatajul echipat de la C.C. al P.C.R. din 29 9.05 Rusp
rilor; 10,Oi
tivelor de propagandişti şi rînd silozul, funicularul producţiilor record o de­ cu complex de susţinere şi ianuarie a.c. a condus la 10.05 Inte
întregului ciijcinal. şi uzina, care au realizat ţin, alături de mineri,
populară ;
agitatori, munca cineclu- în cele două schimburi lăcătuşii şi electricienii tăiere mecanizată randa­ îmbunătăţirea întregii noas­ socialiste
burilor vizînd creşterea Analiza a stabilit clasi­ mentele au crescut cu două tre activităţi. Reorganizînd direcţiilor
ficarea pe forme şi mijloa­ (ce ar mai fi fost afec­ din exploatarea certe- tone pe post, Iar în cel cu brigăzile am obţinut o pla­
producţiei fizice, producti­ ce a concursului desfăşu­ tate reparaţiei) o produc­ jană. susţinere individuală cu o sare mai bună la toate şov Şi Îl
de ştiri;
vităţii muncii, mobilizarea rat în 1982. ţie suplimentară de 8 to­ tonă pe post. Practic, me­ fronturile de lucru. Acest Iul copiili
colectivelor muncitoreşti la ne concentrate. DORIN CORPADE dia zilnică a producţiei de fapt a condus la creşterea tete; 12,ot
12,05 Din
îndeplinirea obiectivelor şi C. ARMEANU cărbune extras a crescut randamentelor în subteran lui; 12,25
în sectorul nostru cu 150 de la 0,6 ml, cit era avan­ 12,45 Ava
REPARAŢIILE tone pe zi şi sînt perspec­ sarea medie pe zi în aba­ Tv, ; 13,0
LA TRACTOARE tive certe ca pînă la sfîrşi- tajele frontale, la peste 1 15.00 Clubi
Buletin
d
tul lunii să atingem o pro­ ml în condiţiile noului gini de e
(Urmare din pag. 1) ducţie de 700 tone pe zi. program. In continuare, donate c
Acestea sînt — continuă întregul nostru colectiv Buletin
Folclor c<
tele —, iar acum acţionăm inginerul Traian Iordache, este hotărît să-şi organize­ Odă limt
pentru finalizarea repara­ şeful sectorului I — efec­ ze mai temeinic activita­ Orele ser
nai; 22,00
ţiilor la tractoare şi semă­ tele directe ale primei săp- tea, să muncească mai bi­ 23.00 Ope
nători de porumb, maşini tămîni de muncă după ne, să extragă cantităţi din zori"
la care am realizat peste noul program. sporite de cărbune, contri­ stop muz
TIMIŞO
90 la sută din plan. Avem Inginerul Ioan Diaconu, buind astfel la asigurarea maţiilc /
în vedere, pentru reduce­ directorul minei, a relevat independenţei energetice a tatea în ii
11
rea consumului de carbu­ cîteva din măsurile luate ţării . ţinuţi |
producţie
ranţi, organizarea şi for­ abatajele
marea de cupluri de ma­ Buna organizare a muncii „Frumoas
şini şi utilaje care să poa­ ţea“ — c
tă^ executa mai multe lu­ (Urmare din pag. 1) năm o disciplină fermă pe ani de la
voluţionai
crări agricole dintr-o sin­ toate şantierele, să asigu­ mii romă
gură trecere. Asemenea de lucru de opt ore pe răm o bună aprovizionare gini
cupluri se organizează a- schimb, în subteran, în tehnico-materială la punc­ clasei mu
—
report
cum, odată cu executarea cinci zile din săptămînă, tele de lucru. în acest scop Piese clas
reparaţiilor, pentru a pu­ deci cu opt zile libere pe solicităn îmbunătăţirea moderne;
tea face 2—3 lucrări în a- lună, aduce avantaje con­ transpmtului personalului sini: e noa:
turii
celaşi timp la arături, pre- siderabile — spunea Ioan inuncior la şi de la lucru, prof. unii
gătirca terenului, la semă­ Uioilica, inginerul şef al dotarea corespunzătoare cu
nat şi întreţinerea cultu­ întreprinderii. Pentru cei utilaje şl instalaţii, cu pie­
rilor. care lucrează în subteran, sele ce schimb necesare .
