Page 77 - Drumul_socialismului_1983_02

La bosa unui oşLepLat reviriment:

Soluţii tehnice proprii, acţiuni permanente pentru

întărirea potenţialului productiv al întreprinderii

în urma unor acţiuni gurarea din timp a liniei rită unor preocupări aten­
care pun în lumină efor­ de front necesare. La în­ te pentru pregătirea pro­
Anu! XXXV, nr. 7 864 MIERCURI, 23 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani tul întregului colectiv al ceput, aceste abataje au ducţiei din acest an, mina
întreprinderii pentru creş­ înregistrat productivităţi nu are restanţe la lucrări­
terea producţiei fizice, rea­ mai mici, dar pe măsură le de pregătire in cărbu­
lizările minei Dîlja au spo­ ce fronturile au avansat ne, iar linia de front va fi
tovarăşul muie cesuiescu rit simţitor în ultima săp- şi realizările s-au îmbună­ asigurată pe parcursul a-
tămînă, ridieîndu-se chiar
nului 1983, chiar cu un
tăţit substanţial.
la nivelul de 1 500 tone de Aflăm că redeschiderea excedent faţă de plan. Co­
cărbune pe zi. Este efectul acestor capacităţi de pro- lectivul este mobilizat pc
a vizitat Întreprinderea măsurilor întreprinse de deplin. în acest sens sînt
consiliul oamenilor muncii
edificatoare mai ales rea­
„23 AUGUST" DM CAPITALĂ şi comitetul de partid în I.M. DÎLJA lizările obţinute la produc­
vederea aplicării întocmai
tivitatea muncii, indicator
a prevederilor noului pro­
care, în abataje, a crescut
gram de lucru. în acest ducţie s-a datorat în mare cu 0,5 tone pe post. La fel
T o v a r ă ş u l Nicolae profil, cu muncitorii şi siliului oamenilor muncii context se înscriu şi preo­ măsură unor soluţii pro­ de edificatoare este încă
Ceauşescu, secretau- general, specialiştii întreprinderii a al întreprinderii. cupările pentru soluţiona­ prii, elaborate şi aplicate o stare de fapt: a scăzut
al Partidului Comunist cuprins o arie largă de Prezentînd rezultatele rea unor probleme tehnice de minerii specialişti, numărul avariilor şi al de­
Român, preşedintele Re- preocupări vizînd proble­ obţinute de acest puternic de importanţă hotărîtoare maiştrii şi inginerii între­ fecţiunilor electromecani­
\ } publicii, a făcut marţi o matica specifică industriei detaşament al industriei pentru nivelul şi ritmici­ ce, ceea ce denotă că şi
vizită de lucru la între­ construcţiilor de maşini. constructoare de maşini în tatea extracţiei din abata­ prinderii. Tot un rezultat muncitorii din aceste sec­
prinderea ,,23 August". La sosirea pe platforma primii ani ai actualului jele tuturor sectoarelor de al efortului conceptiv al toare desfăşoară o acti­
Vizita a prilejuit o ana­ industrială din această zo­ cincinal, directorul între­ producţie. colectivului sînt şi lucră­
liză temeinică, exigentă, nă a Capitalei, mii de prinderii, Paul Blaier, a — Am asigurat deschide­ rile ce se desfăşoară pen­ vitate mai bună, că acţio­
a î-ealizărilor obţinute, a muncitori au făcut tova­ subliniat că aceste succe­ rea unui număr de 4 aba­ tru punerea în funcţiune a nează cu operativitate şi
posibilităţilor şi căilor pe răşului Nicolae Ceauşescu se sînt nemijlocit legate de taje, din zona de foc, ne-a unui nou puţ orb. între răspundere, fiind implicaţi
baza cărora acest puternic o caldă şi entuziastă ma­ sprijinul şi îndrumarea pus în temă inginerul Au­ orizonturile 350—300, în în efortul colectiv de îm-
colectiv poate să-şi spo­ nifestare de stimă şi dra­ permanentă a tovarăşului rel Marhan, directorul în­ vederea preluării produc­
rească aportul la înfăptui­ goste. Nicolae Ceauşescu care, treprinderii, referlndu-se ţiei din stratul 5, blocul II, ÎOAN MUSTAŢA
