Page 55 - Drumul_socialismului_1983_02

MIERCURI, 16 FEBRUARIE 1983 Waq. 3

Cinci decenii i ie la eroicele ir ipte revoluţionare din
j3î3!5S§23
«JE
193c\ ale muncitorimii române ® însemnări ©
® Informaţii ©
cntru ad-
iivăţămin- I.opia maselor populare huneri lorene
agricol © Note ®
noexprcs
un cîntec ® Microinterviuri ®
rtidului sub imboldul eroicelor bătălii ale
uiafionarc
mieilor
petroliştilor şi ceferiştilor
programu- „Atunci“ şi „Acum“ Scurt,
pentru zile Influenţa marilor bătălii tuturor revoluţionarilor ce au rat acţiuni ale micilor func­
ie ani de la furnale
upte revo- de clasă din 1933 s-a resim­ fost arestaţi. ţionari, învăţătorilor şi pro­ foarte scurt
n 1933 ale ţit în toate straturile maselor Mizeria în care se zbătea fesorilor. Semnificativă în a-
1 române muncitoare de la oraşe şi muncitorimea din acest mare cest sens este o notă infor­ Dacă aţi citit cărţile lui le de 1 000 mc la care lu­
sul steag a în bazinul minier din
sate - în primul rînd asu­ bazin carbonifer era o rea­ mativă în care se arăta Nicuţă Tănase despre Hu­ crez, dau pe puţin două
uzical-lite- pra maselor proletare’şi ale litate crudă pe care nici ra­ „...învăţătorii se vor întruni nedoara, despre furnalele sute de tone la o singură munţii Poiana Ru-scăi a
ic, dedicat ţărănimii muncitoare - con­ poartele ministerului muncii la Deva spre a protesta pen­ sale să ştiţi că cele scrise descărcare. Şi, avînd nouă fost introdus, de curînd,
croicplor nu o mai putea camufla. tru neprimirea salariului... vă nu sînt doar simple poveşti. astfel de descărcări zilnice, un nou tip de armătură
tionare din stituind un imbold uriaş pen­ metalică pentru susţine­
îuncitorimii tru desfăşurarea luptelor re­ Intr-un asemenea raport, a- rugăm a da dispoziţii pen­ Aşa a fost atunci, cu mai socotiţi şi dumneavoastră...
voluţionare din anii urmă­ dresat la 24 februarie 1933 tru măsurile ce urmează să bine de 25 de ani in urmă... Alături de noi, cei bătrîni rea lucrărilor miniere.
umuseţe — tori. Conducînd mişcările re­ de acest minister consiliului le luăm". Căram pămîntul cu spina­ (numai ca ani), lucrează Prin aplicarea acestei ino­
le muzică
voluţionare, Partidul Comu­ de miniştri, se preciza că în Marea mişcare de solida­ rea, iar rinele le uscam cu mulţi tineri. Băieţi cu şcoa­ vaţii, aparţinînd ingineru­
nist Român arăta muncitori­ orice moment la Petroşani, ritate a maselor hunedorene zgură lichidă. Mai sînt unii lă, dornici să ştie cit mai lui Ioan Davidescu de la
gjggjgjjMBjj lor că lupta împotriva exploa­ Aninoasa, Lupeni, ca şi în cu luptele din ianuarie-fe- care cred că munca la fur­ multe despre cea mai fru­ I.M. Hunedoara, se esti­
tării, terorii şi pericolului fas­ celelalte localităţi, pot izbuc­ bruarie 1933 s-a datorat nale nu s-a prea schimbat. moasă meserie (zic eu) - mează obţinerea unei efi-
cist nu se terminase odată ni greve, aceasta cu atît mai înrîuririi politice şi forţei or­ Greşesc mult I Acum lucrăm cea de furnalist. Ei sînt cienţe de 250 lei pe bu­
cu masacrul de la Griviţa şi mult cu cit delegaţiile de ganizatorice a Partidului Co­ cu perforator şi maşină de aici, acum, dar noi le spu­
1 : t,, '0 Ra- cată, respectiv peste
înineţii; 7,00 chema masele să lupte îm­ mineri însărcinate să prezin­ munist Român, care activa astupat electrică, cu bătă­ nem şi cum a fost atunci.
