Page 74 - Drumul_socialismului_1983_02
P. 74
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 î
Întreaga muncă politico- Pentru o calitate superioară
organizatorică trebuie subordonată a producfiei de ©fel
îmbunătăţirii calităţii producţiei 11.00 Telex
11,05 Profesiuni
lui
Siderurgiştii din Hune acestui an, însă aprovizio troducarii în circuitul eco 11.30 Desene a
în titnpu>l dezbaterii din rală, în sensul reducerii în multe unităţi din ţară, doara au făcut recent bi narea ritmică şi în canti nomic a materialelor refo- 11,45 Itinerar i
adunarea generală a or consumului de gaz metan, dar se cumpără numai ce lanţul activităţii pe anul tăţile contractate cu căr losibile, economisirii pe grafie sui
ganizaţiei de bază din sec dar nu s-a făcut nimic este deosebit de frumos. precedent, au trecut în re bune din Valea Jiului ne-a toate căile a combustibilu 12.30 Panorami'
ţia materiale izolatoare a şi nici nu putem face a- Trebuie să înţelegem cu vistă realizările obţinute, pus şi ne pune încă mari lui şi energiei", releva 16.00 Telex
i.M.C. Bîrcea, problema cest lucru pe costuri de toţii că lupta în domeniul au analizat cu simţ de probleme", spunea Dorin Ioan Jucan, de la uzina 1G,05 Viaţa şco
calităţii producţiei a apă producţie. Pentru realiza calităţii este extrem de răspundere sarcinile pe Manea, de la uzina cocso- nr. 6. Deosebit de impor- IC,35 Clubul tij
rut relativ firav încă din rea sarcinilor de plan pe dură şi rezistă numai cine acest an şi s-au angajat chimică. „Acest lucru s-a 5 tant este să reparăm în 17,20 Cabinet
pentru lu
darea de seamă. Treptat 1983 trebuie întărită res face lucruri foarte bune. să le materializeze exem răsfrînt cel mai mult în termen şi de cea mai bu agriculturi
s-a amplificat, aşezîndu-se ponsabilitatea pentru cali Noi încă trebuie să sto- plar. Aşa cum s-a con secţia noastră, deoarece nă calitate agregatele, să 17.50 1 001 de sf
în cele din urmă în aten tatea producţiei. Trebuie eăm foarte mult, produse semnat în darea de seamă, calitatea cocsului a dus la realizăm ritmic planul fi 20.00 Telejurnal
ţia generală ca problema care se mai degradează şi producţia fizică pe 1982 a consumuri exagerate pe zic, sortimental, la înalt 20,15 Actualitate
numărul unu. în această stare. Secţia fost depăşită cu 12 070 nivel tehnic şi calitativ, în că
Nu insistăm acum de ce Adunări anuale noastră nu este rentabilă tone cocs t metalurgic, Adunările generale lumina orientărilor date 20,25 Forum r
logic
s-a întîmplat aşa. însuşi pentru dări economic, iar dacă nu vom 32 668 tone aglomerat fe ale oamenilor de secretarul general al 20,10 Din inim
ros, 604 tone piese de
biroul organizaţiei de ba de seamă în acorda atenţie maximă ca partidului, t o v a r ă ş u l patriei şi
ză, în dorinţa de a cuprin lităţii, nu vom rezista. schimb, 1 308 tone utilaj muncii — expresie Nicolae Ceauşescu, . la re 20.50 Teatru
de în darea de seamă toa organizaţiile Iosif Ghilea : „Am făcut siderurgic, s-au obţinut e- a democraţiei centa întîlnire de lucru cu „Poveste ■
te problemele, a tratat-o de partid marfă, n-o putem vinde conomi'i suplimentare la noastre socialiste, cadre de conducere şi spe YVilliam f
Premieră
la fel ca şi pe celelalte. pentru că este slabă. Mai costurile de producţie de a autoconducerii cialişti din ministerele in 22.00 Telejurnal
Fapt este că din argument bine s-o vindem, cum fac 95 milioane lei, s-au livrat dustriei chimice şi indus
