Page 67 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 67
© SiMBATĂ, 19 FEBRUARIE 1983
!n întimpinarea„Zilei “
IUNE © însemnări © î
Oamenii muncii de la ca sută, staţionarea la încăr- vagoanelor la incărcare-des-
otice şi © Informaţii © I
lea ferată işi cinstesc ziua care-descărcare a vagoane cărcare a fost redus cu
directă : prin remarcabile lapte de lor micşorată cu 18 la sută, peste 35 la sută.
închidere muncă, materializare nea regularitatea trenurilor rea • STAŢIA VULCAN. Co © Note ©
pe ţară
" consi- bătută a prevederilor Con lizată 100 la sută. O con lectivul de aici raportează, ® Microinterviuri •
gresului al Xll-lea şi Con tribuţie importantă la ob cu ocazia „Zilei ceferistu
triotice şi ferinţei Naţionale ale parti ţinerea acestor frumoase lui", citeva rezultate nota
ire dului. Consemnăm citeva : rezultate şi-a adus-o între bile în activitate. De ia în
: „Min-
a STAŢIA BRAD. Zilele gul colectiv al stafiei, evi- ceputul lunii au fost expe
zică trecute din acest an au fost denţiindu-se şefii de tren diate peste 500 tone de La izvoarele noului
2 000 rodnice pentru ceferiştii bră- Octavian Tudorel şi Vasile mărfuri, indicatorul „călă
săptămi-
deni, după aprecierea şe Josan, impiegaţii de mişca tori expediaţi“ a fost depă aici. 16 dintre ei au primit
olitică fului de staţie Viorel Petri- re Viorel Mucea şi Titus şit cu 20 la sută, iar cel 1982 s-a dovedit, pentru certificate de inventatori, iar
ca. Preocuparea lucrătorilor Lazea, manevrantuJ loan II de regularitate a circulaţiei siderurgiştii hunedoreni, deo alţi 90 de inovatori. Şi a-
sebit de fructuos în ceea
săptămî- de aici pentru a desfăşura Luciu, revizorul loan Şandru trenurilor a fost realizat în ce priveşte descoperirea, ceasta doar în cursul anu
o activitate tot mai eficien şi aiţii. proporţie de 100 la sută.
opedia tă se concretizează în sem- o STAŢIA PEŞTIŞ. Şi aici. Printre cei care au contri promovarea şi aplicarea lui trecut
1983 a „debutat" promi
: „Enola niiicative depăşiri la indi cifrele de plan la zi sînt buit zilnic la rezultatele a- noului în producţie. La ser ţător din acest punct de
imul epi- catori de plan. Spre exem concludente. Depăşirea cu mintite se numără Vergică viciul tehnic al combinatu vedere. S-au primit caracte
plu, Ia tone expediate, sar 36,6 la sulă la tone expe Vasilescu, Nicolae lovan, lui au fost primite caracte
,ntă, Bra- rizările (brevetările, cum o- rizările pentru alte trei pro
Br aş ovul cinile au fost depăşite cu diate şi a 'încărcăturii sta Koppanyi Emerich, Veroni- bişnuim să le spunem) pen puneri de invenţii şi şase
jectacol de 10 la sută, încărcătura sta tice pe osie cu 0,7 la sută, ca şi Elena Burtea, Maria
public tică îmbunătăţită cu 8,9 la iar timpul de staţionare a Ţintea. tru trei invenţii importante. propuneri de inovaţii. Spa
Alte două cereri au fost ţiul nu ne permite să a-
răgite. depuse, în acelaşi an, la mintim aici numele tuturor
Oficiul de stat pentru in acestor „oameni de our“.
