Page 61 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 61
-
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢ1-VÂ! Vizita de prietenie în ţara noastră
regelui Hussein a! Iordan!
S O S I R E A C O N V O R B I R I O F I C I A L E
Î N C A P I T A L Ă La Palatul Consiliului Nicolae Ceauşescu şi Ma
dc- Stat au început, joi iestatea Sa regele Hussein
La invitaţia preşedinte dupâ-amiază, convorbirile Ibn Talal şi-au exprimat
lui Republicii Socialiste oficiale dintre preşedintele satisfacţia pentru dezvolta
România, tovarăşul Nicolae Republicii Socialiste Româ rea continuă a raporturilor
Ceauşescu, joi, la amiază, de strînsă prietenie şi coo
a sosit în Capitală, într-o nia, tovarăşul Nicolae perare rodnică între Româ
'0RGAI\l AL COIVIITETULUI JUDEŢEAIM HUIUEDOARA AL P C vizită de prietenie, Maies Ceauşescu, şi Maiestatea
tatea Sa regele Hussein Ibn Sa regele Hussein Ibn Ta nia şi Iordania pe plan po
■rawfMJMmii miHJ'iJiroi J U D E Ţ E A N 1 Talal al Regatului Haşemit lal al Regatului Haşemit litic, economic, cultural,
al Iordaniei. al Iordaniei. ştiinţific şi în alt.e dome
nii, în concordanţă cu in
Noul dialog la nivel înalt La convorbiri participă teresele de dezvoltare in-
Anul XXXV, nr. 7 860 VINERI, 18 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani româno-iordanian este o persoane oficiale române
expresie a evoluţiei pozi şi iordaniene. în timpul
tive a relaţiilor de priete convorbirilor, preşedintele (Coriliuuore in pog o a-a)
nie, respect reciproc şi co
8n prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, laborare fructuoasă dintre
cele două ţări, a dorinţei Azi, în jurul orei 11,45 posturile de radio şi tele
ambelor ţări şl popoare de viziune vor transmite direct ceremonia plecării Ma
a extinde şl mai mult ra iestăţii Sale Hussein Ibn Talal, regele Regatului Ha
ieri s-au deschis în Capitală porturile bilaterale, precum şemit al Iordaniei, care, la i n v i t a ţ i a tovarăşului
şi conlucrarea pe arena in Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste
România, a efectuat o vizită de prietenie în ţara
ternaţională. Totodată, vi-
Lucrările Conferinţei pe (ară (Continuare în pag. a 4-a) noastră.
isedinţilor consiliilor populare
în prezenţa tovarăşului şi Culturii, care este îm tineri şi tinere oferă flori
Nicolae Ceauşescu, secre podobit sărbătoreşte. Pe t o v a r ă ş u l u i Nicolae
tar general al Partidului fundalul sălii se află por Ceauşescu, tovarăşei Elena
Comunist Român, preşedin tretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
tele Republicii Socialiste Ceauşescu, încadrat de dra Cu aceeaşi însufleţire
România, joi, 17 februarie, pele roşii şi tricolore. este salutat secretarul ge
s-au deschis la Bucureşti La Conferinţă participă neral al partidului de parti
lucrările Conferinţei pe preşedinţii consiliilor popu cipanţii la Conferinţă. Eforturi intense pentru
ţară a preşedinţilor con lare judeţene, municipale, Se intonează Imnul de Creste
siliilor populare, eveniment orăşeneşti şi comunale, Stat al Republicii Socialiste
de seamă în viaţa politică prim-vicepreşedinţii corni, România. creşterea eficienţei muncii
a patriei noastre. tetelor executive ale con Cuvintul de deschidere
întrunirea acestui larg siliilor populare judeţene a lucrărilor Conferinţei a
şi reprezentativ forum, in- şi al Capitalei, vicepre fost rostit de tovarăşul In subteran munoi! în a^acaje
stituţionalizat din iniţiati şedinţi ai comitetelor şi Gheorghe Oprea, membru
va tovarăşului Nicolae birourilor executive care al Comitetului Politic Exe Zi de zi, minerii de la P.C.R., din 29 ianuarie a.c., în urma măsurilor în
Ceauşescu, se înscrie ca un răspund de activitatea cul- cutiv al C.C. al P.C.R., Barza sporesc volumul de privind perfecţionarea ac treprinse pentru folosi
nou şi semnificativ mo tural-educativă şi alţi re prim-viceprim-ministru al materii prime extrase su tivităţii productive din in rea judicioasă a forţei
ment în amplul proces de prezentanţi ai organelor guvernului. plimentar sarcinilor de dustria extractivă. Faptele de muncă, Ia întreprin
adîncire a democraţiei so locale ale puterii şi admi plan. Dacă la sfirşitul lu demonstrează din plin că derea minieră Paroşeni
cialiste în România, rele- nistraţiei de stat, purtăto A fost ales apoi prezi nii ianuarie, plusul pe în minerii de la Barza au în s-au făcut paşi însem