8.00 "evista potriva atacului capitaliştilor, te ministerului memorii de în adîncă ilegalitate. tor pentru rine aşişderea, Şă ştie şi să preţuiască tot 1 200 000 lei anual. ® Re­
ricini : pentru apărarea organizaţii­ revendicări, s-au întors de Aceste lupte au avut, tot­ cu poduri rulante pentru ce-a făcut ţara şi partidul cent, membrii subredac-
.‘lin de ş. ; ţiei pioniereşti „Tot îna­
n ascullălo- lor de clasă înfiinţate pretu­ fiecare dată cu ele neaccep­ odată, o puternică înrîurire lucru pe platformă. Noi, pentru ei. Şi asemenea
stin de ştiri; tindeni - comitetele munci- tate. Revendicări proprii de în înseşi viaţa şl dezvoltarea „veteranii" doar visam toa­ nouă, acest ..Âcurn" să a- inte" din cadrul Casei
de muzică toreşti-ţărăneşti de autoapă­ luptă au formulat în acele Partidului Comunist Român, te astea atunci, cu mai jungă să-l povestească şi pionierilor şi şoimilor pa­
0 Din ţările conducătorul acestor bătălii, bine de 25 de ani în urmă. ei ca fiind „Atunci".
0,45 Corurile rare, comitetele antifasciste. zile şi minerii din zona Bra­ triei au obţinut „Premiul
II. ei in Bra- Cum era firesc influenţa dului, cei din Ghelari, pre­ care a făcut dovada marii Nu scoteam nici o sută de colectiv" acordat de re­
11.00 Buletin luptelor petroliştilor şi cefe­ cum şi muncitorii de la Uzi­ sale capacităţi de organiza­ tone de fontă în douăzeci MIHAI ACIOBĂNIŢEI,
Ratliocarusc- vista „Jobarât", răsplată
11,35 Publici- riştilor s-a făcut deosebit de nele metalurgice din Hune­ re şl mobilizare a maselor, a şi patru de ore. Acum, de prim-furnalist, a talentului şi bunei pre­
etin de ştiri; simţită în rîndul minerilor din doara. demonstrat încă o dată că exemplu, furnalele noi, ce- secţia a ll-a furnale
>ara folcloru- Valea Jiului. Situaţia grea a Lupta ţărănimii avea să este trup din trupul poporu­ gătiri demonstrate cu pri­
ont ştiinţific; acestora, faptul că în zilele impulsioneze, în prima jumă­ lui, că nu cunoaşte ţel mai lejul concursului „Eroica
micră Radio-
i la l la 3 ; lui februarie 1933, pe lingă tate a anului 1933, înfiinţa­ înalt decît apărarea interese­ ’82“. • în organizarea
vitaţilor; 16,00 cele 2 500 concedieri, direc­ rea Frontului Plugarilor, or­ lor vitale ale celor ce mun­ comitetului municipal al
iri; 16,05 Pa- ţiunea minelor ameninţa cu ganizaţie democratică a ţă­ cesc. Rîndurils sale s-au în­
e; 16,40 Coor- U.T.C., duminică, 20 fe­
imice ; 17,00 lăsarea pe drumuri a încă rănimii, care în întreaga ei tărit prin infuzia de elemen­ bruarie a.c., la Rîuşor se
ştiri ; 17,30 2 000 de oameni, a produs activitate a urmat partidul te muncitoreşti, prin forma­
nporan ; 17,40 mari nemulţumiri. Astfel, în comunist. Crearea organiza­ rea şi călirea a numeroşi va desfăşura concursul
umane ; 18,0(1 militanţi revoluţionari, strîns
0,00 Radiojur- zilele ce au urmat eroicelor ţiei Frontul Plugarilor a avut de schi dotat cu „Cupa
zi într-o oră; lupte de la Griviţa, înfruntă­ Ioc în împrejurările legate de legaţi de clasa muncitoare, Corvin". în scopul par­
