Page 73 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 73
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ!
f<*
I
S O C I A L I S M U L Primite eu receptivitate, propunerii©
minerilor contribui© nemijlocit Sa
0RGAI\l AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C îmbunătăţirea activităţii din abataje
SI AL C O N S I L I U L U I „Aţi făcut vreo propune le la pregătirea abatajelor fost elaborat un minuţios
re cu conţinut tehnic, e- din stratul 15, blocul IV program pentru mutarea
conomic pentru îmbunătă şi stratul 7, prin introdu complexului mecanizat în
ţirea activităţii de extrac cerea instalaţiilor de mo viitorul panou. Se preco
Anul XXXV, nr. 7 863 MARŢI, 22 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani ţie?". întrebarea am a- nera!. Tot în 'stratul 15, nizează reducerea orizon
dresat-o mal multor mi blocul III, în perimetrul tului unei lucrări care a-
• * % neri, maiştri. Ingineri sectorului VI s-a trecut la re un mare volum de ma
din unităţi carbonifere plasarea în flux continuu noperă şi, totodată, intra
OuvYntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ale Văii Jiului, din a două brigăzi, în vederea rea într-un timp mai scurt
dorinţa de a afla în ce aplicării unei premiere a viitorului abataj în cir
tehnologice pe întreprin
tară a preşedinţilor consiliilor populare măsură gîndirea înaintată dere : exploatarea „în re cuitul productiv.
a oamenilor — această
în mod repetat, la mi
Inepuizabilă resursă Inter tragere" a stratului, me nele Vulcan, Lupeni, Url-
Amplu şi insufleţitor program de muncă pentru nă de perfecţionare a ac todă de mare eficienţă, cani, Petrila şi altele au
tivităţii colectivelor — îşi
prin caire s-a asigurat re
fost făcute propuneri pen
găseşte o valorificare co ducerea lungimii lucrării tru îmbunătăţirea aprovi
de pregătire şl creşterea
dezvoltarea economico-socială a tuturor localităţilor respunzătoare. liniei de front active. O zionării tehnlco-materiale
La mina Vulcan, de pil
a brigăzilor şi a activităţii
dă, din gîndirea colectivă altă premieră tehnologică electromecanice.
au Izvorlt soluţii tehnice este în curs de realizare IOAN MUSTAŢA
o contribuţie esenţială prin care s-a îmbunătăţit şl la mina Lupeni, în ca
„Să facem în aşa fel încît Conferinţa pe şi-au adus-o consiliile aprovizionarea cu materia- drul sectorului VI, unde a - ’-a)
ţară a preşedinţilor consiliilor populare şi a populare. Tabloul marilor
secretarilor cu probleme de propagandă şi înfăptuiri din toate dome
niile de activitate înfăţişat
cultură să constituie un factor hotărîtor, să dea de secretarul general al
un nou impuls, să dinamizeze întreaga acti partidului constituie un
vitate a consiliilor populare în îndeplinirea puternic factor mobilizator
sarcinilor de mare răspundere pe care le au. pentru consiliile populare,
pentru toţi cetăţenii ro
Să facem astfel încît consiliile populare din mâni, maghiari, germani şi
toate localităţile să-şi îndeplinească în cele de alte naţionalităţi, che
mai bune condiţii răspunderile de mare în maţi să-şi pună toate e-
riergiile în slujba înfăptui
semnătate, să crească rolul lor în cadrul de rii unui ideal scump nouă
mocraţiei muncitoreşti revoluţionare, în înfăp tuturor.: edificarea unei
tuirea politicii interne şi externe a ţării noas Românii tot mai prospere.
tre, în dezvoltarea tot mai puternică a forţe Subliniind necesitatea creş
consiliilor
lor de producţie, în ridicarea patriei pe noi terii rolului conducerea
în
populare
culmi de progres şi civilizaţie, în întărirea vieţii localităţilor urbane
independenţei şi suveranităţii României' . şi rurale, în unirea mase
1
lor de oameni ai muncii, în I.M. Urlcanl, sectorul III. Maistrul Io an vlad şî schimbul lui Mihal Sîrghiuţă, care
NICOLAE CEAUŞESCU cuvîntare sînt prezentate faco parte din brigada Iul Ion Volocaru. In luna ianuarie această brigadă şi-a rea
lizat cu succes planul do producţie. Foto: VIRGIL ONOIU
pe larg orientările şl di
Magistrala cuvîntare ros la toate nivelele. Trecîn- recţiile de acţiune viitoa
tită la tribuna Conferin du-se succint în revistă re, aşa cum sînt ele sta Specifice activităţii do Aceste sporuri neconte
ţei pe ţară a preşedinţi măreţele realizări ale po bilite de Congresul al XII- producţie din cadrul Sec Depăşiri de plan nite de producţie s-au
lor consiliilor populare de porului nostru, sub condu lea şi de Conferinţa Na ţiei nometalifore Zlaşti realizat pe seama meca
către tovarăşul Nicolae cerea înţeleaptă a partidu ţională aie partidului. sînt productivităţlle înal lomltă şi 300 tone talc, nizării. Astfel la talc
Ceauşescu. secretarul ge lui, în înfăptuirea Pro Consiliile populare, sc te şi preocupările pen în prima decadă a lunii s-a introdus pentru pri
neral al partidului, preşe gramului de făurire a so februarie producţia su ma dată o instalaţie de
dintele Republicii — do cietăţii socialiste multila subliniază în context, au tru Introducerea in cir plimentară creşte cu încă
cument de inestimabilă teral dezvoltate şl înain înalta îndatorire să mili cuitul productiv a mine 6 700 tone dolomită şî selectare mecanică, ce a
valoare teoretică şl practi tarea României spre co teze cu mai multă răspun reurilor sărace in con 160 tone talc, la care se permis creşterea indice
că — se constituie ca un munism, în cuvîntare se dere pentru realizarea u- ţinut. adaugă plusurile celei lui de productivitate de
amplu şl insufleţitor pro subliniază remarcabilele nei noi calităţi a muncii Dacă după prima lună de-a doua decade, apro 8—9 ori, adică s-a ajuns
gram de muncă pentru or victorii în dezvoltarea e- şi vieţii, dezvoltarea inten a anului aici se obţi
sivă a industriei, dezvolta-
ganele locale ale puterii şl conomlco-socială a tuturor nea un plus de produc piate ca realizări de la' aproape 10 tone pe
administraţiei de stat die localităţilor patriei la care ţie de 19 600 tone do- prima. post.
