Page 66 - Drumul_socialismului_1983_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Pr@dELi]€|ie ipotrii® de lapte ordine şi disciplina
y

• fn toate fermele zootehnice 1 9.15 Cîntccc
revoluţ
9.30 Transn
Şedinţa
bruarie — 513 1. Aceste rezultate bune s-au ob­ C.A.P. UNIREA a Con!
Din iniţiativa Biroului Comitetului ratiste. Reporterii prezenţi şi cadre cu ţinut ca urmare a lotizării vacilor după pro­ Programul de grajd a început la timp şi s-a a pro
judeţean de partid, ieri dimineaţă a munci de răspundere de Ia nivelul or­ ducţie şi hrănirii lor diferenţiate. Totodată, au desfăşurat în condiţii bune. Alături de îngri­ liilor _
★ Cintc
fost obţinuţi şi un număr de 50 viţei, depăşin-
fost organizată o acţiune de control şi ganelor judeţene au consemnat consta­ du-sc prevederile de plan. In fermă domneşte jitori a participat şi personalul din conducerea revo
cooperativei programat în această zi. Starea fi­
îndrumare in unele ferme zootehnice ordinea, disciplina şi curăţenia. O atenţie deo­ ziologică a animalelor este satisfăcătoare şi, 11,20 Film a
ale unităţilor agricole de stat şi coope- tările ce urmează. sebită se dă igienei mulsului, curăţeniei cor­ cum am constatat, regulile de igienă a mulsu­ dr ie 44
porale a animalelor. Dintre îngrijitori se re­ lui se respectă întru totul. După cum ne spu­ 12.15 Ora d
marcă Silvia Danciu, Albrecht Ana, Pompilia nea preşedintele cooperativei, baza furajeră 13.15 Noi in
C.A.P. ILIA I.A.S. SIMERIA Moroi, şi Zamfira Morcozan. este asigurată pînă la perioada de stabulaţie 13.30 La sfir
Au fost prezenţi la program ingrijitorii, cadre FERMA NR. 4 ORĂŞTIE C.A.P. MĂRTINEŞTI liberă. Producţia dc lapte sc menţine Ia limita nă (I)
din conducerea consiliului popular comunal şi Ferma acestei unităţi, condusă cu compe­ normală. Obligaţiile la fondul de stat sint achi­ 18.35 Sâplâni
18,50 1001 dc
consiliului unic agroindustrial. Ferma este Şi ieri, programul de lucru din această fer­ tenţă şi răspundere de Lucia Petre, şi-a înde­ tate pînă la zi în totalitate, ieri, de exemplu, 19,00 Telejur
in general bine gospodărită, animalele mă s-a desfăşurat normal, ca de fiecare dată. plinit şi depăşit sarcinile dc livrare către fon­ fiind livraţi 296 litri de lapte. 19,40 La sfir
sînt bine îngrijite, cu deosebire cele Animalele sint curate, se respectă igiena mul­ dul dc stat. Astfel, în ianuarie a dat în plus C.A.P. CIULA MARE nâ (II)
din lotul Floarei Draia. Mai rău arată sului. -Intr-un interval de o jumătate de lună, 2 400 1 lapte marfă, iar în primele 18 zile ale La program, împreună cu îngrijitorii, toţi ★ Tele
animalele date In responsabilitatea ingri- producţia de lapte a crescut cu peste 370 litri. lunii februarie depăşirea este de 700 1. S-au prezenţi, au participat Elvira Baicu, vicepre­ 20.15 Monden
jituarci Cornelia Bota, care n-au văzut cam de Dc la fiecare vacă in lactaţie se obţine o me­ realizat şi sarcinile privind creşterea natalităţii, şedintele cooperativei, operatorul însâminţător 20.35 Film
mult ţesala şi peria. Din analiza stocului de die zilnică de 8,4 1 lapte marfă. Această creş­ obţinîndu-se 21 viţei şi 53 mici. Activitatea în Adrian Brătescu şi tehnicianul veterinar Lăscuţ Gay“
furaje rezultă că în curînd va veni vremea tere se datorează în primul rind fălărilor din fermă se desfăşoară în mod ordonat şi disci­ Mândroni. Inginerul Viorel Ţăndău, şeful fer­ sod
cumpărărilor de fin, de care unitatea trebuie această perioadă şi apoi lotizării animalelor şi plinat, conform graficului, iar hrănirea si în­ mei zootehnice, era în concediu de o zi. Ani­ 21.15 Braşovi
să se ocupe incă de pe acum. furajării lor mai substanţiale. Furajele de vo­ grijirea vitelor se face cu toată răspunderea. malele sînt lotizate, iar producţia de lapte este şovul 1
lum sint suficiente.