vînd rolul important ce rii mandatului milioanelor diul Conferinţei. în prezi naţi în direcţia optimi
revine consiliilor popu de cetăţeni ai ţării. Iau diu au luat loc tovarăşul treprindere, la minereu ex ţeles necesitatea creşterii zării raportului dintre
lare — puternică forţă po parte, de asemenea, ca in Nicolae Ceauşescu, tovară tras, era de 692 tone, în continue a producţiei de personalul direct pro
litic? şi organizatorică în vitaţi — membri ai C.C. şa Elena Ceauşescu, tova cele 15 zile din februarie minereu, mai ales in con ductiv şi cel neproduc
structura statului nostru — al P.C.R., ai Consiliului de răşi din conducerea de colectivele de aici au rea diţiile agravării crizei c- tiv. Dintr-un efectiv
în asigurarea participării Stat şi ai guvernului, con partid şi de stat, preşedinţi lizat peste prevederi alte total de 1 640 oameni ai
efective a tuturor cetăţe ducători de instituţii cen de consilii populare. 1 800 tone. muncii, un număr de
nilor, fără deosebire de trale, organizaţii de masă în continuare se trece — în toate sectoarele şi I.M. BARZA 1 020, respectiv 62 la
naţionalitate, la conduce şi obşteşti, activişti de la alegerea celorlalte or raioanele, în toate frontu sută, contribuie în mod
rea întregii activităţi eco partid şi de stat, persona gane de lucru. A fost a- rile din subteran — ne
nomice şi sociale din ju lităţi ale vieţii ştiinţifice probată componenţa Se spunea Vlorel Popa, secre nergetîce şi de materii pri nemijlocit la realizarea
deţe, oraşe şi comune, în şi culturale. cretariatului şi a Comisiei tarul comitetului de partid me pe plan mondial. Noi producţiei, făcînd par
mobilizarea maselor la în Ora 9. Tovarăşul Nicolae de redactare a proiectului al întreprinderii, există o sîntem hotărîţi în conti te din brigăzile plasate
făptuirea măreţelor obiec Ceauşescu este întîmpinat, de Rezoluţie a Conferinţei. bună atmosferă de lucru, nuare să ne intensificăm în abataje şi la pregă
tive stabilite de Congresul la sosire, cu multă căldu în unanimitate, partici o mobilizare exemplară eforturile pentru a extrage tirile in cărbune, pre
al XII-lea şi Conferinţa ră, cu urale şi ovaţii. Mi panţii au adoptat următoa mai multe resurse minera cum şi din echipele de
Naţională ale partidului, a ile de bucureşteni aflaţi rea ordine de zi : pentru transpunerea în le pentru economia naţio lăcătuşi, electricieni, me
luminosului program de e- pe platoul din faţa Pala 1. Raport cu privire la practică a măsurilor sta nală. canici şi muncitori po-
dificare a socialismului şi tului Sporturilor şi Cultu modul în care consiliile bilite din iniţiativa secre Organizarea tot mai e- licalificatc, care asigură
comunismului pe pămîntul rii aclamă îndelung pe populare acţionează pen- tarului general al parti ficientă a muncii în sub funcţionarea utilajelor,
patriei. conducătorul iubit al parti dului, tovarăşul Nicolae teran, după cum arătau instalaţiilor şi echipa
Lucrările Conferinţei au dului şi statului nostru. Ceauşescu, la Consfătuirea mai mulţi mineri, este pre mentelor tehnice de ex
loc în Palatul Sporturilor Grupuri de pionieri, de (Continuare în pag. 4) de 'lucru de la C.C. al
ocuparea centrală a lucră tracţie şi evacuare a
torilor din abataje şi de cărbunelui. Concomitent
pe fluxul de transport al cu aceasta, s-a acţionai
în pregătirea campaniei agricole de primăvară minereului. Astăzi, puţine şi pe.,tru îmbunătăţirea
sînt formaţiile care îşi per structurii profesionale
mit să lucreze într-un nu a formaţiilor de lucru,
Toţi locuitorii comunei - prezenţi la executarea lucrărilor pe ogoare măr restrîns de fronturi. îndeosebi pentru capa
Cele mai multe atacă con
secutiv 4—6 puncte de lu cităţile de producţie me
canizate, fapt ce a con
Primarul comunei Bre genţă la executarea acestei tului, dar mal puţin şl, care să se transporte în cru. în aceste condiţii or- dus la reşterea produc
tea Română, Gheorghe Cu- lucrări. drept rezultat, s-au trans cîmp toată cantitatea de tivităţii muncii în aba
teanu, aprecia că în toate Comitetul comunal de portat în cîmp doar 150 to îngrăşăminte organice ce B. L1VIU taje cu circa 2 tone de
cele cinci cooperative agri partid, consiliul popular ne gunoi de grajd la C.A.P. există în ferma zootehni cărbune pe post.