Premieră la Teatrul de stat ,,Valea Jiului' Petroşani venţii şi mărci. Dacă adău Este, credem, suficient să
7
găm la toate acestea şi ce spunem că ei sînt oameni
le 43 propuneri de inova cu care ne întîlnim zi de
: «.no Ra ţii - din care 30 au şi fost zi, oameni fără semnalmen
ni „Primăvară în noiembrie“ te deosebite, dar cu un spi
.(> caracterizate - obţinem un Centrul de cercetări ţi
i< i niv tablou sugestiv a ceea ce proiectări ai C.S.H. rit creator ascuţit şi cu seîn-
L . de ştiri; sau fascinaţia adevărului înseamnă „mina de inteli teia aceea de inteligenţă
zicale; 10,00 un plus de peste 6 500 000 care impune respectul nos
; 10,05 Re- genţă" de la Combinatul
adio ; 10,40 Teatrul de stat „Valea mărginiri. Contează idea re, tînăra Cora şi, mai a- siderurgic din Hunedoara. lei unităţii sînt ingineri, teh tru, al tuturor. Ei sînt, de
uzică popu- Jiului“ Petroşani a pre lul politic şi conştiinţa les, credinţa în cuvintele Cei care, prin gîndîre crea nicieni, maiştri şi muncitori fapt, oamenii de la izvoa
otoşanilor“; toare şi pasiune, au adus ai colectivului EROU de rele noului.
ştiri; 11,05 zentat premiera cu spec minerilor nemistificată şi şefului că acestea — co
r-un ghioz- tacolul „Primăvară în neclintită în încrederea municate lor de la om la
icitate; 12,00 noiembrie * cea de-a doua ei in ideea de adevăr şi om — pot şi trebuie să
1
; 12,05 Atlas Scurt... Alo, aveţi din nou
)in comoara piesă a lui Dumitru Dem obiectivitate în condiţiile devină realitate. Este a-
tru ; 12,45 Ionaşcu (prima „La lumi în care este instituit un devărul şi idealul său,
Radio-Tv. ; na zilei", văzînd lumina dialog între fiecare mem hrănit din rezerva mora ® Avînd în - vedere re Se pare că februarie nu maistrului principal Petru
3; 15,00 Me- aceleiaşi rampe în 1979). bru şi colectivitate. Piesa lă a întregii familii şi în renunţă la drepturile— a- Radu şi electricianului
6,00 Buletin zultatele bune obţinute în notimpului său. Vremea Constantin Pîrvănescu,
Concert de Piesa lui Dumitru Dem prezintă o familie mine deosebi a bătrînului Se producţie de cele trei bri
nterpreţi de Ionaşcu aparţine mai rească cu trei biografii bastian şi al tuturor mi găzi ale tineretului de la geroasă şi zăpada nu-i toţi trei lucrători în ca
•ă; 17,00 Bu- mult speciei ce s-ar nu nerilor pe care trebuie împiedică însă pe cei an drul Oficiului P.T.Tc. Hu
17,05 Meri- succesive (bunic, fiu şi Exploatarea minieră Ghe- gajaţi la lucrările de ex nedoara. Fără să stea
lui — muzi- mi reportaj dramatic. Ea nepot) suprapuse celei ge să-l pună în lumină, ori- lari — 2 794 tone minereu
) Orele serii; este o construcţie epică nerale, a mineritului, ca cît ar fi de frustraţi în a- extras peste prevederile tindere a magistralei III prea mult pe gînduri, ei
al; 22,30 In- formată din secvenţe con- re le obligă şi la o miş ceastă acţiune. Şi astfel, de termoficare să-şi con s-au constituit într-o e-
5 ; 23,30—6,00 de plan de la începutul tinue munca. într-o ast chipă ad-hoc şi, pînă ca
deal. flictuale, tensionate în- care concomitentă şi sin piesa „Primăvară în no anului şi pînă în prezent „02 — deranjamente" să
tr-un ritm ce converteşte tetizatoare, în care veri iembrie" se înscrie în cli —, alte trei brigăzi ^ ale fel de zi, a fost suficien