în argument, s-a ajuns la să manifestăm mai multă alţii, la un preţ redus şi îr< plus la export produ muncitoreşti triei metalurgice. Iar pen
concluzia amintită. Ne-au hotărire faţă de orice a- tot cîştigăm ceva. Se ac se în valoare de 375 mi tru aceasta este necesar
convins comuniştii care au bateri de la tehnologie, ceptă materie primă de lioane lei, volumul bene tona de fontă şi la ne- să ni se asigure cantităţi IgEADIt
ficiilor suplimentare însu
participat la discuţii, din disciplină". slabă calitate, oamenii noş mează 54,8 milioane lei. realizarea planului de le necesare de energie şi
care repi'oducem fragmen Mai taine a pus punctul tri trebuie să se zbată să Darea de seamă a pre scoatere la fontă — pre combustibil, de’ electrozi şi ^ rr X EŞTI
tar : pe i, cum se zice, ing. Lia găsească soluţii pentru a ciza Gheorghe Doşteţeanu, încărcătură metalică, în ».• programul ic
Muntean u : o folosi". zentat şi alte realizări din cantităţile şi de calitatea
La ordinea z
Moise Voiconi, şeful sec — Calitatea este proble uzinele şi secţiile combi maistru la secţia a Il-a cultură; 7,00
ţiei: „Dacă indicatorii fi ma numărul unu. Un fac Cam în acelaşi fel, ex natului — în domeniile furnale. Solicităm să fim necesară reţetelor noastre 8.00 Revista pri
de elaborare a oţelului".
zici l-am realizat în 1982, tor important în această trem de tăios, au discutat productivităţii muncii şl aprovizionaţi în mod co „La rîndul nostru, colec lctin de ştiri ;
cu excepţia cahlelor, stăm direcţie este calitatea ma şi alţi comunişti, chestiu calităţii produselor, al respunzător cu calcar, cu tivul uzinei nr. 8 se va rul melodiilor
foarte slab la cei econo- teriei prime, dar altul şi nea cuprinzînd o seamă de cercetării tehnico-ştiinţifi- minereu şi cu blocuri car strădui să aprovizioneze pundem ascult
Buletin de şti’
mico-financiari. Depăşim mai important este omul. laturi ale răspunderii oa ce şi scoaterii de metal, bonice şi ne vom îndeplini în condiţii optime cu ma zică corală; ’
consumurile, cheltuielile la menilor, de la şeful sec al condiţiilor de muncă şl integral planul". tecele şi da
Dacă se ştie că produsul ţiei pînă la omul necali terii prime secţiile combi rclor; 10,40 IV//.'
1000 lei producţie marfă. nu este pentru export, in ficat, pe toată filiera pro de viaţă create. De altfel, Alţi participanţi la dez natului, dar să primim o- Buletin de şt/-
Este lansată o temă care tervine delăsarea totală, ducţiei. realizările bune din 1982 bateri — Ioan Cioroianu, perativ din ţară fierul crofonul pioni
Publicitate;
vizează modernizarea cup nu se mai finisează, nu se Comuniştii au făcut şi i-au recomandat pe side Iosif Alic, Ion Berar, Ionel vechi contractat" — se an de ştiri; 12,05
Cîndea, Irimie Mîică— au
toarelor de la vata mlne- mai perie... Sobe se fac propuneri care au venit în rurgiştii din Hunedoara să arătat că în colectivele pe gaja Alexandru Dragota. democraţiei
revoluţionare;
sprijinul măsurilor pre adreseze chemarea la în care le reprezintă la adu Remarcînd grija perma moara folclon
trecere socialistă pe acest
zentate de biroul organi an către toate întreprin nare au existat în 1982 şi nentă pe care partidul şi vanpremieră r
zaţiei de bază. derile metalurgice ale ţă mal există încă neajunsuri statul nostru o dau dez De la 1 la 3;