.Interogatoriul rile minerilor de la Petroşani, pregătirea şi desfăşurarea de interesele şi aspiraţiile
23,34—5,00 Non Petrila, Vulcan, Lupeni, Lo- marilor bătălii de clasă ale poporului. ticipării unui număr cit
t : 18,00 Infor- nea, Aninoasa au fost trans­ proletariatului din ţara noas­ mai mare de iubitori ai
18,10 Actuali- formate în demonstraţii de tră, ale ceferiştilor şi petro­ Prof. ION FRĂŢILĂ acestui sport, Filiala
jtrie: Foc con- protest împotriva exploatării liştilor. directorul Filialei O.J.T. Hunedoara organi­
ru creşterea
cărbune — în capitaliste şi concedierilor Tot sub influenţa luptelor Arhivelor Statului zează o excursie de două
ii Jiului; 18,20 în masă, pentru eliberarea de la Griviţa s-au desfăşu­ Hunedoara-Deva
ie este tinere- zile, asigurîndu-se masa
ce; 18,45 50 de şi cazarea la cabana Gu­
)icele lupte re­
ale muncitori- ra Zlata. ® în adunarea
— măreţe pa­ Ţelul declarat al brigăzii
lă în istoria generală a oamenilor
toare, a P.C.R. muncii din cadrul între­
ivocare; 19,00 artistice: eficienţa
în transcripţii prinderii de construcţii
,30—20,00 Emi­ Arhitectură modernă intr-un oraş care se înnoieşte siderurgice Hunedoara au
li Limba cul- Născute în procesul mun­ pei" brigada uzinei nr. 7 a chimică Orăştie, confecţii mereu. ' Foto: G. COSMIN
s — eseu de cii ca o necesitate şi o re­ C.S.H. şi-a spus din titlu Vulcan, U.U.M.R. Crişcior, fost desemnaţi fruntaşii
:lr. E. T odor an. în întrecerea socialistă pe
flectare a tendinţei de ţelul pentru care militea­ comerciale Lupeni şi Vul­
perfecţionare a activităţii ză; cu ;,Rîsete şi nu prea", can, Spitalul Haţeg, de la anul 1982. Şantierul elec­
în cele mai diverse dome­ interpreţii de la G.I.G.C.L. căminele culturale Blă- Veşti de ultimă oră trotehnic a obţinut locul I,
nii, brigăzile artistice au au satirizat aspecte majo­ jeni, Sarmizegetusa, Geoa- urmat fiind, în ordine,
devenit forme dinamice ale re care privesc bunul mers giu, Vorţa, Spini, Peştea- • Biblioteca municipa­ Timişoara, împreună cu
nnezia (Patria); mişcării cultural-educative al unităţii. Cu „O brigadă na, Ilia au adus în scenă lă are, începînd cu aceas­ Jiul Petroşani, „Poli" şi de şantierele nr. 4 şi 1,
oarcere (Arta); — unele într-o realizare tă săptămînă, un sediu C.F.R. din localitate.
A : Năpasta de reală eficienţă. Uitate de la... Şesuri", acest sat Cea mai bună formaţie
Slujbă lempora- — nepermis — o vreme, s-a afirmat pentru a treia şi interpretare lăudabile — nou, pe măsura firmei ce ® Reluăm un titlu de­ de lucru s-a dovedit a fi
gistui? î ele au fost revitalizate in oară în actuala ediţie a combativitatea orientată o poartă : fosta clădire a venit obsedant... însă cea a maistrului principal
cadrul întrecerilor festi­ spre ţeluri precise care pri­ internatului liceului in­
[ c o l S t l , festivalului, relevînd nu foarte potrivit : „Incredi­ specialist Anton Constan-
I : Mephisto valului „Cîntarea Româ­ doar apariţia unor talente vesc interesele unităţilor, dustrial metalurgic (lingă bil, dar totuşi adevărat