epicul în dramatic. Du ga mijlocitoare este ele matul actual al crizei de tineretului vor intra în tă o clipă de neatenţie şi fie aglomerat cu sesiză
mitru Dem Ionaşcu, au mentul mobil. Bunicul, energie ca o pledoarie „focul" întrecerii începînd cupa excavatorului a rile, defecţiunea a fost
tor al unor cărţi de pro Sebastian Malu — miner pentru adevărul de sor din primele zile ale lunii „muşcat**, odată cu pă- înlăturată. Şi nu este Ia
ză şi de reportaje, a că in vremurile încercării — ginte morală şi politică. mîntul, un cablu telefo îndemîna oricui, ca în
sta (Patria) ; viitoare. Este vorba de nic principal. Sesizarea a mai puţin de o oră, să
i din Santa ror substanţă o are ex deţine sensul general, şi La Teatrul minerilor re brigada din, abatajul 611,
HUNEDOA- trasă, cu predilecţie, din în acelaşi timp, înţelep gizorul Ion Simionescu, fost promptă. Echipele restabilească zeci dc cir
Flacăra); Ro- ciunea dc o viaţă ; fiul în cadrele scenografice orizontul XII şi brigăzile specializate ale Direcţiei cuite telefonice urbane şi
cu 300 km/h viaţa minerilor, el însuşi de la transportul pe ver judeţene P.T.Tc. şi Ofi interurbane ! Solicitudi
; Iarba ver- muncind, ortac între or său, Lisandru Malu — semnate de Ştefan Ba
Arta); O fată taci, şi cunOscînd-o din miner ce refuză pensiona raţii, cu interpreţii Du ticală la puţurile nr. 2 ciului municipal de poştă ne, pricepere, dragoste
ructorul); PE- rea — şi nepotul, Octav mitru Drăcea, Mihai Cli- (schimbul A) şi nr. 3 şi telecomunicaţii erau faţă de meseria aleasă —
losul din Ro- interior, scriind despre (schimbul C). » Organi „prinse" cu lucrări la fel iată doar cîteva aprecieri
I-II (Unirea); munca prometeică şi ca Malu — inginer şef — se ta, Adrian Zavloschi, Va zată sub genericul „Fapte
pentru riduri racterele morale şi poli luptă pentru ideea de me ier Donca, Alexandru An- de presante în alte locuri. pentru care cei trei me
; LUPENI: canizare şi automatizare, ghelescu, Mircea Pânişoa- de eroism ale armatei Soluţia a venit, la fel de rită cu prisosinţă recu
ui" 1 — seriile tice ale acestor oameni, române în războiul de in prompt, din partea subin- noştinţă. (Ion Vlad, co
); VULCAN: calificate printr-un cuvînt de schimbare a vieţii mi ră, Paulina Codreanu, respondent).
, (Luceafărul) ; simplu — bărbăţie (tre- nerilor conform cu indi Florin Chirpac, Zizi Ilieş, dependenţă", excursia de ginerului Remus Ardelean,
x (Minerul) ; caţiile secretarului gene Rosmarin Delica şi Leri- patru zile (din care o zi
meia din Ursa cînd în chiar titlul unei în R.P. Bulgaria), la care
toresc); ANI- cărţi, Bărbaţii) —, s-a ral al partidului. Conflic da Buehboltze>' materia formaţii ale tineretului din
îeia din Ursa angajat în această reali tul se instituie în chiar lizează această piesă in participă 21 de tineri din Breviar liceele municipiului au par
toresc): URI- sinul familiei, între Li tr-un spectacol cu dorin cadrul combinatului side
îirea (Reteza- tate, obţinînd o mişcare sandru şi Octav. Primul rurgic oferă, în aceste zi ticipat, recent, in pregătirea
D : Frontiera fascinată de lumina ade ţa ca minerii să-l sim o Sub egida comitetului apropiatelor confruntări cul