11
»- • — o — © — © — a — în opt ore volumul lucrări­ Şefii unei brigăzi de
lor sporeşte sensibil', vite­ sondod, Iosif Miclea, de D E V A : ,
în întîmpinarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare zele de înaintare crescind la secţia 3rad, aprecia că Bilet de i
de la 1 m la 1,25 m pe noul prog'am de lucru al IIUNEDO/
schimb. De asemenea, uti­ minerilor de opt ore pe (Flacăra);
smeri
Factor activ, dinamizator al Preocupare pentru rezolvarea lajele şl instalaţiile pot fi schimb ie va corola * - , ~ CU 1 1
bine cu al sondorilor şi se
folosite
la
cu
capacitate,
randamente superioare, iar licita o mal bună aprovi­ PETROŞAI
seriile I-ll
zionare
întregii vieţi economico-sociale operativă a cerinţelor cetăţenilor ciclurile de puşcare se de­ j»ateriale cu şi instalaţii, cu tineri pont
combustibil.
iembric); I
rulează în timp optim, cu de ţigan
atenţie corespunzătoare fa­ Octavian Dărăştean, de la CAN: Emir
a localităţii (Urmare din pag. f) tul Tîrnava, s-au construit ţă de calitatea lucrărilor $1 raionul Vorţa şi < Filimon rul) ; LO'
10 podeţe, locuri de adă­
la
de
raionul
trăind in
Purtător,
principal, la problemele de post pe timpul intemperii­ de normele de protecţie a Hondol, considerau nece­ rul); PET
(Urmare din pag. 1) grevare a oraşului de orice familie sau de viaţă în co­ lor în staţiile de autobuze muncii. Noi pregătim cu sare măsuri de îmbunătăţi­ mea eslr
riile I—II
consum de apă potabilă în lectivitate cu care cetăţe­ din unele sate ale comu­ grijă toate condiţiile de re a transportului persona­ ANINOASA
scopuri tehnologice. Prin nii se adresează primăriei. aplicare a noului program lului muncitor pe şan­ tea mea (i
tatea sa de coordonator aî nei, împrejmuiri de şcoli de lucru de opt ore pe RICAN1: f
amenajarea de resurse pro­ Vreau să subliniez, de alt­ etc. Şi toate acestea prin tiere, iar Samson, But-
întregii activităţi în terito­ prii, depoul a degrevat o- fel, că în privinţa rezol­ munca voluntar-patriotică schimb în subteran, de co­ naru, preşedintele comi­ nuarie (Re
Legeni;.,
riu — depinde de materia raşul de un consum de vării sesizărilor a intrat relare a activităţii geologi­ tetului sindicatului pe seriile I-TI
lor şi sondorilor cu a ^mi­
primă, deci implicit de fi­ 60—80 000 mc apă potabilă in practica noastră să de­ a cetăţenilor, din contribu­ nerilor, incit munca să ne întreprindere arăta că tre­ GURABAR.
în
ţia
bani
acestora,
a
nocturnă (
punem o muncă colectivă, buie găsite soluţii şi mo­
nalizarea investiţiilor în pe an, I.M.M.R. — de cir­ precum şi din fondurile fie pe toate planurile tot TIE: O f;
numai astfel putînd cu­ dalităţi de organizare plă­ tria); Scit.
cariere. ca 40 000 mc, iar secţia prinde şi soluţiona opera­ statului. „Am mai putea mai rodnică. justeţea mă­ cută a timpului liber al (Flacăra
Subliniind
Oraşul cunoaşte în ulti­ de preluare a deşeurilor tiv problemele cetăţenilor. aminti şi alte realizări — surilor de organizare pe oamenilor muncii in con­ Pe cer v
(Casa (le o
mii ani o dezvoltare urba­ metalice de 24 000 mc. Nu Dar la consiliul popular, a ţinut să adauge prima­ baze noi, calitativ supe­ diţiile a opt ore de lucru Şcoala cm
nistică şi edilitară impe­ s-a rezolvat prin aceasta cetăţenii nu vin numai cu rul comunei — la care rioare, a activităţii din in­ pe schimb şi a opt zile li­ cia); BRAS-
LAN: Mire
asemenea probleme. Con­ şi-au adus o contribuţie de dustria extractivă, rod al bere pe lună.
tuoasă. O seamă de lucrări în totalitate problema a- struirea unui dispensar seamă deputaţii şi cetă­ iniţiativei şi gîndirii ştiin­ Dovadă a priceperii, hăr­ gru (Casa
MERTA :
edilitare consiliul popular pei potabile, dar s-a făcut uman, a unui local de poş­ ţeni, cum sînt Ionel Do­ ţifice, prospective a secre­ niciei şi angajării muncito­ (Mureşul):
le-a luat pe seama sa şi, ceea ce se putea face deo­ tă si telecomunicaţii, repa­ inei, Nicodim Matei, Gaş- tarului general al parti­ reşti, revoluţionare, a co­ (Lumina).
cu forţe locale a reuşit să camdată şi aceasta datorită raţii de drumuri sînt lu­ par Ursu, Gherasim Do- dului, tovarăşul Nicolae lectivelor de geologi, son­
brei,
Gaşpar,
Gheorghe
modernizeze anul trecut unei lăudabile mobilităţi crări de interes general şi Traian Ungur, Albu Aron, Ceauşescu, astfel ca 90 la dori, mineri de la I.P.E.G.