COMPLEXUL DE VACI CU LAPTE A.E.I. VAIDEI Maria Cozma, Lenuţa Costea şi Irina Lighcte în uşoară creştere. Planul la fondul de stat a clanseai
ILIA-BACEA Animale multe, hrană pe sponci. Deficitul de sînt cîteva dintre fruntaşele fermei. fost realizat integral în luna ianuarie şi în mod varietât
ne
vicepreşedintele
Elvira
cert
spunea
—
Prezenţa la program este bună, ingrijitorii şi furaje este foarte mare. Lipsesc 275 tone de C.A.P. GINŢAGA Baicu — va fi realizat şi în februarie. De la 22,\0 Telejur
22,?5 Cintcce
mulgătorii sint la datorie, împreună cu cadrele fin, 1 500 tone suculente şi 380 tone grosiere Relatăm cele ce urmează, cu precizarea că, cele 58 de vaci s-au muls ieri 123 litri de lapte,
de conducere din complex şi de la nivelul con­ pentru a putea scoate animalele in primăvară. atît preşedintele C.A.P., Petru Sterian, cît şi îngrijitorii sînt dotaţi cu toate cele necesare
siliului popular. Explicabil de cc şi producţia de lapte este ne­ inginera şefă Leontina Jurjoni sînt relativ noi întreţinerii animalelor fntr-o stare corespunză­
Stocurile de furaje sînt suficiente, animalele corespunzătoare. Totuşi, producţia scăzută işi in funcţie şi n-au avut încă timpul necesar să toare, dar vacile erau murdare şi într-o stare mkt
bine întreţinute şi furajate, fapt ce se reflectă mai are şi o altă explicaţie. Stocul de gestante intre in toate problemele funcţiilor pe care Ie fiziologică precară. Cei prezenţi argumentau că
în creşterea producţiei de lapte livrat la fon­ reprezintă doar 29 la sută din ce se planificase, ocupă. Ceea cc nu scuză consiliul de conducere acest lucru se datorează calităţii slabe a fura­
dul de stat — de la 217 litri în 1 februarie, Ia iar cel de infecunde ajunge la 21 Ia sută. Pen­ al C.A.P. şi chiar conducerea C.U.A.S.C. Călan. jelor, îndeosebi lipsei acute de concentrate. BUC EŞ
663 de litri ieri, peste 6 litri pe cap de vacă tru atingerea indicelui de natalitate planificat Producţia de lapte scade consecvent de la 1 C.A.P. HAŢEG III
in lactaţie. (83 la sută), în perioada imediat următoare mai februarie: de Ia 50 1 predaţi la 1 februarie, la Buna organizare şi conducere a activităţii I
Din cei 56 viţei planificaţi pe lunile ianua­ trebuie să se efectueze 210 monte Ia animale. 33 litri in urmă cu o zi. Aceasta, in condiţiile I. ei*; al­
rie şi februarie s-au realizat deja 46, existind Cifră mare, timp foarte scurt. Ce s-a făcut pînă cînd de Ia 1 ianuarie au fătat 25 de vaci. Fu­ în ferma zootehnică se reflectă in producţia de enelor; 9,00 1
care,
marfă,
lapte
faţă
dc
a
începutul
lunii,
premise ca pînă la sfîrşitul lunii să se obţină acum ? rajele sînt pe sfirşite şi cele care sint, sînt prost crescut cu 100 1, ajungînd la 600 I zilnic. 9,05 Varietăţi
şi viţei in plus. C.A.P. ROMOŞEL gospodărite. Floarea de fin se scutură în bă­ Raţiile furajere sînt respectate, ca de altfel Buletin de
legarul vitelor în Ioc să ajungă în iesle. Deşi
C.A.P. ROŞCANI Pentru sectorul zootehnic al cooperativei ar există încă condiţii, nu se face furajarea dife­ întregul program de lucru în fermă. Realiza­ vista literar
De la 41 de vaci, se mulg zilnic 60 1 lapte, exista furaje. Producţia de lapte este mică. renţiată. rea programului de reproducţie se află perma­ Orchestra d<
îngrijitorii sint localnici. îngrijitorii Gli. Pă- De Ia 55 de vaci se obţin 44 I lapte. Curăţenia Disciplina personalului retribuit dc C.A.P. nent în atenţia factorilor răspunzători de soarta Iară „Rapsoz