(Unirea); Prea niei". In actuala ediţie, nu­ ci şi interesul pentru lu- ale localităţilor. j clubul „Siderurgistul"). în dimineaţa zilei de du­ tinidis, în timp ce pri­
■u riduri (7 No- mărul lor a crescut impre­ o Echipa de fotbal mul loc pe echipe a re­
tUPENI: Fericire Grupurile de satiră şi u- „Corvinul" îşi continuă minică, 13 februarie a.c.,
Cultural); VUL- sionant, faza judeţeană mor au forjat modele pro­ în intersecţia bulevardu­ venit celei conduse dc
rantul (Luceafă- desfăşurată duminică la Faza judeţeană prii de relevare — prin rî- seria meciurilor de pre­ lui Corvin cu strada 30
UEA : Un om Clubul „Siderurgistul" din sul sănătos sau biciuirea gătire în vederea reluă­ lăcătuşul Gheorghe Ana-
viitor (Mine- a Festivalului rii campionatului ; astăzi, Decembrie, un „Trabant" tolie. în sfîrşit, întrece­
ÎILA: Toată lu- Hunedoara aducînd la ram­ naţional „Cîntarea tăioasă — a unor tare mo­ a intrat în coliziune cu o
a mea — se- pă 33 de formaţii. Un spec­ rale, trio-ul de la Casa de jucătorii vor evolua la Si­ rea individuală l-a desem­
(IVIuneltorese) ; tacol non-stop, de aproape României** cultură a sindicatelor din biu, în compania echipei autosanitară... pe care a
: Astrid, dragos- „Şoimii", iar simbătă şi răsturnat-o. Din fericire, nat pe zidarul Vasile
viuncitorcsc); U- 15 ore, în care au evoluat Petroşani cu „Haide să fim Faur ca fiind „cel mai
apie zile din ia- 52 de brigăzi artistice, gru­ politicoşi", formaţiile clu­ duminică vor participa la accidentul nu s-a soldat
tezatul); BRAD: puri şi interpreţi dc satiră crul bine făcut. De altfel bului '„Siderurgistul" Hu^ un turneu „în patru" la cu urmări grave. bun dintre cei buni".
ui 'iun Uian — şi satul Ociu şi comunele
(Steaua roşie); şi umor. Ghelari şi Sîntămăria-Or- nedoara („Incredibil, dar _ e - •
ZA: Marea baie Animate de o remarca­ adevărat") şi ale Casei de
Minerul); ORAŞ- bilă francheţe şi o sănă­ lea — primele detaşîn- cultură Orăştie („Strada"), REVENIM LA de trai şi înmulţire in­
ită fericită (Pa­ du-se şi în precedenta e- detaşîndu-se net. Remarca­ „APA DIN SUBSOL" sectelor care, iată, nu aş­
te din Imeretia toasă sesizare a „nervului diţie a festivalului — au
EOAGIU-BĂI: central" în problemele a- bilă prezenţă au oferit teaptă prea multe invi­
ăiitoarele nopţii bordate, brigăzile artistice reţinut atenţia prin pro­ grupurile satirice ale Ca­ UN ALT GEN în primul moment, a- taţii. în schimb, factorii
ultură); I-IATEG: blematica şi calitatea in­ sei de cultură Geoagiu-Băi
■ajului III (Da­ de la întreprinderea de u- terpretativă aduse în între­ DE HĂRŢI tunci cînd am văzut puz­ răspunzători sînt... aş­
ţi : Colonia; CA- tilaj minier Petroşani, uzi­ („Invitaţie la Geoagiu-Băi“) teptaţi (şi invitaţi) să ia
asa cu vălul ne- na nr. 7 a C.S. Hunedoara, cere. şi întreprinderii dc pros­ Mai multe sesizări ale deria de insecte „plimbîn-
de cultură): ST- Factori activi, cu mare pecţiuni şi explorări geo­ du-se" prin magazin... ca cit mai repede măsurile
Signum Tnudis Grupul întreprinderilor de rol stimulativ în colective­ cititorilor ne-au îndrumat ce se impun !