Amplu şi însufleţitor Printr-un efort colectiv, rii. Mîndri de această în de natură organizatorică voltării industriei metalur- curioşilor; 16,0
ştiri;
16,05
adunarea generală a aşe credere, cei care au luat şi disciplinară, exprimîn- gi :e, indicaţiile date în a- Vasile Popovh
ceastă direcţie de către to
program de muncă zat exigenţele calităţii la cuvîntu.1 în cadrul forumu du-şi hotărîrea de a munci varăşul Nicolae Ceauşescu, tul medicului;
componis
lion
locul de frunte. Rămîne
mai ordonat în acest an şi
ca această convingere a lui lor de autoconducere formulînd propuneri con vorbitorii au arătat, în tri Teicu; 16,30 R
şi autogestiune muncito
conomică; 17, C
pla lor ipostază de produ
(Urmare din pag. 1) lare în îmbunătăţirea con comuniştilor să se trans rească au considerat că crete privind îmbunătăţi cători, proprietari şi bene ştiri; 17,05 P
tră; 17,30 Gru
tinuă a activităţii organi forme în convingere şi mod îndeplinirea sarcinilor deo rea aprovizionării tehnico- ficiari ai valorilor mate rice; 17,45 Fori
zatorice şi politice, în creş de acţiune la scara între sebit de mobilizatoare din materiale, utilizarea la ca riale, că mai au de în mentală Guidi
terea rolului lor în toate gului colectiv. Pentru a- acest an, a angajamente pacitate a agregatelor şi dreptat unele situaţii, că 18.00 Orele seri,
cultura de la
rea mai puternică a bazei domeniile. Aceasta impune ceasta, biroul organizaţiei lor asumate reclamă o ac instalaţiilor din dotare, ri trebuie să întărească or Radiojurnal;
energetice şi de materii întărirea şi dezvoltarea le de bază trebuie să-şi îmbu tivitate susţinută şi res dicarea nivelului tehnic şi dinea şi disciplina la fie pămîntului ro.
prime, reducerea consumu găturilor cu masele, întă nătăţească considerabil ac ponsabilă a fiecăruia la calitativ al produselor. El care loc de muncă, să ac O zi într-o o
rilor de materii prime, ma rirea controlului obştesc, tivitatea, să se activizeze locul său de producţie, dar au solicitat, totodată, spri ţioneze mai ordonat, ferm nat a op. 24
major „a Pri
teriale, combustibili şi e- aplicarea şi respectarea le înainte de toate, el însuşi, şi un sprijin mai consis jin în direcţia unei mai şi responsabil pentru înde Ludwig van
nergie, elaborarea de pro gilor ţării, dezvoltarea şi să capete mai multă vi tent din partea organelor bune dotări cu piese de plinirea integrală a sarci 23,30—5,00 Nor
grame privind găsirea de apărarea proprietăţii socia goare şi forţă — cerinţe superioare de resort. „Noi schimb, echipamente, uti nilor de plan pe acest al cal.
noi surse de energie prin liste, educarea şi forma formulate de altminteri în am încheiat cu bine anul laje de înaltă productivita treilea an al cincinalului
punerea în valoare a re rea conştiinţei revoluţio adunare. 1982, avem realizări fru te. „Să dăm mai multă a- calităţii si eficienţei.
surselor locale. nare a maselor. CORNEL ARMEANU moase şi de la începutul tenţie recuperării şi rein- DUMITRU GHEONEA
Un obiectiv central al Organele locale de partid
activităţii viitoare îl con — comitetele comunale, o- DEVA: Dra
stituie dezvoltarea tuturor răşeneşti şi municipale — ma vedere (P
sectoarelor agriculturii, în au datoria să asigure con îmbunătăţirea activităţii \H PREGĂTIREA CAMPANIEI nu deschideţi
HUNEDOARA
aşa fel ineît această ramu ducerea şi îndrumarea per contraatacă -
ră să-şi aducă o contribu manentă a consiliilor popu AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ (Flacăra); At