?); ORAştie: vărului. are de partea sa ortacii tă ca desore ei şi ca ai le celor aflaţi pe traseu, municipal al U.T.C. şi a ca tura!-artistice din festival lă
tren (Patria); şi secretarul de partid al lor. posibilitatea vizitării unor
.riile I-II (Fla- „Primăvară în no /•minei, pe constructorul sei de cultură se află pre un reuşit spectacol intitulat
GIU-BAl: Tess iembrie" beneficiază de locuri cu adinei rezonan gătit pentru tipar primul „Tinereţea noastră - primă
(Casa de n* 9 complexului de mecaniza- DUMITRU VELEA ţe istorice, o La căminul caiet liric, ce cuprinde crea vara ţării". • Începînd de
^EG; Iutii la - aceste însemne. Ele de nefamilişti nr. 2, bloc
>acia); BRAZI: sînt lăuntrice, animă şi - }///-, /iii//;////' ţii ale membrilor cenaclului ieri şi pină duminică, 20
itirilor — se- sînt rezultate ale u- 120 din Teliuc, a fost a- „Lucian Blaga", intitulat su februarie, sala de sport a
C A L A N : nor energii şi pasiuni menajat — prin grija co gestiv „Mărturii in muguri liceului industrial nr. 1 găz
nc la Polul
de cultură) ; desfăşurate, de astădată, mitetului sindicatului de Cu această plachetă, tine duieşte un atractiv turneu
\tac împotriva dramatic. Nu descoperi la întreprinderea minieră rii poeţi hunedoreni partici de handbal masculin. Par
1 (Mureşul) ; — un club destinat petre pă in actuala ediţie a Fes ticipă, alături de Metalul şi
0 In 5 U.umi- rea adevărului, nu aspec
tul justiţiar contează în cerii în mod plăcut a tim tivalului naţional „Cintarea C.S.Ş. din localitate, echi
conflictul şi tensiunea pului liber de către oa României" - genul creaţie pele Dacia Piteşti, C-S-M.
declanşată de acea intro menii muncii din cadrul literară. • Cele mai bune Reşiţa şi Explorări Deva.
ŢACOLEj
ducere a mecanizării şi secţiei mină din locali
automatizării îţi abatajele tate. Din dotările noului
•<*. Teatrul de minelor ce polarizează club amintim : jocuri de că decît aşa prieten— i-ar
_ Va, cu spec-
ntru „opii. forţele, ci lupta ca proce şah şi rummy, televizor, fi prins mai bine vorba
ITIE. L-apa de sul şi mişcarea realităţii < ; >/ , radio, masă de tenis. bătrînească „spune-mi cu
Ansamblul folclo- să nu fie tulburată de mifmţm DECÎT AŞA
ma“ al Clisei de cine to-nsoţeşti
leva, cu specta- prejudecăţi şi egoism, de Scenă ilin spectacol. Foto: CONSTANTIN BARBU PRIETEN...
"7.icr.l - r oroRralic ...foarte scurt
i tundră sură“. Răspunde la numele COINCIDENŢE (?)
o Cinste. Cornel Bunea gazin alimentar din Deva, loan Micuraş şi are 44
La început prieteni de
din Simeria şi Aurelia Ghe- a condus sub influenţa al • Comitetul cetăţenilor de ani I Cam aşa se a- familie, Valentina Bugieă
ţsssaiiizrepţsia za din Uroi au găsit şi pre coolului, autoturismul intrînd ce locuiesc pe străzile Po nunţă, în diverse situaţii, şi Vasile Ardelean, ambii
dat la organele de miliţie în coliziune cu un alt auto milor, Toamnei, Elisabeta
extrase Ia tra- copiii pierduţi. Nu e gre
< februarie 1983: cîte 1 060 şi respectiv 3 789 turism al şcolii de şoferi a- Mărgineanu şi Voicu şeală de tipar. Are intr-a căsătoriţi, fiecare avînd
2, y, 44, 53. 42, lei, păgubaşii intrînd în po matori. Cneazu, au început prin
> cializase in vînzarea găleţi devăr, 44 de ani. Dar se cîte trei copii, au mai
3.