traş, V. Mircea, P. Munteanu, V. Popovici, animalelor rămîne şi în continuare problemă sau de stat e în suferinţă. Şefa dc fermă c în producţiei zootehnice din unitate. Singura pro­ II, 00 Buletin
V. Toplean îşi fac datoria cu conştiinciozitate. greu de soluţionat pentru că in fermă, pornind concediu medical. In aceste condiţii, ieri dimi­ blemă cc trebuie soluţionată grabnic este com­ Un univers
Nicoară Petru, operator-insămînţător n-a fost de Ia şefa de fermă, Saveta Lupu, nu prea dă neaţă preşedintele C.A.P. plecase la Deva, „du­ pletarea deficitului la sortimentul fibroase. dan; 11,35 l 1
Ia program şi de fapt nu-şl face datoria cum nimeni importanţă igienei. Dc fapt, aceasta nici pă furaje" (de parcă pe trotuarele Devei ar C.A.P. PUI Buletin de ţ
trebuie. Petru Mircea, preşedintele C.A.P. şi In brigada din Băieşti, lucrul în zootehnie a cultural; 12,:
Emil Mihuţ, şeful de fermă, îşi dau silinţa şi început la timp. Lipsea doar inginerul şef al folclorului
se străduiesc să obţină rezultate bune. C.A.P., Dionisie Zeţca, care, potrivit programu­ Avanpremiei
C.A.P. DOBRA BRIGADA „FULGER" ÎN ZOOTEHNIE lui afişat, ar fi trebuit să se afle acolo. Nesu­ 13.00 De la 1
rid ian club
Argentina Mihuţ, şefa de fermă, nu-şi ex­ pravegheaţi şi neîndrumaţi, îngrijitorii făceau dc ştiri; 16
plică de ce producţia de lapte a scăzut de la nu are timp să intre în problemele zilnice ale creşte fin). Economista fermei, Tiberia Covră- şi ei ce credeau de cuviinţă. De aceea, vacile fanfară; 16,2
desfăşura
se
erau
curăţenia
murdare,
grajdului
147 1 in ziua de 1 februarie, la 93 1 în data de sectorului zootehnic. Vine tirziu şi pleacă de­ gean (care ţine şi locul şefei de fermă) ple­ anevoios. muzică popi
17. Şi totuşi, există destule explicaţii: slaba vreme. în aceste condiţii nu poate fi vorba de case şi dinsa la... Deva. Contabilul şef losif La brigada din Ruşor, situaţia era alta. Aici, letin de şti
preocupare pentru îngrijirea şi furajarea vaci­ participare la programul de lucru din zooteh­ Girz plecase la Haţeg. şeful fermei, inginerul zootehnist Liviu Bar dan, (lianele cînt<
lor, lipsa de control asupra mulsului, nefunc- nie. Şi nu numai şefa de fermă îşi „uşurează" Două animale fuseseră sacrificate „din nece­ fiind prezent de dimineaţă, munca în grajd se că uşoară; 1
ţionarea separatorului de lapte pe care unitatea munca în acest fel, ci şi alte cadre din con­ sitate" şi aşteptau să fie transportate la aba­ desfăşura normal, îngrijitorii purtau halate 20.00 Radioji
specializată a S.M.A. de la Bîrcea l-a reparat ducerea cooperativei. In plus, nu există întoc­ tor. Gozurile de fin ies din magazia de la Co- albe, animalele arătau mai bine. îngrijitoarele vitaţie la d
aşa de bine incit nu funcţionează. mit vreun grafic cu cadrele care trebuie să vragi, dar nu se ştie dacă intră in hrana oilor Saveta Stanciu şi Lucreţia Lung se numără Non stop n
C.A.P. RĂDULEŞTI participe la programul de grajd. sau iau altă cale, pentru că magazinera Lenuţa printre cele mai pricepute. Producţia de lapte
răspunde
în
Iovăncsc
(care
pentru
legii
faţa
Animalele au o stare fiziologică bună, fapt C.A.P. ROMOS gestionarea bunurilor din magazie) e magazi­ este în creştere. După cum ne spunea şeful
ce atestă că sînt bine îngrijite şi hrănite. în­ Deşi distanţele dintre Romoşel şi Romos neră numai cu numele. Serviciul la magazie fermei, pe întreaga cooperativă, numărul de
grijitorii respectă programul de grajd şi îşi sint mici, diferenţele intre cele două sectoare ii face sacrul său. Viţeii fătaţi de 10 zile zgri­ viţei fătaţi anul acesta a ajuns la 93.
