Page 58 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 58
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
al ll-lea al
p r i m i r i l o r 11,00 Telc
11,05 Şcoi
peni
11,30 i'iln
Ciay
12,25 Rep
„Sus
n;l) ^
Me/
(Urmare din pag. 1) nerul Ioan Liszka, şeful dc stru
sector — că producţia să în j urul
du-se printre fruntaşii uni crească în continuare. Pe mi si
tăţii, acum minerii din bri ce se bazează ? Nu doar mon
CONFERINŢA PE TARĂ AGRICULTURA JUDEŢULUI - gada amintită au deja în pe vrednicia ortacilor din Sale
lai,
A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR PE COORDONATELE AUTOCONDUCERII cont un plus de 3 700 tone cele patru brigăzi care lu Haş«
de cărbune. crează în abatajele cu sus care
POPULARE Şl AUTOAPROVIZIONĂRII iova
— Lucrăm intr-un aba ţinere individuală (condu Cea
Vereş,
(Urmară din pag 1) celor mai variate resurse taj echipat cu complex de se de Alexandru Gheor- le K
Constantin
Roii
Lăbuşcă,
pentru a asigura mersul Sporurile de producţie la cereale şi le susţinere şi tăiere mecani vizii
de a înfăptui împreună înainte al localităţilor gume sînt concludente de la primul la cel zată — spunea brigadierul ghe Patrolea şi Traian Ni- ţara
coară), ci şi pe faptul că
cu cetăţenii politica parti lor. Pavel Dediu. Am ortaci peste puţină vreme va in 10,00 Telc*
10,05 Pro!
dului Ie ridicare a fie Cu această convingere de-al doilea an al cincinalului. Ele au unu şi unu (toţi minerii tra în funcţiune noul a- lulu
cărei localităţi la un grad se prezintă, astăzi-ţa Con însemnat ; din brigadă sîntem polica- bataj frontal, care va du 10.30 Stuc
corespunzător de dezvol ferinţa pe ţară a pre lificaţi), care-şi cunosc me ce la creşterea producţiei 17,50 1001
18,00 Inel
tare şi civilizaţie a con şedinţilor consiliilor popu © 11 200 TONE CARTOFI ; seria şi nu se dau în lă pe sector cu aproape 100 lui.
dus şi conduce la desco lare, reprezentanţii jude © 556 TONE GRÎU ; turi de la greu. Fiecare tone. Dacă se va rezolva, 20,00 Telc
perirea şi valorificarea, ţului Hunedoara în acest om ştie exact ce are de în luna martie, şi proble 20.30 Acti
cu sprijinul cetăţenilor, a înalt forum democratic. Din aceste sporuri, ca şi pe seama dez făcut, aşa că utilajele merg ma evacuării producţiei — 20,45 Cînl
stră
voltării bazei altor culturi, agricultura a strună. Dumitru Netotea, pop
Nicolae Adămuţ, Vasile care le dă cele mai mari 21,00 Soci
predat în 1982, la fondul de stat, mai mult Florea, Iosif Cibu, Iosif dureri de cap — apoi, cu te £
Todor, Vasile Băran, Con certitudine, pînă la sfirşitul mur
decît în 1981 ; uma
stantin Chiţu sînt dintre trimestrului vor fi recu jlî) Te ai
INDUSTRIA LA COTE DE ÎNALTĂ © CU 2 497 TONE GRÎU cei de bază. De cînd cu perate şi restanţele d\. trăi<
ianuarie, ne asigura subin-
PRODUCTIVITATE • CU 2 300 TONE CARTOFI noul program am ajuns să ginerul Liszka. de
ma
tăiem cu S.M.A. 2 pînă la
© CU 250 TONE LEGUME. 12 tone pe post (cu 4 tone — Şeful sectorului IV 22,00 Tel<
în perioada care a trecut de Ia Congresul mai mult ca în condiţiile are dreptate — confirmă
al II-lea al consiliilor populare şi pînă în vechiului program), ceea ce directorul Cornel Burlec.