ţie tot mai mare la înflo lare, în vederea îndeplini in abataje lui Rom mei (îr
Vom trăi şi
rirea economico-socială a rii de către acestea în bu (Arta); Fem
patriei, la ridicarea nive ne condiţii a atribuţiilor Agendă de lucru bogată (Constructorii,
lului de trai al poporului, şi răspunderilor ce le au (Urmare din pog i) o importantă ‘depăşire a • ŞANI: Gozlar
(7
în acest sens, se cer în în fruntea obştii. Comu planului, dar numai dacă In spaţiu Tat'
LUPENI:
treprinse acţiuni şi măsuri niştii, lucrătorii din aces — într-adevăr, am pro transportul ţine pasul cu (Urmare din pag. 1) Gristuir, Brănişca şi Bîr- (Cultural); V
pentru valorificarea inte te organe trebuie să-şi pus să se ia măsuri pe li avansarea din abataj... său. S-au făcut scarificări Irid, dragoste
Lr
grală şl eficientă a pămîn- îndeplinească sarcinile cu nia aprovizionării aşa In Relatări edificatoare nişca, Leşnlc şi alte uni pe 25 ha la C.A.P. Bîrsău ceafărul); compi
dentul,
tului, sporirea producţiei răspundere, să dovedească cit noi să folosim efecti ne-au fost făcute şi la mi tăţi — cit şi mecanic. în- au fost defrişate 30 ha tofii (Mineru
agricole vegetale, creşte exigenţă şi combativitate, vul brigăzii in cea mai na Petrila : grăşămintole azotoase sînt păşuni la C.A.P. Deva şi SA: Legenda
rea efectivelor şi a produc principialitate în întreaga mare parte a timpului de — în legătură cu stilpii asigurate pentru toată su s-au curăţat şi împrăştiat — seriile I-1I r
En
URICANI:
prafaţa si lucrarea conti
ţiei animaliere în unităţi lor activitate; comuna şi lucru, la front, pentru hidraulici, am propus să nuă. muşuroaiele pe 317 ha pă tezalul); Br
le agricole socialiste şi în oraşul trebuie să devină creşterea randamentelor, fie aduse îmbunătăţiri în şuni, iar 40 ba au fost în păgină (Stoai
gospodăriile populaţiei, spo unităţi puternice in con ne-a spus printre altele, instalaţia care asigură „ce Lucrările de îmbunătă grăşate cu substanţe chi RAŞTIE : înt
(Patria
turnă
rirea livrărilor către fon ducerea întregii activităţi, la mina Vulcan, brigadie darea" acestora, ne-a spus ţiri funciare se bucură, de mice. Toate eforturile me fără nume
dul de stat, înfăptuirea in dezvoltarea economico- rul Ioan Calotă. şeful de brigadă Vasile asemenea, de toată aten canizatorilor şi cooperato GEO AGIU-BA
programelor de autocon- socială a ţării. — Au fost întreprinse Glişcă. ţia. în acest scop au fost rilor sînt îndreptate spre revoltă (Casa
HAŢEG: Uit ir
ducere şl autoaproviziona- Oamenii muncii hunedo- asemenea măsuri ? — Cum a fost primită aduse 1110 tone amenda realizarea la timp şi în cia); BRAZI:
mente pentru combaterea
re în profil teritorial. Fie reni, consiliile populare au — Deja au luat fiinţă în propunerea ? acidităţii solului la C.A.P. bune condiţii a tuturor lu rului; CALA
vis
care deţinător de pămînt primit cu vie şi deplină cadrul sectorului echipe — A doua zi au venit în crărilor agricole de sezon. car n-aţi SI.»
cultură);
este obligat să-l cultive şi satisfacţie ideile şi orientă de aprovizionare conduse abataj-doi specialişti de la mailele răspur.
să obţină maximum de rile cuprinse în cuvîntarea direct de către maiştri. fabrica de stîlpi pentru a- Acţiuni de fertilizare a terenurilor ILTA: Unde
»
randament, să crească cît Materialele sînt aduse pî ceste îmbunătăţiri. Trebuie (Lumina).
