Page 57 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 57
In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
ieri a avut loc, în Capitală
Adunarea festivă consacrată împlinirii
S O C I A L I S M U L a 5o de ani de la eroicele lupte
RGAK AL COMITETULUI JUDEŢEAN revoluţionare ale muncitorimii române
EEi HnMai U t A R J U D E Ţ E w m Miercuri, 16 februarie, a amploarea şi intensitatea lupta pentru dreptate so
avut loc, în prezenţa tova lor, au ilustrat cu putere cială şi naţională, pentru
răşului Nicolae Ceauşescu, forţa şi unitatea de acţiu apărarea integrităţii şi su
secretar general al Parti ne a clasei muncitoare — veranităţii României, in-
Anul XXXV, nr. 7 859 JOI, 17 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani dului Comunist Român, cea mai înaintată forţă a trînd în istorie ca prima
preşedintele Republicii So societăţii româneşti. S-a mare ridicare la luptă a
cialiste România, aduna adus un vibrant omagiu proletariatului pe plan in
rea festivă consacrată îm ternaţional după instaura
plinirii a 50 de ani de la celor care, în acel fierbin rea hitlerismului în Ger
eroicele lupte revoluţiona te an 1933, înfruntînd te mania.
re din 1933 ale muncitori roarea şi opresiunea clase
mii române, eveniment cu lor exploatatoare, au în
o profundă înrîurire .asu scris o pagină strălucită în (Continuare in pag 4)
pra vieţii politice şi sociale
din România şi care au a-
vut un larg ecou interna Transmisiune directă la posturile
ţional. de radio şi televiziune
Adunarea festivă a fost
Colectivul a pornit hotărî! precedată de numeroase viziune vor transmite direct ceremonia sosirii Ma
Azi în jurul orei 12,45 posturile de radio şi tele
manifestări prin care între
gul nostru popor a adus o iestăţii Salo Hussein Ibn Talal, regele Regatului I!a-
pe drumul redresorii înaltă cinstire luptelor şemit al Iordaniei, care, la i n v i t a ţ i a tovarăşului
muncitoreşti de acum o ju Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste
Minerii de la Aninoasa ceasta se datorează în prin s-au ridicat în medie la mătate de secol, organizate România, va efectua o vizită de prietenie în ţara
sînt, ca toţi ortacii lor din cipal creşterii timpului a- peste 2 800 tone (atingînd şi conduse de Partidul Co noastră.
Valea Jiului, angajaţi mw fectat activităţii de extrac în unele zile aproape 3 000 munist Român şi care, prin
tărît să traducă în fapt ţie propriu-zise, întăririi, tone) faţă de aproximativ
măsurile stabilite la Con din punct de vedere nu 2 500 tone, cît s-a extras
sfătuirea de lucru de la meric şi structural, a for înainte de aplicarea noului Astăzi, In Capitală, îşi începe lucrările
C.C. al P.C.R. din 29 ia maţiilor de lucru din sub- program.
nuarie a.c., caută să valo Sectorul I este cel mal
rifice cît mai eficient a- mare sector din unitate,
vantajele noului program La I.M. Aninoasa asigurînd cam jumătate Conferinţa pe ţară a preşedinţilor
de muncă pe trei schim din producţia I.M. Aninoa
buri. sa. Iar dintre brigăzile a-
teran, dar şl faptului că — cestui sector, fără îndoia
După cum aveam să a- consiliilor populare
flăm de la inginerul Cor subliniază interlocutorul — lă — ne asigura Ioan Io-
nel Burlec, directorul mi trecerea la noul program van, normatorul sectoru Astăzi, în Capitală, în
alegătorilor,
prin
voinţa
nei şi aici aplicarea măsu a dus la mărirea capacităţii lui — cea mai bună este cep lucrările Conferinţei exprimată la 21 noiem strategic pe care l-a sta
cea condusă de Pavel De-
rilor amintite a condus la de evacuare a cărbunelui bilit Congresul al XlI-lea
un salt în activitatea de cu aproximativ 500 tone diu. După ce în anul tre pe ţară a preşedinţilor brie anul trecut, se află — trecerea României de
producţie. Faţă de luna ia zilnic. cut şi-au depăşit ritmic consiliilor populare. în fruntea localităţilor ţă la stadiul de ţară în curs
nuarie, în condiţiile lu într-adevăr, urmărind re sarcinile de plan, situîn- Precedată de conferin rii, Conferinţa pe ţară a de dezvoltare la acela de
crului pe trei schimburi a alizările minei din prima MIRCEA LEPADATU ţele judeţene ale deputa preşedinţilor consiliilor ţară mediu dezvoltată.
