Page 71 - Drumul_socialismului_1983_02

3 DUMINICA, 20 FEBRUARIE 1983 Wâ(f. 3

Lectori şi privelişti
ZIUNE
S3SM2SH2S | 'DIALOG ^CITITORII j
CA, Autenticitatea
ARIE
pentru ba- Circulaţia mare pe care nic, ce amintesc de fol­ AVEŢI CUVÎNTUL
(invâţâmînt
ideea de autenticitate o are clorul suburban de odini­ • in numerele 6 890 din 29 septembrie 1979 şi 6 935
familiei azi in slera culturii (şi nu oară. Cîntăreţi de ocazie, i din 23 februarie 1980 ale ziarului nostru au fost criticate
atriei numai acolo) se datoreşte de local sau de şuşa.nea,
tuzicii (însoţite şi de fotografii) unele aspecte de risipă a mate­
ai bogăţiei sale de sensuri. animaţi de acelaşi trist e- rialului feros refolosibil, care era aruncat în Mureş, la Valea
iilor Criticul Adrian Marino, in lan al vedetismului, lipsiţi
linical excelentul său Dicţionar de insă de o minimă respon­ Veţelului. De atunci au trecut ani, dar procedeul folosit
ir: telegra- de colectivul I.E.C. Mintia a rămas acelaşi, — care ii
i, informa- idei literare (1973), i-a fă­ sabilitate şi de un elemen­ scuteşte de „probleme" dar care este în totală contra­
il-artistice, cut istoricul şi i-a analizat tar respect pentru valorile
lUzicA, de- accepţiunile, incit ar fi greu culturii, braconează astfel dicţie cu eforturile făcute de întregul nostru popor în ve­
te, repor- derea stopării risipei de orice fel. Se aruncă şi acum can­
2 de voie şi hazardant să mai adău­ in voie, falsificind valorile tităţi însemnate de metal refolosibil în apele Mureşului.
găm ceva. Un aspect asu­ tradiţionale şi pervertind Faţă de o asemenea atitudine sînt necesare măsuri severe.
iune direc- pra căruia a insistat insă gustul public. Noroc că-i
aiova, mc- Cei competenţi să le aplice (A. Matei, Tipografia Dova).
ial dintre mai puţin este acela al re­ mai avem pe ceilalţi, pe a-
a şi C. S. laţiei dintre autenticitate şi adevăraţii artişti. E curată
meci res- slera folclorului. Şi tocmai fericire atunci, autentică ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI
urul cam-
îaţional — acesta ne interesează aici. desfătare estetică să-i as­ • Constantin Şerban — stabileşte la nivelul de
Vorbim foarte des, abu- culţi pe Dumitru Fărcaş, pe Hunedoara. în funcţie de bază ; numărul persoane­
n pentru Domin Corcheş, pe Sofia
zind nu de puţine ori, des­ vechimea pe care o aveţi lor care lucrează parţial
pre „tezaurul" sau „comoa­ Vicoveanca, Florica Bradu, la această dată, respectiv în subteran şi beneficia­
>rin ţara Sava Negreon Brudaşcu sau
ra" folclorului nostru, facem pe alţii asemenea lor, ca­ 32 de ani, din care 19 în ză de grupa I de muncă
>mâniei — o adevărată risipă de ad­ grupa a Il-a de muncă, se stabileşte de către uni­
ea jective superlative, dintre re, de la intonaţie pînă la puteţi cere pensionarea tatea respectivă, în con­
:ca. Ciclul ţinută scenică şi costum, se pentru munca depusă şi diţiile Decretului 215/1977;
mari re- care „nepreţuit“ se pare că menţin pe teritoriul artei
3ă ca zi ocupă primul loc, dar ui­ limită de vîrstă la împli­ persoanele din unităţile
şapt- prin respectul lor plin de nirea a 60 de ani. miniere caro prin natura
i tăm de foarte multe ori că răspundere pentru ceea ce o Ioan Avrămesc — muncii lucrează numai la
opera, o- l asemenea cuvinte frumoase numim autenticitate. După
aletul Haţeg. Aţi fost căutat în suprafaţă, nu pot fi în­
şi mari nu-şi află in aceste cum e un moment de pură listele de plată pe anii
cazuri acoperirea decil da­ cadrate în grupă de mun­
elevaţie spirituală acela din Tot mai multe grădiniţe şi creşe pe harta judeţului nos­ 1951, 1952 şi 1953, ce se că dacă nu se încadrează
RU ARIE că stau intr-o relaţie necon­ serile de luni, cind poţi ur­ tru. Foto: VIRGIL ONOIU află în cadrul Sectorului în prevederile Decretului
diţionată cu autenticitatea. mări la televiziune emisiu­ forestier Strei (fost sec­ 215/1977 ; toţi cetăţenii
in limba Folclorul reprezintă intr-a­ nea Marioarei Murărescu, torul Baru Mare), dar nu valizi care au domiciliul
devăr un tezaur inestima­ s-au găsit înscrise ca lu­ într-o localitHT-
i realizatoare discretă, de o V e r n i s a j crate decit 3 luni în anul
programu- bil numai atunci cind nu rară competenţă şi bun 1953, de un tovarăş cu diul rural au Tio.