Deva de a materializa c-
peste 30 000 mp de străzi, în acţiune pe care am dori major, la realizarea căro­ Maria Părăuan, Ioan Be- sută din energia primară xemplar măsurile de reor­
a ţării să o asigurăm în
ra consiliul popular a ac­
îu modernizare incluzîn- s-o întîlnim şi în alte lo­ ţionat la propunerile şi cu dea, Ionel Anca, Tovic Ma­ acest an din resurse inter­ ganizare şl perfecţionare a Timpul •
du-se şi introducerea con­ calităţi. sprijinul cetăţenilor. Alte nea, Verghelia Jurca, Petru ne, grăbind dobîndirea in­ activităţii lor productive, azi, 1G feb',
mea va co
ductelor de alimentare cu Desigur, despre modul în probleme s-au referit la Curcă, Gavrilă Mateiaş, dependenţei energetice de de îmbunătăţire a condi­ ceaşcă. Cei
ţiilor de muncă şi de via­
România,
Vor
apă şi canalizare, precum care la Simeria consiliul amenajarea unor microsta- Ioan Cînda, Sabin Manea, către Ster, şeful inginerul ţă stau şi realizările de la bător. slabe,
secţiei
sori
Ionel
şi extinderea a 6 000 mp de popular se dovedeşte un ţii acoperite la locurile de loviţă Betea, Victoria Cis- Teliuc, spunea: „Noul pro­ începutul anului, amplifi­ moderat, de c
licări
sosire şi plecare a auto­
trotuare. Peste 4 km de factor activ, dinamizator buzelor, la aprovizionarea maş, Maria Părăuanu, gram de lucru de opt ore« cate în ultima săptămînă: sectorul n
Ileana Popa, Aurelia Ma­
cadrul
canalizare executaţi intr-un al întregii vieţi economico- cetăţenilor comunei şi a nea, Aurelia Crişan, Susana pe schimb creează temeinice depăşirea planului la fo­ turtle mim
prinse
într.
raje cu 9,2 la sută, la ga­
unei
organizări
an prin eforturi proprii sociale a oraşului, s-ar mal C.A.P. cu anumite produse Sav, Minodora Olar, Vale- a lucrului, folosirii mai bu­ lerii — 10,6 la sută, la sui­ nus 3 grac
xime
între
nu-i puţin. putea vorbi,, după cum la şi materiale etc. ria Neamţ, Rozalia Jurj ş.a. ne a mijloacelor tehnice tori — 122,7 la sută. Aces­ 2 grade. D
Simeria se confruntă şi aceiaşi mod am putea să Alte propuneri ale cetă­ După cum am putut con­ din dotare, utilizării mai te realizări vor fi ampli­ de ceaţă.
La munţi
a
de
timpului
cu problema asigurării a- o facem cu privire la acti­ ţenilor au fost realizate în stata, la Brănişca propune­ judicioase diminuării consu­ ficate în continuare, pe continua s
totalitate.
construit
o
S-a
măsură ce se va trece la
muncă,
Cerul va
pel potabile. Cum debitul vitatea. multor consilii magazie de mărfuri pentru rile şi sesizările cetăţenilor murilor de combustibil şl noul 'program de lucru, ca­ ros, vor <
în
atenţia
permanent
stau
existent nu satisface toate populare. Experienţa bună magazinul cooperativei de consiliului popular. Tot ce energie. Ce sarcini expre­ re se va. adapta ia condi­ be. Vîntu'F
rat la tare
cerinţele, consiliul popu­ ilustrează o implicare tot producţie, achiziţii şi des­ s-a realizat este rodul con­ se ne revin nouă în aces­ ţiile concrete de muncă 80—100 Imn;
1
pada. (Metf
lar a iniţiat şi condus o mai temeinică a sa în toa­ facerea mărfurilor; au fost lucrării sale cu cetăţenii te condiţii ? Să stabilizăm din fiecare secţie, din fie­ 1 oiu: Oana
care şantier.
forţa de muncă, să "întro­
acţiune sistematică de. de­ te problemele localităţii. pietruite drumurile din sa­ comunei.