lac conştiincios datoria. Producţia de lapte este zootehnice sînt de... neimaginat. Pornind de la buleau in grajd, şi, dacă stau astfel 2—3 zile, La nici una dintre cele două brigăzi ale
in creştere. prezenţa la program, trebuie să precizăm că ii apucă pneumonia, dar acest lucru nu pare C.A.P. Pui n-am intilnit cadre de conducere de DEVA: Nâ
la nivelul comunei. Să fie doar o intimplare ?
C.A.P. LAPUŞNIC toţi cei care işi desfăşoară activitatea în acest să alerteze pe cineva... C.A.P. LIVADIA Contrabandiţ
Această fermă livrează zilnic la fondul de sector au venit de ia prima oră a zilei la In concluzie, conducerea C.U.A.S.C. Călan în grajdurile din Livadia am intilnit curăţe­ Lucia (Arta)
muncă.
îngrijitori
şi
operatorul
Dar
pe
lingă
stat 1 200 I lapte. Producţia este în creştere. Se însâminţător au fost şeful de fermă, tehnicia­ are mult dc lucru in această cooperativă pină nie şi ordine, am intilnit îngrijitori inimoşi şi RA: Năpasta
obţine în medic peste 4 1 lapte de la fiecare nul veterinar, alte cadre din conducerea coo­ Ia îndreptarea unor asemenea stări de lucruri. am văzut o evidenţă cu adevărat „la zi 44 : a berto Carlos
vacă mulsă. C.A.P. bretea romană (Siderurgistu
perativei. Producţia de lapte este în creştere. tuturor vacilor însăminţate, a stadiului gesta- de de acasă
C.A.P. VAŢA DE JOS De la 100 de vaci s-au muls 168 I lapte. Igie­ Producţia de lapte in creştere uşoară şi ţiei, a fătărilor, tratamentelor ctc. Autoarea a- fericită (Corn
Activitatea în fermă se desfăşoară în con­ na mulsului a fost corespunzătoare. Există to­ foarte uşoară. Rezerve de creştere există, cu cestei evidenţe este tehniciană însămlnţătoare. TROŞANÎ: C
diţii bune. De Ia 153 1 lapte marfă, cît se obţi­ tuşi un semn de întrebare. De ce n-a fost ri­ condiţia să se pună in funcţie separatorul şi Llvia Rahotă. dos — seriile
nea la începutul lunii, în prezent se obţin 200 1. dicată producţia de lapte realizată în 17 şi 18 să se administreze in hrana viţeilor lapte de- De Ia Doina Ungur, ajutor contabil, care a Prea tineri
O problemă care trebuie soluţionată- este aceea februarie? Ce pot răspunde I.I.L. şi I.T.S.A.I.A.? gresat in loc de lapte integral. Producţia li­ participat dimineaţa Ia programul de grajd (7 Noicmbri
vrată la fondul de stat pînă ieri — 6 829 1 faţă
a furajelor. Stocurile existente a jung, după C.A.P. PIŞCHINŢI de 6 500 1 planificat la zi —* îndreptăţeşte ia şi de Ia Virgil Radu, inginerul şef al C.A.P., Piedone afri
calculele făcute, numai pînă la începutul lunii Una caldă, alta rece. Numai îngrijitorii au speranţe de mai mult. Toate celelalte elemente am mai aflat că producţia de lapte este în I-II (Culturi
aprilie. fost Ia program. Brigadierul zootehnic şi-a în­ ale activităţii in zootehnie la C.A.P. Bretea creştere, că furaje sint suficiente, că au fost Ultimul cârti
fătaţi 53 de viţei şi au început fătările Ia oi.