este contrafăcut, cind nu gust. Preferabilă aricind Ieri, la Galeriile de artă ale Fondului plastic din numele Ioan Avrămesc. a presta paza obşteasca.
economic * este „stilizat", cind i se străvechilor filme tiricoid mu­ Deva a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură Scutirea de această obli­
erial: „Po­ respectă intru totul origina­ zicale ciopîrţite de toarleca aparţinînd lui Gheorghe Pogan. Cea de-a patra per­ Pentru a vi se putea e- gaţie o poate face numai
amă" de libera adeverinţa solicita­ comitetul executiv al con­
lalcespeare. litatea, adică atunci cind procustiană a programato­ sonală a artistului oferă vizitatorilor peste 20 de lu­ tă, vă rugăm să vă pre­ siliului popular al comu­
î ţară. este cules, păstrai sau di­ rilor, emisiunea „Tezaur crări de pictură, pe cicluri tematice. zentaţi la Sectorul fores­ nei respective.
lodic fuzat in toată autenticita­ folcloric" e o adevărată lec­ tier Strei al U.F.E.T. Pe­ • Un grup de navetişti
tea sa. De multe ori, de ţie săptăminală de auten­ troşani, cu carnetul de — Şoimuş. Programul ac­
prea multe ori insă, din ticitate şi demnitate artisti­ UN NOU COMPLEX muncă şi buletinul de tual de circulaţie pe tra­
aspiraţia înspre succesul că. Fiindcă, in alara orică­ . DE ALIMENTAŢIE PUBLICA identitate pentru confrun­ seul Deva—Şoimuş a fost
rapid şi facil, autenticitatea rei îndoieli, autenticitatea tarea datelor personale astfel fixat incit să satis­
Cu citva timp în urmă şeful complexului — stă întrucât din cererea dv. facă strict necesitatea de
este violată, jignită, dată se află în centrul sistemu­ la Petroşani s-a deschis zilnic o gamă largă de nu reies aceste date (pe­
afară pe uşa d<n dos, in lui de determinare a valo­ transport. In consecinţă,
(Patria) ; un nou complex de ali­ preparate de bucătărie, rioada lucrată, anul, lu­ introducerea unei curse
lin Santa timp ce in fum,mie rampei rii estetice. Important e s-o mentaţie publică. Situată specifice zonei, băuturi na, ziua naşterii etc.). la ora 20,15 nu se justi­
iUNEDOA- îşi fac apariţia paietele, li­ recunoşti cind iţi iese in în clădirea magazinului • Popa Cornel — Topli- fică pentru cîţiva călă­
căra); Ro- niilor melodice originale li universal „Jiul“, moderna şi produse de cofetărie,
300 km/h cale, pentru ca apoi s-o în cadrul unităţii mai ţa. Având vechime în tori, aceştia avînd la dis­
iarba ver- se atirnă „înflorituri“ impro­ cultivi şl s-o aperi de agre­ şi eleganta unitate este funcţionează şi o micro- muncă neîntreruptă, ca poziţie autobuzul de la
a); O fată compusă dintr-un restau­ urmare a încetării activi­ orele 22,30 cu care călă­
orul); PE- vizate, textele se îmbogă­ siunea imposturii. rant, braserie, bar de zi, cantină pentru lucrătorii
al din Ro- ţesc" cu „versuri" de un snack-bar şi cofetărie. La din magazinul universal, tăţii dv. în temeiul art. toresc navetiştii din
(Unlrca); gust mai muft decit îndoiel­ RADU CIOBANU 135 din Codul muncii, la schimbul II al minei De­
tru riduri dispoziţia clienţilor — a- unde mănâncă zilnic pestă reîncadrare retribuţia se va.