La ora actuală avem un
prezent, industria judeţului Hunedoara, com înseamnă că dăm cam 200 „loc îngust" în fluxul de ic»
tone de cărbune mai mult
pletată armonios de ramurile productive ale pe zi. de extracţie pe verticală
DEVA:
economiei locale a reuşit să dea peste pre UN PROGRAM DE INVESTIŢII Parcă pentru a întări ce la orizonturile IX şi XI. Contrabu
vederile planului: le afirmate, Vasile Băran, Mai exact, puţul orb nr. 6 KA: Nâp
Lucia (/)
este supraaglomerat cu ac
« 282 MILIOANE kWh ENERGIE ELEC CUPRINZĂTOR PENTRU TOATE şef de schimb în brigada tivităţi auxiliare (transport berto d
(Sidcrurf
TRICĂ ; DOMENIILE PRODUCŢIEI MATERIALE lui Dediu, ne arată că, de materiale, utilaje şi oa de de a
producţia totală a energiei electrice s-a regulă, înainte nu putea meni din sectoarele III şi TROŞAN
tăia nicicum mai mult de
cifrat în aceşti doi ani la peste 15 miliarde în cursul anilor 1981— TRIALE, între care 0,60 metri intr-un schimb, IV), blocînd deseori acti dos — si
Un
Prea
vitatea de extracţie şi eva
(7 Noien
kWh, crescind mereu ponderea celei produ 1982, în judeţ s-au rea platforma nouă de la deci 150 tone extrase în cuare a cărbunelui. Dar Piedone
siderurgic
Combinatul
se pe bază de cărbune ; lizat investiţii ce depă medie. „Ieri, de exemplu, pînă la sfirşitul trimestru I-II (Cu.
şesc 12 miliarde lei. „Victoria" Călan şi de am realizat 0,90 metri, a- Ultimul c
® 24136 TONE OŢEL PENTRU CON S-AU CONCRETIZAT finitivarea platformei in dică 400 tone în schimbul lui I problema se va re LONEA:
STRUCŢII ; IN ACEST FEL 10 dustriale a municipiului II“. zolva, prin intrarea în viitor (M
funcţiune a pufului nr. 7
lu
Toată
® 165 TONE CUPRU ÎN CONCENTRA PLATFORME INDUS Deva. — De la începutul anu pentru sectorul III. (Muncita
TE ; lui colectivul sectorului IV Aşadar, minerii de la A- Şapte zili
tczatul);
© 20136 MC PREFABRICATE DIN BE a acumulat nerealizări fa ninoasa sînt hotărîţi să ţi şic); GU
lui Ciun
ţă de plan. Dar odată cu
nă pasul cu celelalte co
TON; introducerea programului lective fruntaşe din Valea baie noc
ortAŞTIl
® Industria mică în cadrul economiei lo pe trei schimburi şi aici Jiului, să transpună în via tren (Pat
cale a realizat suplimentar PRODUSE BAZĂ TRAINICĂ PERFECŢIONĂRII producţia a crescut de Ia ţă neabătut hotărîrile Con riile I-n
GIU-BAI
o medie de 475 tone pe zi,
ÎN VALOARE DE CIRCA 76 MILI VIEŢII SOCIALE, la peste 600 tone. Există ferinţei Naţionale a parti rele nop(
OANE LEI. RIDICĂRII CALITĂŢII VIEŢII condiţii — afirma subingi- dului, dînd patriei canti ră); I-IA'
jultii TH
tăţi sporite de cărbune.
© PLANUL LA EXPORT A FOST DE Colonia;
cu
vălul
PĂŞIT, ÎN ACEEAŞI PERIOADĂ, CU ® Condiţiile de locuit ale populaţiei ju îmbunătăţirea calităţii minereului cultură);
17,2 LA SUTĂ. deţului s-au îmbunătăţit continuu. AU FOST laudis (?"
(Lu
reza
CONSTRUITE ÎN ACEASTA PERIOADĂ Ca atom
8 686 APARTAMENTE. Spaţiul locuibil pe (Urmate din pag. 1) a avea un procent de ste rul).
ril cît mai mic. Ca atare,
o persoană a crescut de la 7,7 mp în 1966, menul de diluţie cu steril, urmărim mineralizaţia spre
la peste 10 mp, în condiţiile cînd populaţia fie din cauza vaselor de a puşca acolo unde este - ajt
GOSPODĂRIREA SI ÎNFRUMUSEŢAREA
urbană reprezintă aproape 75 Ia sută în to transport necurăţate, fie minereu de calitate. Acolo
LOCALITĂŢILOR, PRIN OAMENI, talul populaţiei judeţului; din cauza rostogoalelor şi unde avem intercalaţii de Q Dev;
colectoarelor
producţie,
de
PENTRU OAMENI @ S-au daţ în exploatare 50 000 mp su care sînt construite în steril ne preocupăm de ale rele 17 p
gerea lui în prima fază la
artistic
prafaţă comercială; steril. maşina de încărcat, în cr '"ce şi c
a
® Anual, prin efor © Programul jude © Au fost termoficate oraşele Petroşani — Minereul nostru este de-a doua fază la gurile ue Timişoar;
mare'
tul comun al consili ţean de gospodărire şi Călan. în Valea Jiului 14 000 de aparta destul de sărac. Nu tre încărcare. ,.e o Cerţi
buie
mai
înrăutăţim
să-l
ilor populare şi al ce şi înfrumuseţare a lo mente sînt termoficate. Urmează ca în acest şi noi, arăta inginerul Ioan Sînt într-adevăr, o scrie blul folc
Casei de
tăţenilor se realizea calităţilor pe 1983 an şi în următorii să se bucure de acest e- Toplician, directorul unită de măsuri pe plan intern, spectacol
îmbunătăţirea
cali
pentru
grafic „R
ză prin munca patri prevede realizarea lement de confort locuitorii oraşului Lupeni ţii. Pentru aceasta, am cău tăţii minereului extras ca sură".