cole de producţie — Bre coordonează îndeaproape Bretea Strei, 270 tone la că. Tot la Vîlcele aproape (Continuare in pag o 3-a)
tea Strei, Bretea Română, transportul în cîmp şi ad C.A.P. Gînţaga şi 350 tone tot gunoiul se află depus
Ruşi. Vilcele şi Gînţaga — ministrarea îngrăşăminte la C.A.P. Vîlcele. „Mai a- în grămezi pe tarlale. La
se acţionează cu stăruinţă lor organice. Pînă în pre veţi gunoi de transportat 7“ C.A.P. Bretea Română nu IN FRUNTEA ÎNTRECERII
şi răspundere pentru pre zent, cele mai mari canti — am întrebat-o pe Maria s-a împrăştiat nimic din
gătirea temeinică a campa tăţi de gunoi de grajd s-au Simina, inginer şef al gunoiul transportat în Colectivul I.M. Petrila re. Ca urmare, de la în
niei agricole de primăva transportat la C.A.P. Ruşi C.A.P. Vîlcele. „Da, foarte cîmp. în cele două unităţi continuă să se menţină ceputul lunii ei au reuşii
ră, pentru a se asigura ce — 930 tone şi la C.A.P. mult încă dar nu avem mo — ca de altfel şi în cele în fruntea întrecerii din să extragă suplimentar
le mai bune condiţii în ve Bretea Română — 450 to torină pentru tractoare". lalte — trebuie să se mo Valea Jiului pentru cît prevederilor peste 5 500
derea obţinerii unor recol ne. Şi în celelalte unităţi Se impune deci o mobili bilizeze un număr cit mal mai mult cărbune livrat tone de cărbune energe
te bogate la hectar. agricole s-a acţionat pentru zare amplă a atelajelor mare de cooperatori pentru economiei naţionale. Oda tic. Cele mai bune rezul
sporirea rodniciei pămîn- membrilor cooperatori, cu ca îngrăşămintele naturale tă cu trecerea ia progra tate le înregistrează se,
Un obiectiv ce polarizea să fie cît mai grabnic ad mul de lucru pe trei toarele II, IV, V, III, din
ză atenţia cooperatorilor, a ministrate. schimburi, minerii pelri- rîndul cărora se detaşea
cadrelor de conducere şi O altă direcţie de acţiu leni şi-au organizai mai ză brigăzile conduse de
de specialitate este fertili ne este punerea la punct a bine munca în subteran, Ştefan Alba, Vasile Gliş-
zarea fazială a suprafeţe sistemelor de evacuare a utilizînd la capacitate op că, Virgil Dumilreseu si
lor semănate cu grîu şi orz. apei de pe terenurile agri tima utilajele clin dota Constantin Alecsa.
Din cauza vremii calde cole. Şi în acest sens s-a
nu s-a putut intra pe o~ 3 710 TONE CĂRBUNE COCSIFICĂRII,
goarc cu tractoarele şi făcut cîte ceva. La C.A.P.
Vîlcele s-a decolmatat un PESTE PREVEDERI
de aceea, s-a apelat — canal în lungime de 1000
foarte bine s-a proce m La C.A.P. Bretea Strei Şi în această lună mi jele din carieră, ei şi-au
dat — la administrarea şi Ruşi acţiunea se află în nerii, excavatoriştii, con depăşit sarcinile de plan
manuală a îngrăşămintelor desfăşurare, dar ritmul a- ducătorii auto, ceilalţi oa Ia zi, aferente lunii in
chimice. Pină în prezent cesteia este lent. La Ruşi, meni ai muncii do la Ex- curs, cu 3 740 tone dc
s-au fertilizat fazial 30 ha Bretea Strei şi Vîlcele ca ploalarea-carieră Cîmpu cărbune cocsificabil. l’rin-
cu orz la Bretea Română nalele ce se varsă în Strei tre cei care contribuie
şi 40 ha la Bretea Strei, 10 sînt încă pline de vegeta lui Neag sînt angajaţi cu din plin la obţinerea a-
ha cu grîu la Gînţaga şi ţie şi pămînt, iar în ziua hotărîre în bătălia pentru cestor realizări so numă
50 ha cu grîu şi orz la Ruşi. de 15 februarie nu muncea mai mult cărbune. Mobi- ră Ion Cîrstea, Vasile Ită-
Doar la Vîlcele nu s-a ad lizîndu-se exemplar în duţiu, Alexandru Burghes,
ministrat nici un gram de La C.A.P. Clopotivn se administrează îngrăşămintcle chi TRAIAN BONDOR muncă, exploatînd Ia ca Zoltan Zapp, Petru Marc,
îngrăşăminte chimice şi se mice. pacitate maşinile şi utila Ilie Solomon şi alţii.
impune a se trece de ur (Continuare in pag. a 3-a)