LUPENI : sigura Vintilă Borhină, 100 de abonaţi.
—■ seriile
VULCAN:
iiceafărul) ; (Urmare din pag. t) * 3 COMPLEXUL
(Minerul) ; Planul fiecărei ferme zootehnice — ZOOTEHNIC BIRCEA
a din Ursa prezenţa la serviciu nu-i be­ AL I.A.S. SIMERIJ
sc); ANI- nevolă, ci obligatorie.
din Ursa O diminuare îngrijorătoare a
sc); URI- C.A.P. ŞOIMUŞ îndeplinit integral! producţiei de lapte. Dc la ta­
i (Reteza- ceputui acestei luni, producţia
Frontiera a scăzut cu 330 1 lapte. Cauza
URABAR- Animalele sînt mal bine în­ este slaba furajare a anima­
grijite şi furajate, iar produc­ C.A.P. BATIZ lelor. Există un deficit de fu­
ui Buddy C.A.P. PEŞTIŞU MIC Conducerea C.A.P. trebuie se mulg zilnic 180 1 lapte. Plă­
ORAŞTIE: ţia de lapte cunoaşte o creş­ să asigure necesarul de ftouri nui la fondul de stat n-a fost raje de 231 tone la fin şi Bl
tere continuă. Pe ianuarie, Aici, ca de obicei, au fost Această unitate predă zilnic tone la grosiere. Chior dacă
i (F- -ia); 's-a depăşit planul de livrări prezenţi ia datorie, alături de şi concentrate, mai ale's acum îndeplinit in ianuarie şi nu va există un excedent de sucu­
I-II (Fia- cu 200 1, iar acum se predau îngrijitori, preşedintele coope­ la fondul de stat, de la cele în perioada fătărilor. i’i realizat nici în această lu­
54 vaci în lactaţie, 83—90 l
■BAl: Tess zilnic cile 130 I lapte marfă. rativei şi şeful de fermă. Pro­ lapte. Trebuie să se facă mai nă, cind din 35 hl (planificaţi lente de 523 tone, pe comple­
sa de cul- gramul de îngrijire, furajare nmlt pentru hrănirea şi îngri­ A.E.I. PEŞTEANA pentru luna februarie), au fost xul zootehnic deficitul de uni­
predaţi doar 6 hl (?).
Mînia — şi muls s-a desfăşurat în con­ jirea vacilor. Furajele nu a- tăţi nutritive este de ordinul
); BRAZI: C.A.P. TIMPA diţii bune. Producţia de lapte jung decit pină la 20 aprilie. Programul a început la timp a 79 000.
ar — se- a crescut faţă de 1 februarie, şi s-a desfăşurat in condiţii' FERMA NR. 8 CALAN Nici planul de reproducţie
' A L A N : Toţi îngrijitorii au fost la cu 77 1. Ordinea şi curăţenia bune. Adăposturile sint bine A I.A.S. HAŢEG nu se realizează in condiţii
a Polul datorie şl împreună cu ei pre­ sînt atribute care caracteri­ C.A.P. HAŞDAT întreţinute, animalele aşişde­
cultură) ; şedintele, inginerul şef şi con­ zează întreaga activitate din rea. De ia popuiarea comple­ Un semnal pentru conduce­ optime. Pentru a avea cel
tabilul şef, personalul sanitar- Cei doi membri din consi­ 1 300 de viţel planificaţi în a-
împotriva fermă. liul de conducere ai C.A.P., xului, producţia de lapte mar­ rea I.A.S. Haţeg, pentru co­
Mureşul) ; vetertnar şi şeful fermei. Atît Nagy Lădislau şi Gheorghe fă este în creştere. De la 220 1, lectivul de muncă din fermă: cest an, trebuie să se realizeze
5 (Lumi- îngrijirea, cit şi furajarea se lipseşte spiritul apă gospodăresc. montele planificate.