(Continuore în pag. o 2-a)
o-» — • — • — — ffl
In pregătirea campaniei agricole de primăvară
Agendă de lucru bogată
pentru lucrătorii ogoarelor
în toaţe unităţile agri periile şl ' gerul, nu precu
cole socialiste aie Consi peţesc nici un efort pen
Şansa... liului unic agroindustrial tru a-şi face pe deplin
datoria. Folosindu-se .atît
Deva continuă cu intensi
tate acţiunile de muncă mijloacele mecanice, cît
Pledoaria maistrului Dom pentru temeinica pregătire şi atelajele, s-au dus în
naru are acoperire in fap a campaniei agricole de cîm.p aproape 11 000 tone
Este plăcut să auzi se tele sale de muncă excep primăvară, în vederea ob gunoi, cu care s-au fer
meni de-ai tăi, muncitori ţionale, in realizările teh ţinerii unor producţii cit tilizat mai mult de 300 ha
împătimiţi de meseria lor, nice ale altor specialişti de mai bogate la toate cul teren destinat culturilor
vorbind cu patos şi interes la „Chimica“ Orăştie. Iar turile. între lucrările ac de cartofi, sfeclă de zahăr
despre inteligenţă tehnică drumul lor in această di tuale un loc prioritar pe şi porumb. Numai în pe
şi progres economic, ei în recţie urcă mereu. „Să ne agenda tururor lucrători rioada care i trecut de la
şişi fiind resorturi principa dezobişnuim de o cere me lor ogoarelor îl ocupă începutul anului şi pînă la
le în acest proces de evo reu cile ceva de la alţii. transportul si administra 15 februarie s-au transpor
luţie continuă a ţârii. îl De lingă noi sau mai de rea gunoiului de grajd, a- tat şi administrat peste
ascultam captivai pe mais departe. Să valorificăm mal plicarea fazială a îngrăşă 2 100 tone, cu care s-au în
trul Dumitru Domnaru, de bine propria inteligenţă mintelor chimice pe semă grăşat aproape 60 ha la
la „Chimica" Oră ştie, fâ- tehnică, in toate comparti năturile de toamnă, exe C.A.P. Brănişca, Deva şl
cind apel la toţi cei care mentele de activitate. Este cutarea lucrărilor de îm Complexul zootehnic Chi-
lucrează în această unita 1singura noastră şansă de bunătăţiri funciar 3. mindia. La C.A.P. Banpo-
w
te reprezentativă a indus a merge in pas cu pro Organizîndu-şi bine mun toc s-a dus gunoi de pa
triei noastre chimice de gresul tehnic pe plan mon ca şi folosind din plin tim săre de la „Avicola" Min
a-şi pune mai mult mintea dial. Şi avem asemenea pul de lucru, precum şi tia, folosindu-se trei trac
la contribuţie şi creierul la forţă tehnică in uzina noas mijloacele din dotare, for toare cu şase remorci.
lucru, pentru a găsi noi so tră: ingineri, chim işti, eco maţiile de mecanizatori în acelaşi timp s-a ac
luţii de perfecţionare şi u- nomişti, maiştri, muncitori care lucrează la transpor ţionat intens la fertiliza
şurare a muncii, pentru q specialişti. Să deschidem tul şi administrarea în- rea semănăturilor de toam
r
conferi întregii activităţi de lacătul gindurilor bune din giăşămintelor o ganice au nă — grîu şi orz. Această
producţie noi valori calita noi. Spre folosul nostru, al încheiat această lunare la lucrare a fost realizată
tive şi de eficienţă. As tuturor". C.A.P. Deva, Hărăa şi Bîr- pînă acum pe aproape
tăzi, resursa numărul unu Perfectă dreptate are şl său. S-au evidenţiat în a- 1 000 ha din cele 2 200 ha
caire ne poate asigura pro inginerul Aurel Giurgiu, ca ceastă activitate I. Noaghi, aflate în cultură. îngrăşă-
gresul, dezvoltarea, civili- re a exprimat această opi E. Maftei, I. Andrei, „V. mintele au fost adminis
zaţ ia este mintea noastră. nie. Şansa noastră de mal Zvîncă, Al. Bob, I. Ră- trate atît manual — ia
S-o punem serios ia trea mult şl mal bine este în bulea, I. Pantea, T. Flo- C.A.P. Şoimuş, Veţel, Bră-
bă. Toţi. Să gindim. Mal noi. S-o punem in lumină. La C.A.P. Batiz întreprinderea do utilaj lerasler, îmbu rea, G. Bob, P. Berindei,
mult, mai intens, mai bi nătăţiri funciare, proiectări şi execuţie în construcţii efec I. Vinţl, G. Caşvan, I Urs, N. BADIU
ne". G. DINU tuează ample lucrări pentru sporirea rodniciei pămintulul. N. Cioază, V. Jurca şi al
ţii care, înfruntînd intem (Continuare In pag. o 2-a)