COMPLEXUL BIRTIN tocmit un program aparte. Altfel nu se ex­ Română îndreptăţesc asemenea pretenţii şi au­ C.A.P. RIU BĂRBAT LONEA: Sfi
Intrată în producţie în anul trecut, această plică lipsa lui. Groza Maria, cea desemnată toexigenţă. Programul de curăţenie Ia grajdul de lingă PETRII.A: F
nouă unitate, profilată pentru producţia tic pentru a supraveghea desfăşurarea programului CJV.P. RUŞI sediul C.A.P. se terminase, iar vacile erau Mare (Munc
NOASA:
Fe:
lapte, livrează acum cîte 150 1 lapte zilnic Ia de grajd a lipsit de asemenea. Vrem să-i in­ Şi aici — aceleaşi motive, dc a pretinde mai scoase pe rind la adăpat. Am aflat aici că Mare (Munc
fondul de stat şi producţia este în creştere. formăm însă pe cei doi că totuşi mulsul s-a mult în viitorul apropiat. Din cele 137 dc vaci stocul de furaje, dc 400 tone fîn şf 450 tone CÂNI: Intil
Planul la viţei a fost depăşit. Furajarea se desfăşurat în condiţii bune... Producţia dc furajate se mulg doar 30. In schimb, 105 sînt suculente, este suficient pentru efectivul de tul) ; BR/»
face pe bază de raţii, iar îngrijirea animalelor lapte rămîne încă mică în continuare: 35 I gestante. De la fiecare dintre cele 30 de vaci animale al cooperativei, că producţia de lapte (Steaua roşi
Este
necesară
zilnic.
preocupă îndeaproape întregul personal. lapte şi administrarea lor procurarea de fu­ că mulse s-au predat circa 3,3 litri lapte. Aici se creşte în raport cu fătările. Aşteptînd un
raje
corespunzătoare
COMPLEXUL GRIND altfel. în primăvară vacile riscă să... flămîn- vede însă că dirijarea montelor nu s-a făcut Este însă necesară cunoaşterea mai bună a Serpico — sc
O unitate în care există o preocupare sus­ zcască. anul trecut cum trebuie. Din planul de fătări, situaţiei din zootehnie, atît de către inginerul ăra); GEOA
ţinută din partea factorilor de răspundere pen­ de 145, pe două luni s-au realizat doar 13 viţei. şef ionel Furdui, cît şi de celelalte cadre de seriile 1-11
tru ca animalele să fie hrănite la timp, îngri­ C.A.P. BERIU C.A.P. BRETEA STREI conducere din C.A.P., pentru a sc evita unele ow.iâ); HA'l
jite, iar producţia de lapte să crească. Faţă de Producţia de. lapte este în creştere, sporul la nepotriviri de date. seriile r-II (L
începutul lunii, producţia zilnică de lapte mar­ zi fiind de 65 1 faţă de începutul lunii. Aten­ Cantitatea de lapte prerţat ieri la fondul de C.A.P. HUITURI Lanţul amb
fă a sporit cu 125 litri, ajungînd în prezent la ţie sporită se impune reproducţiei — deoarece stat, 2,3 litri pe cap de vacă mulsă, ca şi buna Se respectă programul de grajd şi raţiile riile I—II ;
.■>60 litri, cu şanse de a creşte mai mult, în s-au obţinut cu 14 viţei mai puţin dccît s-a dirijare a furajării animalelor, pe care am pu­ furajere. Unitatea deţine 238 de bovine la în­ Un salt im ba
condiţiile respectării raţiilor furajere şi intro­ planificat — îngrijirii tineretului bovin destinat tut-o constata, sînt garanţii că, pe măsură ce grăşat. în cursul acestei luni s-au livrat 31 bo­ Nord (Casa
ducerii borhotului în alimentaţie. Animalele reproducţiei şi completării deficitului dc fura­ se vor înmulţi fătările, producţia de lapte va vine şi este constituit un lot de 30 de bovine SIMERIA: /
sînt lotizate în funcţie de starea lor fiziologică je — 50 dc tone fin. spori. pentru luna martie. Unitatea are asigurat ne­ lui Rommo
— care este destul de bună — şi lunile de ges­ C.A.P. CĂSTAU C.A.P. SINPETRU cesarul de furaje, atît la fînuri, cît şi Ia sucu­ ILIA: De la
taţie. Din efectivul matcă, 70 Ia sută îl for­ Explicaţia scăderii producţiei de lapte marfă Producţia de lapte marfă nu este la un ni­ lente şi grosiere. în incinta fermei este ordine na).