8 ore, media zilnică de săptămînă de lucru pe trei ţilor, conferinţa pe ţară, populare va reliefa înfăp Conferinţa judeţeană a
cărbune extras a crescut schimburi, am putut con formă profund democra tuirile obţinute de poporul deputaţilor, desfăşurată
cu peste 300 de tone. A- stata că producţiile zilnice (Continuare în pag. o 2-a) tică de dezbatere şi con nostru sub conducerea nu demult, a relie
ducere a treburilor ob partidului în anii care au fat cu pregnanţă trans
Îmbunătăţirea calităţii minereului şteşti, are loc în climatul trecut de la cel de-al formările care au avut
II-lea Congres al consi
loc în primii doi ani ai
de emulaţie creat in în
treaga ţară de hotărîrile liilor populare, va dezba actualului cincinal, prin
extras—sursă a producţ iilor sporite istorice adoptate de Con te şi adopta programele grija consiliilor populare,
ferinţa Naţională a parti de realizare a sarcinilor în oraşele şi satele hune-
Măsurile iniţiate de se mentară înregistrată de la cu conţinut cît mai mare dului, de aniversarea de fundamentale reieşite din dorene. Exprimate în ci
cretarul general al parti începutul anului (peste de metal. Şi, fireştii între către întregul popor a 50 documentele celui de-al fre şi fapte, o parte a
dului, tovarăşul Nicolae 2 000 tone minereu extras). bări „de ce ?“, interlocuto de ani de activitate revo XlI-lea Congres al parti realizărilor care au dus
Ceauşescu, la consfătuirea Dar, în acelaşi timp, în ac rul nostru l-a adus argu luţionară şi a zilei de dului şi din cele ale Con la aceste transformări sînt
de iucru de la C.C. al tivitatea minerilor ghelă- mentele : naştere a tovarăşului ferinţei Naţionale. reflectate în numărul de
P.C.R. cu cadre de condu reni pentru spdrirea conti- — Pentru că pe parcur Nicolae Ceauşescu, secre In aceşti doi ani, primii astăzi al ziarului nostru.
cere, specialişti şi munci sul fluxului apare feno- tarul general al partidu al cincinalului 1981—1985, Hotărîrea fermă a de
tori din industria minieră lui, preşedintele Republi poporul nostru a făcut putaţilor aleşi de obşte
şi geologie, găsesc teren E.M Ghelari DORIN CORPADE cii Socialiste România. paşi însemnaţi spre
prielnic pentru transpune Reunind pe cel care, înfăptuirea obiectivului Continuare in aag. a 2-a)
rea neîntîrziată în practi (Continuoie tn oao o 2-a)
că şi în cadrul Exploată nuă a producţiei, îmbună
rii miniere Ghelari. Aici, tăţirea calităţii minereului
ca de altfel în întreaga în constituie un program con
treprindere minieră Hune cret de lucru, de la care
doara, prevederile de plan nimeni nu trebuie să facă
sînt considerate ca mini rabat.
me, iar pentru realizarea Cîteva precizări făcute
şi depăşirea lor nelimitată de geologul Ioan Radu vin
se adoptă măsuri concrete, să sublinieze importanţa
ferme, la toate punctele de faptului ca încă din aba
lucru din subteran. Aşa se taje să se insiste pentru
şi explică producţia supli extragerea unui minereu
Deranitatea
BfCCENYE]
tapîeîor
I.M. Lupeni. Brigada condusă de Ion Builuliceanu, din sectorul VI lucrează în abataj frontal cu complex îneca*
nizat. In anul 1982 aro o depăşire de 8 000 tone cărbune, iar în 1983, 500 tone. Foto: VIRGIL O NO IU
„Credeam că-i un timid narea platformelor, peste
la vorbă..." ne destăinuia, tot unde a lost şi este ne
ridicind puţin din sprince- voie de efortul şi pricepe » 3 1 1 ) 1 l 1 1 » 1 e i «i i « i
ne, Teodor Cetonă, şeful rea sa.