cu
Alimentarea
la
două
Destinaţia fac in mod- corespunzător. Va­ C.A.P. ZAM grajduri nu se poate realiza
rul). cile cu lapte au fost lotizate decit in perioade scurte, de­
şi se hrănesc diferenţiat. De De la l februarie şi pînă în C.A.P. BRAD
la flecare vacă se livrează zil­ momentul de faţă, din efecti­ oarece instalaţiile stot mereu
nic la fondul de stat peste defecte. Apoi, deşi sint 3 graj­
vul fermei acestei unităţi au duri prevăzute cu sistem âe Există o bună preocupare
3 1 lapte. Ferma are şi 500 oi, fost scoase 103 oi. De ce mor pentru ca activitatea fermei
numai
a
din care 300 fătătoare, şl de la oile ? Nu de boală, ci din cau­ evacuare singur gunoiului, funcţio­ să se desfăşoare în bune con­
grajd
un
la
care s-au obţinut pînă acum za hrănlrii necorespunzătoarc. Dohangie, deşi erau progra­ la Începutul ‘ lunii, ieri s-a a- nează instalaţia. Gunoiul cs'e diţii, cadrele din conducerea
juns la o producţie de 533 li­
110 miei. La Viţei, faţă de 23 Oile primesc doar fin de sla­ maţi să participe ieri diminea­ in tri, de la 102 vaci in lactaţie. evacuat cu roabele. îngrijito­ unităţii şi fermei repartizate
de
programul
lucru
la
ţă
il pentru planificat, s-au obţinut 31. bă calitate şi paie, în timp ce fermă, n-au făcut acest lu­ rii nu poartă halate, o parte să conducă programul în zoo­
1983: Vre- concentratele sint ţinute în cru. In sectorul zootehnic al din grajduri au un aspect ne­ tehnie făctadu-şi datoria. Fer­
erul va fi magazie. unităţii lasă de dorit ordinea C.A.P. TOTEŞT1 plăcut, iar animalele din mai ma se înscrie cu o producţie
ar acope- C.A.P. salaşu de sus şl curăţenia, păstrarea micro­ multe loturi stot murdare. Me­ de 290 1 lapte zilnic. De men­
interva- climatului corespunzător in De la program a lipsit in­ canicul din fermă, deşi vine ţionat că nu s-nu înregistrat
ninsori La programul de grajd, ca­ C.A.P. BURJUC adăposturi, adăpatul animale­ ginerul Gheorghe David, şeful la program, nu se prea omoa­ pierderi din efectivul de ani­
sufla mo­ re a început la ora 5, au fost fermei zootehnice, de care ni­
ţi nordic. prezenţi toţi îngrijitorii. Efec­ Ferma zootehnică a C.A.P. lor, care se face afară la meni nu ştia nimic. Instalaţia ră cu lucrul. Aşa se şi expli­ male, iar stocul de turale,
Inimc to­ Burjuc livrează zilnic la fon­ jgheaburi. de muls nu funcţionează nici că de ce o parte din defec­ care sînt gospodărite cu grilă,
urmă
in
cu
ţiunile
survenite
rn in us 3 tivele totale aferente perioa­ dul de stat 58—00 1 lapte. acum. după atiţia ani de la asigură hrănirea ptau la ieşi­
axime în- dei au fost depăşite cu 22 ca­ C.A.P. TELIUC montarea ei. Balanţa furajeră o zi, două sînt neremediate. rea la păşunat.
is 1 grad. pete, iar matca s-a realizat in­ Foarte puţin pentru o fermă „bate spre minus 11 cu aproxi­ Se obţin în medie peste 770 1
care are furaje din belşug.