a: 24 65 66, 15, sesia sumelor respective. o Pentru speculă. Este muncă patriotică, acţiu descoperit o... coinciden
30. » „Norocoşii". Gîndurile lor emailate de la domici nea de canalizare a stră pare că e mai— pierdut
do ei>ticuri: lui Ion Cotoreanu, Carol liul său. Le cumpăra din cercetat in stare de liber zilor respective, e Floră decît un copil neajutorat. ţă : dorinţa de căpătuială
din care 51 560 Miculăieşi, Alois Tălmăcea* Hunedoara cu 46 lei şi le tate Dumitru Ciucanu de la ria din centrul civic are Tată a trei copii (de care prin furt. Şi, uite-aşa, au
la categoria I. Grupul de şantiere Rîu-Ma-
nu şi Aurel Pisoc, muncitori revindea cu 100 lei gălea numărul de telefon 14317 nici nu-i pasă), cu domi „strins" relaţiile şi au dat
îS&E’SSKi'SSsîS la Energoconstrucţia N)in- ta. Cele 13 găleţi care au re care făcea speculă cu (şi nu cel trecut în car ciliul unde-apucă, fără iama, o vreme, prin curţi
tia, nu s-au împlinit, deoa fast găsite şi confiscate cafea boabe, l-a fost con tea de telefon). « Cel mai servici şi recidivist noto
fiscată cantitatea de 7 kg
srxzTKzmssim) rece nu au avut noroc la i-au adus ghinion. nou produs ce se găseşte riu. Ultima „aventură" ? le oamenilor. De aici o
cărţi. în schimb, fiecare s-a e Amendă. Ospătară Ana cafea boabe. în magazinul „Apicola" S-a împrietenit (la un pa găină, de dincolo un ou,
robabil pentru ales cu cîte o amendă de Pintea de la barul de zi ® Scandalagii. La cite
iai-ie 1983: Vre- de pe strada Karl Marx har în plus) cu cetăţeanul pînă au ajuns să fure...
rece, cu cerul 1 000-2 000 lei. „Oltul" din Hunedoara a 3-6 luni închisoare au fost este „Proposep". Conţi- A.O., căruia după ce l-a porcii din afumători. A-
oros. Vor mal o Strîngătorul. Traian O- fost amendată cu 3 000 lei condamnaţi Cristinel Bădilă, nînd 30 comprimate cu
rl care pe alo- lea, operator cazane la pentru faptul că a servit Ionel Dicu şi Ion Timofe, propolis, noul produs este condus acasă pe 14 cărări cum — altă coincidenţă
visoolite. Vintul (cîte 7 de fiecare), i-a — aceeaşi „instituţie" îi
derat, cu inten- C.S. „Victoria" Călan şi-a minori cu băuturi alcoolice. care lucrau fa Livezeni, A- recomandat pentru trata
0 km/oră. Tem- dovedit din plin calităţile o Sustrâgeau din vagoa ninoasa şi respectiv, Lupeni, rea faring iţelor, laringi- furat cheile de la apar „cazează" pe amîndoi.
minlme vor fl de om strîngător, mai ales ne. Au fost arestaţi luliu deoarece aflîndu-se în sta tament, iar a doua zi l-a
re minus 10 şl telor, traheobronşitelor,
de, iar cele ma- cu prilejul „sângerii" de la Covaci şi Marian Popescu, re de ebrietate au contur tulburărilor dispc.ptice de „uş”rat“ de cîte ceva din
minus 4 şl plus C.A.P. Valea Sîngiorgiului a lucrători ia moara din Lu- bat îiniştea publică. etiologie variabilă. casă. Păgubaşul spunea
2 saci cu îngrăşăminte chi peni, care au sustras grîu
cmea va fi
—riil tempo- mice şi a 32 foi de tablă din vagoane, prejudiciul Rubrică realizată Rubrica „Hunedoara — actualităţi" apare în zilole do miercuri şi sîmbătă
Za ninge visco- zincată. fiind de 3 000 lei. cu sprijinul
a sufla cu ra- ® Cu ghinion. Ludovic « Coliziune. Valerica Bi- INSPECTORATULUI ale fiecărei săptămîni. Telefon Hunedoara, 12477 (Casa de cultură a muni
—120 km/oră, cipiului). Redactor coordonator MIRCEA DIACONU.
din nord. Muntean din Bunila se spe can, gestionară la un ma JUDEŢEAN DE INTERNE