rea prevederilor planului T o v a r ă ş u l Nicolae cu prilejul repetatelor vi­ la principalele acţiuni a- unde vor fi deschise alte
cincinal, a obiectivelor sta­ Ceauşescu a fost întîmpi- zite de lucru, a stimulat vute în vedere pentru asi­ abataje programate. Dato­ {Continuare în pag. a 3-a)
bilite de Congresul al XII- nat de Ioan Avram, mi­ capacitatea creatoare a în­
lea şi Conferinţa Naţiona­ nistrul industriei construc­ tregului colectiv.
lă ale partidului. ţiilor de maşini, Florian Gazdele l-au invitat pe
Dialogul de lucru al to­ Ionescu, prim-secretar al secretarul general al parti­ Toate brigăzile cu planul realizat
varăşului Nicolae Ceauşescu comitetului de partid al dului să viziteze cea mai
cu factorii de răspundere sectorului III, de repre­ veche hală a uzinei, deve- Scurt dialog la telefon cantităţi de minereu cu­ nizare şi coordonare a ac­
din ministerul de resort şi zentanţi ai centralei in­ cu inginerul Liviu Felea, prinse intre 250 de tone şi tivităţii în subteran, la fo­
centrala industrială de dustriale de profil, ai con­ (Conhnuore în pag o 4-a) şeful sectorului minâ Mun- 600 de tone. Intre acestea losirea eficientă a fondului
cel : putem remarca pe cele de timp, la utilizarea la
La adunarea generală a oamenilor munci - Tovarăşe inginer, mi­ conduse de Vasile Anca, întreaga capacitate a mij­
nerii de la această mină Dănilă Irimie, Costică Dra- loacelor de producţie, la
a participat to¥arăşul iota faiişesea lucrează de mai bine de gomir şi Gheorghe Corco- o mai bună programare şi
del.
săptămîni
conform
două
desfăşurare a reviziilor şi
noului program de activi­ — Plusurile de la brigăzi reparaţiilor, cit şi la o a-
T o v a r ă ş u l Nicolae „23 August" din Bucureşti, rea integrală, ritmică a tu­ tate din subteran, în trei sînt şi plusurile în sector ? provizionare corespunzătoa­
Ceauşescu, secretar general în după-amiaza aceleiaşi turor indicatorilor de plan, schimburi cu durata de opt - Nici nu se putea alt­ re a locurilor de muncă.
a> Partidului Comunist zile, la adunarea generală în cadrul adunării gene­ ore. Această perioadă de fel ! In perioada 7-22 fe­ Aşadar, la mina Muncel,
Român, preşedintele Re­ a oamenilor muncii de la rale a oamenilor muncii timp credem că a fost su­ bruarie, chiar în condiţiile noul program de lucru în
publicii Socialiste România, această mare şl reprezen­ de la cunoscuta între­ ficientă pentru a contura noilor norme, bineînţeles subteran este un bun cîş-
preşedintele Consiliului tativă unitate industrială prindere bucureşteană s-au unele concluzii. Care sint majorate, am reuşit să tigat de mineri - o posi­
Naţional al Oamenilor a Capitalei. dezbătut şi adoptat planul acestea ? scoatem la suprafaţă in bilitate de a realiza cîşti-
Muncii, a participat, du­ Pornindu-se de la ana­ pe anul în curs de veni­ — Menţionez că în acest plus 1 700 tone minereu. guri cit mai mari şi o cale
pă rodnica vizită de lucru liza exigentă, responsabilă, turi şi cheltuieli al uni- interval de timp nici o bri­ Realizările acestea sint cit sigură pentru a spori pro­
făcută, în cursul dimineţii a principalelor probleme gadă nu a rămas sub plan. se poate de fireşti. Noul ducţia de minereuri desti­
de marţi la întreprinderea de care depinde realiza­ (Cor.liiiuoie in pag. o 4-a) Dimpotrivă, avem brigăzi program de muncă a con­ nate economiei naţionale.
care au extras suplimentar dus la o mai bună orga­ DORIN CORPADE
& ar <u> o o « w © ® & « V w «9 a> o a cs gj o © © © ts o» «o o k> & » & «■ © cs o o <9 &■ y w ** u• o » * m <s ac v- » o a* ...
în pregătirea campanieiagrâsoîe de primăvară
Lucrări menite să sporească