a Petri
otică lucrări în sumă prin contribuţia cetă şi parţial cei ai municipiului Deva. tat să legăm sistemul de re privesc atît dirijarea tură. Tea
de peste 400 milioa ţenilor şi a unităţilor ® Aprovizionarea populaţiei cu bunuri retribuire a muncii în sub sistematică a lucrărilor de Alba Tul
pregătire (pe cît posibil în
ne lei; socialiste a unui vo de consum alimentare şi industriale a cres teran de indicatorii dc ca steril, cît şi pu.şcarea se pentru c
litate a minereului.
© Prin contribuţia lum de lucrări de pes cut în ritm de peste 13 la sută pe an, fiind Cum procedează un bun lectivă a fronturilor şi în
în bani şi muncă s-au te 410 milioane lei în 1982 superioară cu 784 milioane lei faţă miner pentru a realiza în cărcarea materialului). Bri Ig®R
realizat: 6 săli de concretizat în con de 1981. permanenţă indicatorii de găzile care obţin rezultate
calitate ? Nc răspunde şe
R' **ulta
clasă, 3 dispensare, strucţii, reparaţii şi © în ultimii doi ani s-au cheltuit de la ful de brigadă lordache deosebite în domeniul ca 16 februa
lităţii sînt stimulate mate
10 cămine culturale, întreţineri de drumuri, buget în acţiuni de cultură peste patru mi Scînteie : rial tocmai pentru a spori Extr. I:
Exir. a
o sală de gimnastică străzi şi trotuare, po lioane lei; — Sînt situaţii cînd a- gradul de cointeresare. De 13, 44.
Fond
t
şi altele. duri şi podeţe, ame © Au fost puse în funcţiune, din inves vem în exploatare şi zăcă sigur, aceste măsuri con 1 414 .,08 1
© Prestaţiile de najări, extinderi şi în tiţiile făcute de stat, cinematografe noi în minte mai sărace. Le ex duc la realizarea sau de lei, repor
ploatăm. Sîntem însă mult
păşirea conţinutului de fier
gospodărie comunală treţineri de parcuri şi localităţile Uricani, Vulcan şi Haţeg ; libră mai exigenţi. Cînd diluţia in minereu util, cu efecte
planificate au fost zone verzi, de baze rii în municipiile Deva, Hunedoara, oraşul este prea mare, pentru a pozitive şi în reducerea W
depăşite în cei doi sportive şi locuri de Vulcan şi comuna Ghelari; Pentru minerii nu se pierde totuşi produc costurilor de producţie.
calităţii
Problemei
se
i
ani din actualul cin joacă pentru copii, Văii Jiului este pe cale a se finaliza un im ţia respectivă, s-a hotărît acordă o importanţă deose Timpul
să se facă un colector se
cinal cu 145 milioane îndiguiri şi taluzări punător edificiu de teatru în sumă de peste parat pentru acest mine bită şi dintr-un alt motiv: azi, 17 fe
lei. de maluri şi altele. 12 milioane lei. reu. Sîntem interesaţi de în perioada ce urinează, mea va
noaptea,
din cauza epuizării rezer lat va n
vei din sectorul l i-ost, va sufla
sarcinile de plan vor fi derat. Te
me vor :
preluate în mare parte de minus 13
mina centrală, iar produc izolat ma
maxime
ţia va fi evacuată pe un zero gr ac
loc îngust — zona puţului La nun
* « m s 4 ' f r III. în aceste condiţii scad geroasă
r<x
* ' im m riabil. Lo
• cantităţile fizice care tre Vin tul v:
buie transportate. Minusul Local se
«N **» r m m ‘ ’ " " ' ‘ ‘' ..............
V
# ft m m a m f | de la cantitate trebuie su t A, care
citiră.
i m plinit prin îmbunătăţirea Pentru
i - - - • " tfm. calităţii minereului extras. zile : Vrt
— -'■m m '* JsMf' Deci, la această unitate, Cerul ten
al va nit
calitatea minereului extras fia mode
poate fi considerată rezul din secte
tanta întregii activităţi des se va se
făşurate în adîncurile cu denuncrc’
peraturilc
metal. Este o problemă dc nus li ş
conştiinţă muncitorească, iar cele
Lupeni. Vedere din cartierul F.ărbăteni. Foto: VIRGIL ONOIT1
de probitate profesională. nus 2 si