mai multe animale şi pă secretarului generai, al nă aproape de front, iar să recunosc că au răspuns în vederea obţinerii unor culturilor respective. Ast
sări, asigurînd atît consu partidului şi îşi exprimă noi ne putem ocupa de foarte prompt. producţii cît mai bune de fel, folosindu-se mijloa
mul propriu cît şi o con hotărîrea fermă de a ac lucrările din abataj, de legume şi cartofi, în toate cele mecanice, atelajele şi
tribuţie sporită la satisfa ţiona neabătut pentru în tăiere şi avansarea fron — în general, am soli unităţile agricole se acţio forţa de muncă în mod in l^PEC
cerea nevoilor economiei făptuirea lor. Angajaţi tului. citat operativitate în reme nează pentru ridicarea po tens, s-a reuşit ca jumă
dierea defecţiunilor, ne-a
naţionale. Fiecare oraş şi plenar in traducerea în — Am propus îmbunătă informat un alt şef de bri tenţialului de producţie tate din suprafaţa desti ® Deva. Ca
al pămîntuhii, prin admi
comună din judeţul nostru viaţă a hotărîrilor Congres ţirea reviziilor şi repara gadă de la Petrila, Nico- nistrarea unor cantităţi cît nată culturilor de cartofi orele 18,30. T
şl legume — 30 ha — să
trebuie să se gospodăreas sului al XH-lea şi Confe ţiilor, ne-a mărturisit lae Dinescu. Chiar astăzi mai mari de îngrăşămin fie fertilizată cu gunoi de „Valea Jiulu
„Domnişoara
că în aşa fel îneît să-şi rinţei Naţionale ale parti maistrul miner Aurel Io- (la data relatării — n.n.), te organice; Conducerea grajd, administrîndu-se August Strln
acopere cheltuielile din dului, cetăţenii judeţului niţă de la mina Urieani, după ce am sesizat o de 'C.A.P. Lăpuşnic, de exem cîte 40 tone/ha. în această gia lui Marc
venituri proprii, ' să aibă nostru nu vor precupeţi şef de schimb la cel mai fecţiune, pînă cînd am a- plu, acordă o mare aten acţiune sînt angajaţi şi lu
mare abataj frontal al în
un buget excedentar. în nici un efort pentru dez treprinderii. juns în abataj, la faţa lo ţie transportului şi admi crează cu răspundere toţi
cului se aflau deja mese
făptuirea autoconducerii, voltarea bazei energetice şi — Ce s-a întreprins în riaşii împreună cu şeful nistrării gunoiului de grajd mecanizatorii din forma
autoaprovizionării şi auto- de materii prime, creşte mod concret în această sectorului de transport. pe terenurile destinate ţia condusă de Vasile
Rusu.
gestiunii constituie o sar rea producţiei agricole, privinţă ? După cum se poate
Pentru azi,
cină de mare răspundere sistematizarea localităţilor, — Prin redistribuirea e- constata, într-o măsu Vremea se ■
pe care o au consiliile înfăptuirea programelor fectivelor din cel de-al ră apreciabilă propune Lucrări de îmbunătăţiri funciare general rece,
populare, punînd accentul privind autoconducerea, 4-lea schimb s-a avut în rile conduc la lărgirea sfe mult noros.
vedere mai ales întărirea Pentru combaterea exce bă, s-a trecut la curăţa dea ninsori,
pe atragerea şl participa autogestiunea şi autoapro- echipelor de meseriaşi — rei de cointeresare a mun sului de umiditate şi ridi rea şi fertilizarea unei su fia moderat
rea maselor la conducerea vizionarea teritorială, ri citorilor din activităţi au cări tempori
electricieni, lăcătuşi, meca carea gradului de fertili prafeţe de 100 ha păşuni. km/h din ve
treburilor de stat şi ob dicarea conştiinţei revolu nici — care să asigure o xiliare, la creşterea reali tate a pămîntului, la C.A.P. Ţăranii cooperatori din Temperaturii
şteşti, la dezvoltarea şi mai ţionare a maselor, vor fa mai bună funcţionare a zărilor de la fronturile de Sîrbi s-au săpat canale brigada a II-a, condusă de fi cuprinse
puternică a democraţiei ce totul pentru a-şl spori fluxului de transport. Pro lucru, fapt ce se va răs- pentru desecare pe o su grade, iar ci
tre —l şi 2
socialiste. contribuţia la înflorirea şi punerea a fost luată ime frînge pozitiv asupra tutu prafaţă de 56 ha teren a- Viorica Alic au curăţat a- rolog de ser
proape 30 ha şi au fertili
cenco).
Sarcini de mare răspun prosperitatea patriei socia diat în atenţie. Noi, bri ror Indicatorilor economici rabil. Totodată, în scopul
dere revin consiliilor popu- liste. gada, putem realiza zilnic ai întreprinderilor miniere. sporirii producţiei de iar- zat 20 de ha.