fertilitatea pămîntului

în aceste zile de iarnă, renurile agricole ce se cul­
lucrătorii ogoarelor, însu­ tivă cu cartofi, legume şi
fleţiţi de îndrumările, sar­ sfeclă de zahăr. Cu îngră­
cinile şi obiectivele cuprin­ şăminte chimice au fost
se în cuvintarea rostită fertilizate suplimentar 180 ;■> vX X;.. I ■<',
de t o v a r ă ş u l Nicolae ha cultivate cu grîu' şi orz.
Ceauşescu la Conferinţa La C.A.P. Răduleşti, ţăra­
pe ţară a preşedinţilor nii cooperatori între care
consiliilor populare, desfă­ amintim pe Viorica Sălă-
şoară o activitate susţinu­ şan, Vergi.lia Simoc, Auri­ I.M. Paroşeni, sectorul I. Maistrul Ioan Hirlop, împreună cu schimbul lui Mihai Brătcscu, din brigada condusă
tă pentru a smulge pămîn- ca Florea, Viorica Marti- de Victor Romcgmca, a dat peste plan 370 tone cărbune in perioada 7—10 februarie 19 83.
tului roade cît mai bogate. nesc, Sabin Şuiagă, Aurel
Astfel, acţionînd cu toate Părău şi alţii, împreună cu
forţele şi mijloacele de brigadierul de cîmp Petru Şoferul Mihai Guşifâ ne sile Nadhazi: „Arde !"...
care dispun, ţăranii coo­ duce intr-un suflet de la Străpungerea... Şi cuplează întrerupătorul.
peratori şi mecanizatorii Ghiara, au curăţat 50 de Haţeg la Brazi. L-a chemat Pentru o clipă, cerul s-a
de La C.A.P. Jeledinţi fo­ ha păşune, iar alte 50 de urgent şeful la ordine. Ştie prăbuşit peste adincuri.
losind tractoarele şi mai ha, cu sprijinul acordat de că e vorba de ceva in le­ {acuităţi şi cu şcoală de gicul inginer Dorel Badea, Ne-am revenit repede. Mi­
întreprinderea pentru îm­
ales atelajele, au încărcat, bunătăţirea pajiştilor, au gătură cu ,,străpungerea". două decenii pe şantiere hi­ şeful latului Netiş. Şi cre­ nerii barajului s-au întilnH
transportat şi administrat fost defrişate. Maşini mad şi mici a- drotehnice, face calcule. „Ar dem că am reuşit". La cu minerii Netişului. Uraaa!
în ultimele zile 200 tone Mobilizaţi de către con­ ieargă spre Netiş, spre ba­ trebui să ne întilnim cu cei punctul terminus al gale­ ...Trăiască minerii ! Mihai
gunoi de grajd. Totodată raj. La ora 12 şi... va avea de la baraj pe la 12,45, la riei dinspre Netiş, artificie­ Neieru se îmbrăţişează cu
el au curăţat 40 de ha siliul popular comunal, loc un eveniment emoţio­ jumătatea tronsonului din­ rii Grigore Moidovan şi Va­ Aurel Dan. Cei doi şefi de
păşuni şi au decolmatat locuitorii satului Luncoiu nant : o doua mare şi im­ tre priză baraj şi Netiş, sile Nadhazi „bat" ultimele şantiere - de la n<r. 2 şi
500 ml canale din siste­ de Jos (localitate ‘necoope- portantă străpungere de pe deci cam la 1 770 metri de găuri spre baraj. „Sint doi nr. 3 — se felicită pentru
rativizată), între care se la cele două puncte de ple­ metri de galerie, spune Mol- reuşită. Viorei Dănilă, di­
mul local de desecare. Pe evidenţiază prin munca aducţiunea principală (pri- dovan. Vor sări la primul
150 ha semănături de toam­ prestată Petru Benea, To- ză-Netiş) şi prima de acest care pe aducţiunea prin­ rectorul Grupului de şan­
nă au fost aplicate fazial gen in tip clasic. Silvestru cipală". contact. Abia aşteptăm să tiere, îi felicită deopotrivă
îngrăşăminte chimice. în­ ma Gheorghe, Avisalon Jeledinţan, secretarul comi­ Intrăm in galerie in­ ne intîlnim cu colegii de la pe toţi. Pionieri de la şcoa­
Ciuclan, Ionel Iovan şi al­ tetului de partid al ame­ tr-un vagon specific de baraj. Sperăm să nu tre­ la din colonie le oferă bra­
tre cooperatorii oare au ţii, au curăţat 25 de ha cem unii pe Ungă alţii... vilor mineri garoafe. Le
participat la acţiunile res­ păşuni şi au fertilizat cu najării, ne pregăteşte echi­ transport al sterilului din neobservaţi". E forfotă ma­ înnoadă la gît cravate de
pective îi amintim pe L. parea de rigoare pentru subteran. Lucrarea este gi­ re. Atmosferă emoţionantă. pionieri. Succesul este evi­
Ferencz, I. Floran, F. Fe- îngrăşăminte chimice 50 intrarea in subteran. gantică. Din loc în loc ne Sînt arborate lozinci de dent, bucuria unanimă. A-
capetele
uriaşele
de
ferim
Retezat,
iarnă
kete şi alţii. Asemenea ac­ de ha. De asemenea, au -15 Este grade C, în grosimea stalactite. Constructorii le-au încurajare. Steguleţe roşii flat la faţa locului, ca in
tivităţi desfăşoară şi ţăra­ săpat 1 300 ml canale pen­ stratului de zăpadă 15 cm. înfruntat cu temeritate. Pe şi tricolore. Crenguţe proas­ ofilea alte momente, Ioan
nii cooperatori şi mecani­ tru eliminarea excesului Dar mergem bine. La ora alocuri plouă abundent din pete de brad. Cimpeanu, directorul Intre-
Ti-
Scriitorul
zatorii de la C.A.P. Tîmpa, de umiditate de pe o su­ 10 sintem la sediul Şantie­ tavan. Se desprind bucăţi tus Ora 12,45. oaspete frec­ DUMITRU GHEONEA
Popovici,
mori de rocă. ,,ln aseme­
unitate unde s-au trans­ prafaţă de 15 ha teren a- rului II „aducţiunea princi­ nea condiţii am lucrat — vent pe aceste lacuri, aş­
şantierului,
ŞeiuJ
pală".
portat şi împrăştiat 1 000 gricol. Mihai Neieru, om cu două ne spune tinărul, dar ener­ teaptă semnalul, li dă Va­ (Continuare in pag. a 3-a)
tone gunoi de grajd pe te- N. ZAMFIR