mează stocul de gestante, ceea ce dă posibili­ este în strînsă legătură cu diminuarea stocului vel satisfăcător, deoarece'în furajare se ma­ şi curăţenie. Toate îngrăşămintele naturale din
tatea îndeplinirii planului la viţei. La zi, acest de furaje. Pe lingă lipsa suculentelor, se con­ nifestă unele carenţe. Pe lingă calitatea neco­ cadrul C.A.P. Buituri au fost transportate în
indicator este realizat. Deficitul de furaje se stată un deficit dc circa 150 tone fin. Pentru respunzătoare a finului, nu s-a acţionat nici cîmp. îSPK
ridică fa circa 100 tone fînuri. Au început cum­ efectivul de ovine, stocul dc fibroase satisface pentru a asigura prepararea furajelor. Şefa C.A.P. BIRTIN
părările. necesarul de consum doar pentru cel mult o fermei, Rodica Oprean, nu are motive să fie îngrijitorii Minodora Gligor, Minerva Talpaş, o VULCA-r
C.A.P. LĂSAU decadă. mulţumită nici de situaţia reproducţiei, dacă Cornelia Postelnic, Marioara Jude şi alţii îşi păpuşi Alba
îngrijitorii şi cel repartizaţi la programul de C.A.P. JELEDINŢI ţinem seama de faptul că s-au obţinut cu 17 fac cu conştiinciozitate datoria. tacolc r
grajd din partea conducerii unităţii şi-au făcut Toţi factorii de răspundere, împreună cu în- viţei mai puţin decît s-a planificat. La specia ovine, s-au înregistrat 70 de fătări ©
datoria. Animalele sînt lotizate, sînt bine hră­ grijitorii-mulgători au fost prezenţi la datorie Îngrijitorii Ileana Ciocan, Opriţa Pesedea, din 105 planificate. Trebuie soluţionate proble­ cui tu
nite şi îngrijite. Raţiile de furajare se respectă. la ferma zootehnică a C.A.P. Jeledinţi. Va­ Maria Pan Ie ţ şi Gavrilă Botoroagă se strădu­ mele transportului gunoiului de grajd în cîmp ric ,
Producţia zilnică de lapte în această lună s-a cile au fost lotizate şi sînt hrănite în mod di­ iesc să ..salte 44 producţia zilnică de lapte marfă şi preluării viţeilor la complexul de îngrăsare. cultu
cît dc cît peste 1,2 1 pe zi, dar eforturile lor
menţinut intre 93—100 litri. La fătări, planul a ferenţiat. Furajarea întregului efectiv se face FERMA DE Stat mesteacăn colul
fost reălizat şi depăşit. In grădina unităţii s-an pe raţii, ţinîndu-se seamă de categoria de trebuie susţinute cu măsuri de îmbunătăţire Este alarmantă situaţia pierderilor din efec­ ..Mureşaiî ci
făcut platforme pentru paturile calde, iar gu­ vîrstă şi specie. Toate vacile cu lapte sînt con­ a modului de furajare. tivul de ovine. Din cauza slabei preocupări
noiul de grajd rămas a fost iransportat In centrate intr-un singur grajd, fapt ce dă po­ C.A.P. SINTAMARIA OKLEA pentru asigurarea bazei furajere (minusul este
cîmp. Neajunsuri: nu .mal sînt concentrate şi sibilitate unei îngrijiri şi hrănîri corespunză­ De la cele 103 vaci aflate în lactaţie, ieri de 800 tone fin) s-au înregistrat 18 mortalităţi
tăriţc, nu s-au primit îngrăşăminte chimice. toare. Aşa se şi explică în mare măsură faptul s-au obţinut 1G4 1 lapte, producţie în scădere la miei şi 22 de avorturi, iar ieri peste 130 l l i O Ţ
C.A.P. TEIU că producţia de lapte marfă livrat la fondul de faţă de zilele anterioare. O explicaţie se gă­ de oi au luat drumul abatorului datorită con­ Numerele
diţiilor precare de furajare. Ce părere are con­
Programul de grajd a decurs in mod cores­ stat a crescut de la 177 I la data de 1 februa­ seşte şi In faptul că instalaţia de preparare a ducerea T.A.S. Mintia despre această situaţie ? gerea din lf
rie, la 270 1 în data de 18. In perioada trecută
punzător. Adăposturile sînt curate, iar anima­ de Ia începutul anului, s-au obţinut 21 viţei, furajelor este pusă cu încetinitorul în func­ Extr. I : ş
lele arată bine. Igiena mulsului se respectă. fată dc 18 planificaţi. ţiune. Ca de fiecare dată, este remarcabil a- 46, 83, 51, 7.