TUTA: Taroza gospodărie comunală şi Io- logice Deva, care cu spec­ paşii spre librăria din ca­ la ele acasă, am fost
cativă Deva, cele din sa­ le lor, formaţiile de la tacolul „Din punctul nos­ tentaţi să le încondeiem NĂRAVURI VECHI...
tele Şesuri, Ociu, comuna I.T.A. („Brigada noastră tru de vedere" şi-a conso­ drul complexului comercial pe lucrătoarele de la au­
Ghelari sau I.C.S.M.A. Hu­ vine să vă spună“), I.F.A. lidat aprecierile cîştigate ,,Dunărsa" din cartierul O.T. toservirea de la parterul
nedoara, Sanatoriul Brad, „Vîscoza" Lupeni („Cine- în ediţia precedentă a fes­ Sesizării€ s-au dovedit în- Am semnalat deseori in
spatele
1
Cooperativa „Progresul *; vîscoza" — interesantă şl tivalului. Grupurile satiri­ te mei a ta. Adică, in afara blocului 17 (în Trebuie ziarul nostru un nărav care,
Rusca).
hotelului
probabil pentru Deva, întreprinderea de apreciată ideea de abor­ ce de la casele de cultură iată, recidivează : vînzarea
■uarie 1983: Vre- transporturi auto Hune­ dare şi de realizare eleva­ Haţeg, Călan, cluburile hărţilor ce se vindeau in să recunoaştem că n-am condiţionată a unor măr­
ntinua să se ră- doara-Deva, I.F.A. „Vîsco- tă a unui program !), Sa­ muncitoreşti Lonea, Ani­ librărie, altele erau ,,dese­ fi fost drepţi. în unitate
-ul va fi schim- za“ Lupeni şi altele — au natoriul Brad („Surprize noasa, interpreţii de la ca­ furi. La mai multe unităţi
mai cădea nin- la brigadă), I.C.S.M.A. Hu­ sele de cultură Brad, Orăş­ nate" pe tavanul acesteia s-au făcut repetate dera­ „Alimentara", ouăle se vin­
Vintu'l va sufla dovedit că sînt capabile să de picăturile de ploaie ce tizări şi dezinfecţii. Se
u unele intensi- scoată din inerţie, să dis­ nedoara („O lume, lume"), tie, Preparaţia Coroeşti, deau, în aceste zile, numai
10—G0 km/h din loce pasivitatea, propunînd Cooperativa „Progresul" I.F.A. „Vîscoza" au întreţi­ se scurg prin acoperiş. Am face curăţenie în fiecare
ordic. Tempera- Deva („Gală umoristică la... nut un climat vesel — dar insoţite de pungi cu supeo.
'■me vor fi cu- atitudini şi trăsături care înţeles cu uşurinţă motivul dimineaţă şi seară. Dar, Ne întrebăm : pină cînd ?
: minus 8 şi mi­ să întărească climatul co­ „Progresul"), „Scrisori cu... numai o parte dintre ele pentru care personalul a- pentru că există un „dar",
1
le, iar cele ma- lectivităţii reprezentate. Cu cîntec * (T.C.H. Deva), Uzi­ s-au ridicat la calitate !
minus 3 şi plus na de preparare Teliuc, Revenind la necesitatea mintitei librării era... tare apa care bălteşte la sub
"aţa condiţii pretextul „Concurs de pre- cătrănit. sol oferă condiţii optime
selecţie la brigadă", for­ uzina nr. 2 a C.S.H., Fa­ unei mai riguroase selec­
e, vremea va maţia de Ja I.U.M. Petro­ brica de încălţăminte Hu­ ţionări, faza judeţeană a
â se răcească, nedoara, cele de la minele relevat că brigăzile artis­
mai mult no- şani a abordat cu cutezan­ Lonea, Petrila, Bărbăteni, tice sînt purtătoare de cu- Rubrica „Hunedoara — actualităţi" apare în zilele de miercuri si simbătă
ea ninsori sla­ ţă critică probleme ale
va sufla mode- calităţii pieselor turnate, Paroşeni, de la prepara- vînt ale opiniei înaintate ale fiecărei săptămîni. Telefon Hunedoara, 12477 (Casa de cultură a muni­
cu rafale de ţiile de cărbune Coroeşb cu un ţel declarat: eficien­ cipiului). Redactor coordonator MIRCEA D1ACONU,
’li, viscolind ză- ale folosirii utilajelor, ale
Torolog de servt- stagiaturil specialiştilor. în şi Petrila, de la întreprin­ ta.
V. Dorel).________ producţie; cu „Stop risi­ derile „Marmura" Simeria, LUCIA LICIU