tegral. Se mulg 80 de vaci. de Îngrijitorii Sofia Lupulescu, mativ 160 de tone, iar fura­ lapte marfă de la 228 de vaci
a ea va fi Gheorghe Orşa, preşedinte, era jele care există în prezent, in luctaţie. C.A.P. MESTEACĂN
mai mult la care se livrează zilnic, la de părere că producţia mică Ioan Iliescu şi alţii au dove­ sînt de proastă calitate. Deşi
:a ninsori fondul de stat 200 1 lapte. ■^ăe lapte s-ar datora viţeilor, dit răspundere în muncă, su­ oamenii işi fac datoria cum
va sufla plinind lipsa de la program a pot, starea fiziologică a ani­ C.A.P. SILVAŞ Deşi programul s-a desfă­
tensiftcări care primesc 6 1 lapte pe zi. Iui Vasile David. Unitatea are malelor nu este satisfăcătoare. şurat în bune condiţii, pro­
a 70—90 C.A.P. sAlaşu de jos In aceste condiţii, viţeii ar un deficit la sortimentul fi­ ducţia de lapte marfă de nu­
de
producţiei
Evoluţia
ii nordic, trebui să arate ca pepenii de broase, care trebuie acoperit Ca urmare, nici producţia de este convingătoare asupra lapte mai G0 de litri, care se reali­
lapte nu se ridică la nivelul
mo­
în grajdul de la brigada Oha­ graşi. Or ei sînt destul de cir mai repede posibil. prevederilor. Aproximativ un dului cum factorii responsa­ zează de la cele 46 de vad
rele trei ba, undo sînt vacile cu lapte, slabi. Vacile de la brigada Este necesar să fio luate mă­ litru de lapte pe cap de vacă. bili de aici se ooupă de în­ aflate în lactaţie, nu poate fi
’a încălzi programul s-,a desfăşurat în Burjuc sint neîngrijite. Tre­ suri hotărîte pentru transpor­ considerată ca satisfăcătoare.'
re sfîrşi- bune condiţii. Faţă de începu­ buie să se acorde mai multă tul gunoiului de grajd, care De aceea, planul pentru fon­ grijirea şi hrănirea animale­ Stocul de furaje existent nu
lor. De la 700 litri lapte, oît
erul va fi se adună în stoc din luna iu­ dul de stat n-a fost onorat in­ acoperă necesarul de consum
Vor că- tul lunii, cind se dădea la atenţie asigurării de îngriji­ nie a anului trecut (! ?). tegral nici in ianuarie şi exis­ era la taceputui lunii februa­
■ate. Vîn- fondul de stat 105 1 lapte Zil­ tori localnici. tă minusuri şi in februarie. rie, a ajuns in prezent la pe­ decit pentru o perioadă de 20
de zile, ceea ce constituie un
:rat, pre- nic, cu un procent do 3,0 la ste 1000 litri. Raţiile de furaja­
orul nor-. sută grăsime, s-a ajuns acum C.A.P. PEŞTIŞU MARE C.A.P. GHELARI re a animalelor se respectă. serios semnal de alarmă pen­
maxime la 129 1, ou un procent de 3,9 C.A.P. PEŞTEANA La fătări, planul a fost rea­ tru conducerea C.A.P.
us 3 gra- la sută grăsime. La grajdul Efectivul de 2 950 ovine are lizat şi depăşit. Vacile au o
ip între Sc livrează zilnic la fondul condiţii bune de îngrijire şi Nu s-a asigurat apa caldă De asemenea, cu maximă o-
4 \de. de la Sălaşu de Jos, unde sînt dc 3tat între 75—80 1 lapte. E- furajare. Pină acum s-au obţi­ pentru muls, iar vacile erau stare fiziologică bună şi sint perativitate trebuie soluţiona­
ra .— va vacile gestiune şi vlţelclc de xistâ furaje suficiente şi în­ murdare şl starea lor fiziolo­ lotizate. La ovine încep ma­ tă problema Înlocuitorului cio s
•e va de- reproducţie, Îngrijitorii au în­ nut 129 miei. îngrijitorii Lazăr siv fătările. Mai trebuie rezol­ banului, care s-a îmbolnăvit,
(etcorolog ceput programul la ora 7, iar grijitori buni, iar pe măsură şi Vasile Aparaschivei se pre­ gică, precară. Deşi există in­ vate două probleme: asigura­
iu Vras- co vor Intra In lactaţlo mal ocupă cu insistenţa de Îngriji­ stalaţie de apă in grajduri, ea oile rămînînd fără îngrijitor
Margareta Opruţ-a, caro răs­ rea in continuare a concentra­
pundea de program, a venit multe Vaci, producţia do lapte rea efectivelor de ovine pe nu funcţionează. De la un e- telor şi • repararea tocătoarei tocmai acum, ta perioada fă­
după ora s (!). va spori. care lc au în primire. feotiv de 102 vaci în lactaţie, pentru furaje. tărilor. i