Furajele ajung pentru perioada de «fabulaţie. portul îngrijitorilor Emilia Biltcan, Nela Clcp Briqada ..fulqer“ : Extr. a II
De acum încep fătările. La oi sînt deja 35 de C.A.P. BĂ CIA şi Gheorghe Andrcica, la buna desfăşurare a 28. 4, 17, 78
miei. Este necesar ca în perioada care urmează Aceeaşi activitate bună am intilnit şi la fer­ activităţii fn fermă. T. ISTRATE. GH PAVEl. I. CIOCLEI, Fond tola 1
să se respecte cu stricteţe raţiile furajere, iar ma zootehnică a C.A.P. Băcia. Aici, producţia Este de dorit ca tăbliţele tehnologice să fie N. TÎRfOB, TR BONDOR. 1 065 160 lei,
din structura lor să nu lipsească tărîţele, sorti­ de lapte a evoluat astfel: 1 februarie — 423 I completate cu datele la zi pentru a-şi putea M. LEPÂDATU D CORPADE. L. FRAICA lei, report
ment tot mai greu de asigurat. lapte fond de^stat; 10 februarie — 475 1; 18 fe­ dovedi utilitatea.
E
R
Organizarea riguroasă şi mobilizarea deplină în muncă i ^ (ftizii-?
| Zilnic — cantităţi tot mai mari, în schimburi de 8 ore \
Timpul p
(Urmata din pag. 1) abataje cameră în stratu­ probleme deosebite care să azi, 19 febrr
rile 3 şi 5 din blocul II, e- ne împiedice să realizăm La secţia mină Boiţa- nereu. După cum ne iar echipele de la îna- \ m ea va fi
policalificarea şi perfecţio­ xeeutarea unor lucrări de planul. Sîntem mineri, ştim Haţeg, din cadrul Ex­ spunea inginerul Iaeob intări-pregătiri au mar­ I temporar n
narea lucrătorilor din sub­ cercetare şi foraje în ga­ ce avem de făcut pentru ploatării miniere Veţel Jitea, şeful secţiei, în cat avansări mai mari cădea ninso
curi vor Ii
teran sînt în curs de rea­ leria direcţională a orizon­ ca producţia să urmeze un (centrala minereurilor cele 5 zile care au tre­ cu 0,4—0,5 ml. Se evi­ I va sufla mo
lizare, fiind înscrişi lă tului 350 —, care vor asi­ drum ascendent. Sîntem Deva), trecerea la noul cut din această săptă- denţiază, prin realizările sificâri de 5
cursurile de calificare 90 gura noi capacităţi de pro­ ferm hotărîţi să traducem program de lucru de mînă, minerii din for­ peraturile
cuprinse îni
de mineri, 30 de lăcătuşi ducţie. în viaţă sarcinile ce ne re­ opt ore pe schimb în maţiile de la producţie obţinute, brigăzile con­ minus 5 gra
şi 30 de electricieni, iar la Opiniile celor cu care vin din hotărîrile Conferin­ subteran a declanşat au realizat cantităţi su­ duse de Ioan Bobora. xime intre
cele de perfecţionare 425 am stat de vorbă la I.M. ţei Naţionale a partidului, mobilizarea tuturor e- plimentare între 6 şi 8 Dionisie Jurjoni, Petru 1 grad.
La mr
de oameni ai muncii. în Dilja converg spre aceeaşi să sporim producţia de căr­ nergiilor colectivului tone pe post faţă de ce­ Niculescu, Ioan Vlăi- geroasă,
viitorul apropiat vor fi tra­ concluzie — sintetizată, de bune pentru a recupera pî­ pentru realizarea unor le obţinute în timpul coni, Vasile Ungi.reanu rar noros. '
duse în fapt alte cîteva altfel, cu claritate şi res­ nă la sfîrşitul anului o cantităţi sporite de mi­ programului de 6 ore, şi alţii. lit. Vintud '■*
importante măsuri — pu­ ponsabilitate de inginerul parte din nerealizările a- fale de 100
predominîne
nerea în funcţiune a noi Aurel Marhan : „Nu avem nilor precedenţi".