secţiei de cherestea, după ...Da, şelul de brigadă în pregătirea campaniei agricole de primăvară
ce am încheiat discuţia cu nu-i un timid. Nici in fe
cel despre care ne vorbise lul de-a li, dar mai ales
atît de frumos: cu comu nu-i timid in minuirea He Participare larga la executarea lucrărilor de sezon!
nistul Sabin Voica, omul răstrăului mecanic, a be
care s-a remarcat intr-o tonierei, a gaterului. Lu
colectivitate prin hotărîre, crează de 30 de ani in a- In unităţile ce aparţin s-au dus în cîmp 1 000 to mală şi numeroşi coopera năm cu hotărîre pentru
intronind climatul angajării, celaşi sector ! „E ^un om Consiliului unic agroindus ne gunoi de grajd, dar tori au lucrat la împrăştie, administrarea Îngrăşămin
al disciplinei şi corectitu -ţpriceput la toate. Ştie să trial Toteşti se acţionează pînă la ora actuală nu rea gunoiului. A fost fer telor naturale. Brigada
dinii. lucreze oriunde este nevoie. cu hărnicie şi răspundere s-a administrat nimic. tilizată o suprafaţă de a- condusă de Paulin Lepă-
...Se ocupa de unele de E un sufletist" - ni-l reco pentru pregătirea temeinică Moise Mieloşoni, prima proape patru hectare. S-a dătoni a terminat do îm
talii la montarea gaterului mandase şeful de secţie. a campaniei agricole de rul comunei Toteşti, ne muncit, de asemenea, la prăştiat tot gunoiul de
de 32 ţoii, ce însemna Exemplul lui l-au urmat şi primăvară. Pînă acum spunea : curăţarea fîneţelor şi pă grajd. O bună participare
încă un pas spre extinde muncitorii Valentin Drăgan, s-au transportat în cîmp — Cooperativa de pro şunilor. Printre cei care au la această acţiune au a-
rea secţiei din Vaţa, care Sabin Braica, Dorel Voica, aproape 13 000 tone în ducţie din Toteşti a trans luat parte la lucrări pot vut-o Mihai Bojin, Jucu
a început anul trecut prin Petru Feier, întreaga sa grăşăminte organice. Pe portat în cîmp 1 850 tone fi amintiţi Vasile Fireanda, Sucioni, Maria Druţulescu,
modernizarea întregului pro echipă. Dar l-au urmat şi locuri fruntaşe, la această îngrăşăminte naturale. Du Vasile Muntean, Eugen Ionel Brăila, Ioan V. Opric
ces tehnologic de debita cele 80 de familii din sa lucrare se situează coope minica trecută s-a orga Dăncescu, Axente Mihăi- şi mulţi alţii.
re a cherestelei. El, Sabin tul său — Brotuna, in care rativele agricole din To nizat o acţiune de aplica lescu, Axente Podeanu, Lăs- — Anul- acesta vrem să
Voica, împreună cu briga cel puţin un membru este teşti, Densuş, Clopotiva şi re a îngrăşămintelor orga cuţ Babeş, Anton Floran obţinem producţii cît mai
bune la toate culturile şl
da sa formală din 42 de încadrat al secţiei de che Sannizegetusa, care au dus nice la care au participat şl alţii.
îndeosebi la cartofi — ne
muncitori a fost şi este me restea, secţie ai cărei oa în cîmp peste 1 500 tone 232 cetăţeni din comună. Iustin Opric, secretarul relata Ioan Druţulescu, pre-
reu prezent, chiar după o- meni îşi dobîndesc demni gunoi de grajd, practic a- — La ce s-a muncit ? organizaţiei de partid a NICOLAE BADIU,
rele de program, uneori tatea prin laptele de fie proape toată cantitatea a- — în primul rînd la îm- C.A.P. Ostrov ne spunea: TRAIAN BONDOR
duminicile, la montarea ce care zi. dunată în fermele zooteh prăştierea gunoiului de —- Avem fertilizate pînă
lor patru gatere, la beto- VALI ARDELEANU nice. La o singură unitate grajd. Un mare număr de acum 75 de ha cu îngră
— C.A.P. Riu de Mori — atelaje cu tracţiune ani şăminte chimice şl acţio (Continuare In pag. a 4-a)
